Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM) își exprimă îngrijorarea față de ultimele decizii ale Curții Constituționale (CCM). Reprezentanții Consiliului spun că adoptând aceste decizii, CCM a dat dovadă de lipsă de independență și vin cu argumente juridice în susținerea acestei poziții.
„Consiliul Uniunii Avocaților își exprimă totuși îngrijorarea față de hotărârile adoptate de către autoritatea de jurisdicție constituțională, deoarece în calitate de garant al supremației Constituției, nu a asigurat realizarea principiului separării și buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor”, se menționează într-o declarație a instituției.
Reprezentanții Consiliului Uniunii Avocaților spun că CCM poartă responsabilitatea pentru crearea acestui dualism al puterii, care extrapolează întreaga societate, din motiv că a oferit interpretări ambigue ale unor norme constituționale, „care în lumina hotărârilor anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acesteia”.
Astfel, reprezentanții Consiliului spun că la sesizarea lui Igor Dodon privind termenul prevăzut de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, Curtea și-a extins obiectul interpretării, referindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor „care sunt reglementate prin lege organică şi corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții”.
Altfel spus, reprezentanții Uniunii Avocaților spun că în Constituția Republicii Moldova se stabilesc termenii infra: ani, luni, săptămâni, zile și ore. Prin urmare, termenul indicat în Constituție de trei luni de zile se calculează în luni și nu în zile.
„Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională”, spun reprezentanții Uniunii Avocaților în declarație.
Aceștia mai consideră că termenul de trei luni, începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele Republicii Moldova, iar acest lucru se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.
„La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019. Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de trei luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariţiei circumstanţelor ce au determinat posibilitatea:
1) formării unui nou Guvern;
2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:
1) forma Guvernul;
2) adopta legi.
Termenul de trei luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire șa 21 iunie 2019.
Așa ar fi constituțional, logic și juridic corect”, explică Consiliul Uniunii Avocaților.
Mai mult, potrivit Consiliului UARM, lipsa hotărârilor motivate ale Curții pronunțate pe marginea deciziilor date creează o stare de incertitudine şi vid de putere, inclusiv şi sub aspectul competenței deputaților de a sesiza Curtea, în condițiile în care din textul comunicatului Curții rezultă că „1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 nu are statut şi competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile art. 63 din Constituție”.
Reprezentanții Consiliului Uniunii Avocaților își exprimă speranța că Înalta Curte va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale, aceasta fiind unica soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice și instituționale din țară.
„Consiliul Uniunii Avocaților rămâne în așteptarea unor reacții și decizii echilibrate ale Curții Constituționale la acest compartiment, mizând foarte mult pe opinia Comisiei de la Veneția vis-a-vis de situația dată, având toată încrederea în capacitatea acesteia de a influența judecători constituționali de a-și consolida independența față de orice forță politică, de a acționa în spirtul Constituției și în interesele cetățenilor Republicii Moldova”, se menționează în declarație.
Textul integral al declarației îl puteți citi mai jos:
Vezi și:
