UPDATE: Dat fiind faptul că datele istorice despre descoperirea acestei biserici au stârnit mai multe reacții critice, fiind semnalate anumite inexactități, TV8 a solicitat opinia unui expert în domeniu. Pentru a asigura informarea corectă a telespectatorilor, vă prezentăm comentariul directorului Agenției Naționale Arheologice, Vlad Vornic: „Complexul subteran Cricova este, desigur, parte a patrimoniului cultural național, având o însemnătate istorică și culturală deosebită. Cu toate acestea, galeriile subterane săpate sunt de epocă mai recentă, săpate din secolul XIX. Atunci, piatra de calcar era extrasă pentru construcția orașului Chișinău. Acest fapt nu înseamnă că Cramele nu prezintă interes istoric, ci dimpotrivă sunt foarte valoroase. Probabil, din dorința de a atrage turiști, administrația de la Cricova a hotărât să dea culoare informației”.
În beciurile de la Cricova găsim nu doar sute de butoaie cu vin, dar și singura biserică subterană din Republica Moldova. Locașul sfânt a fost sculptat încă de pe vremea domniei lui Ștefan Cel Mare și are peste șase sute de ani. Totuși, nimeni nu știa de existența lui până acum un an, când a fost descoperit din întâmplare. Biserica „Tuturor sfinților” ascunde și adevărate opere de artă, despre care a aflat colega mea, Diana Popa.
DIANA POPA, reporteră TV8: „La o adâncime de 80 de metri, acum șase secole, aici a fost sculptată o adevarată biserică subterană. Însă aceasta era ascunsă de ochii lumii printr-un perete gros de piatră, care se afla chiar în spatele meu, în locul ușilor de lemn”.
Lăcașul a fost descoperit acum un an, în timpul unor lucrări de reparație a cramelor. Potrivit istoricilor, biserica datează din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, în secolul XV. Atunci, în timpurile de grea cumpănă și încercare prin care trecea Moldova, muncitorii care lucrau la scoaterea pietrei din subsol aveau nevoie de un loc pentru rugăciuni.
ALEXANDRU ALEXEEV, director adjunct al Departamentului Turism, “Cricova”: „Oamenii intrând aici, intrau pe mai multe zile, deoarece nu exista posìbilitatea de a măsura timpul, decât poate prin lumânările care ardeau. Și au organizat un loc unde se rugau”.
Se spune că pe timpuri aici ar fi trăit și un călugăr, care făcea un vin nemaipomenit pentru rânduielile bisericești. Lăcașul sfânt mai ascunde și adevărate opere de artă. Spre exemplu, un vitraliu confecționat de 15 meșteri moldoveni, care au lucrat șase luni la el. O altă bijuterie este basorelieful. Lucrarea reprezintă cele șapte zile în care Dumnezeu a creat lumea. În pofida trecerii timpului, o parte din el a rămas aproape intact.
ALEXANDRU ALEXEEV, director adjunct al Departamentului Turism, “Cricova”: „Iată partea ceea cu Duhul Sfânt, ea a fost. Noi doar am adăugat restul. Probabil că a fost o icoană sculptată în perete”.
Pentru că temperatura din biserică nu depășește 14 grade pe tot parcursul anului, mobila de aici a fost confecționată din cel mai rezistent soi de lemn.
ALEXANDRU ALEXEEV, director adjunct al Departamentului Turism, “Cricova”: „Stejarul este copacul vinului, cum se mai spune, fiindcă este foarte rezistent la umiditate și poate rezista sub această forma sute, chiar mii de ani”.
Fiind unică în toată țara, biserica și-a găsit un loc de vază pe harta turistică. În timp ce filmam reportajul, am făcut cunoștință cu un grup de oameni din Slovacia. Turiștii ne-au spus că văd prima dată un asemenea locaș.
„Iisus este mereu pictat pe o cupolă și au făcut-o și aici. Chiar dacă asta însemna săpături în piatră. E fascinant”.
„Foarte interesantă cultură. Din această cauză am și venit: vinul și cultura”.
Biserica a fost deschisă pentru vizitatori acum câteva săptămâni. Mitropolia a desemnat și un preot, care ocazional oficiază slujbe.
Reporter: Diana Popa
Imagine: Tudor Bigu
