Impozitarea bisericilor – un subiect care a mai fost discutat de societate, însă recent despre asta a scris pe o rețea socială și activistul civic Ion Andronache. Acesta îndeamnă deputații din Parlament să adopte o lege prin care culturile religioase din Moldova să achite statului impozite pe venit. Astfel el crede că se vor aduna mai mulți bani în bugetul de stat. 

În aceste edificii ale statului de care se folosește gratuit Mitropolia Moldovei, clericii au deschis pangare (gherete) în care se comercializează diferite obiecte de cult. Unele lăcașe au câte două-trei astfel de pangare în interiorul lor. În aceste edificii ale statului clericii Mitropoliei Moldovei și persoanele angajate fără carnet de muncă în acele lăcașe prestează anumite servicii religioase contra plată. Statul, pe lângă faptul că le-a oferit Mitropoliei Moldovei posibilitatea de a se folosi gratuit de bunul comun al tuturor cetățenilor, le-a și mai permis să desfășoare acolo diferite activități economice cu profit de milioane fără a achita vreun impozit pe venit”, a scris Androncahe pe pagina sa de Facebook.

Am decis să întrebăm deputații din Parlamentul Republicii Moldova ce cred despre acest subiect.

CE SPUN DEPUTAȚII?

Parlamentarii au păreri diferite, când sunt întrebați dacă ar trebuie sau nu ca bisericile să fie impozitate. Unul dintre aceștia s-a arătat deranjat de întrebarea noastră și a spus că la moment, acest subiect „nu este unul prioritar”.

Trebuie să urmăm practica internațională. În alte țări, din câte știu, bisericile nu sunt impozitate (…). Eu cred că trebuie să fie aplicate TVA pentru aceste magazine, pentru că ele comercializează produse”, Radu Marian, deputat ACUM.

Faci activitate economică, trebuie să achiți impozite. În anumite biserici unde se vând fără bon de casă, fără nimic. Clar că aici trebuie să existe o abordare mai complexă. Dacă e să mergem în ansamblu, trebuie de văzut și statul lor care există, nu doar de cel care este pastorul”, Lilian Carp, deputat ACUM.

Nu este o idee rea, se practică și în alte țări (…). Pentru câteva lumânări cred că nu e grav (…). Bisericile ca și orice alte instituții au anumite cheltuieli cineva trebuie să achite lumina, apa și alte servicii. Dacă se strâng mult mai mulți bani, decât aceste necesități este o întrebare, dar în primul rând enoriașii, cei care merg la acea biserică, ei trebuie să-și pună întrebare: câți bani se consumă?”, Mihai Popșoi, deputat ACUM.

Știm că mare rulaj de bani nu sunt acolo. Un leu, doi acolo, cât e o lumânare”, Grigore Novac, deputat PSRM.

Dacă este să îmi dau părerea ca cetățean, evident că eu nu aș impozita biserica. Acolo este o altă lege. Este un loc mai spiritual. Eu aș zice că nu trebuie să încurcăm una cu alta”, Eleonora Graur, deputată PDM.

Nu-mi este interesant subiectul. Eu cred că nu este prioritar acum să vorbim despre acest subiect. Lăsa-ți biserica în pace”, Vlad Batrâncea, deputat PSRM.

Întrebați, dacă ar avea curajul să vină cu o astfel de inițiativă legislativă, deputații ne-au spus:

Eu cred că acest lucru trebuie să vină de la cetățeni, de la enoriași”, Mihai Popșoi, deputat ACUM.

Ea nu vine din partea noastră și orice lege care vine, trebuie să fie consultată cu populația”, Eleonora Graur, deputată PDM.

Dacă ei fac activitate economică, atunci de ce nu?”, Lilian Carp, deputat ACUM.

Nu pot să vă spun. Trebuie să analizez subiectul”, Radu Marian, deputat ACUM.

CE SPUN CLERICII?

De partea cealaltă, reprezentanții Mitropoliei menționează că edificiile bisericești nu au magazine, ci pangare. Mai mult, episcopul Ioan Moșneguțu ne-a spus că edificiile bisericilor, care sunt oferite Mitropoliei de către stat, sunt întreținute de comunitatea religioasă și că acesta ar fi un motiv pentru care impozitarea lăcașelor sfinte ar fi de prisos.

Magazine bisericești noi avem foarte puține. Lângă fiecare biserică și mănăstire avem pangare bisericești, acolo unde credincioșii pot găsi lumânări sau alte obiecte de cult. Aceste pangare nu funcționează separat de biserică, de aceea noi nu le considerăm magazine bisericești. Acolo credincioșii găsesc lumânări, pot lăsa un pomelnic, își găsesc icoane și alte obiecte de cult. Nu este o activitate comercială, ci sunt pangare.

Referitor la impozitarea bisericii, nu consider că bisericilor, comunităților parohiale din țara noastră, dar și mănăstirilor, ar trebui suplimentar să li se mai pună o povară din partea statului, întrucât cele circa 700 de biserici ca și edificii care sunt în folosință date Mitropoliei de către stat sunt îngrijite, întreținute, sunt reparate de către comunitatea religioasă. De aceea nu vedem potrivit și corect ca biserica să fie impozitată. În această situație statul ar trebui să sprijine lucrările de reparație, de întreținere a bisericilor și obiectivelor de cult. Nu suntem financiar ajutați de stat. Biserica face reparații, biserica întreține aceste edificii”, a spus pentru TV8.md episcopul Ioan Mușneguțu.

În Republica Moldova sunt 50 de mănăstiri și peste 1 300 de biserici. Circa 700 dintre edificii statul le oferă gratuit.

PRACTICA INTERNAȚIONALĂ 

În Danemarca, Biserica Evanghelică Luterană (BEL) este Biserică națională și primește finanțare directă de la stat. Pentru acești bani, care însumează 12% din bugetul său, BEL se ocupă şi de administrarea cimitirelor, de registrul evidenţei populaţiei, prin înregistrarea naşterilor, căsătoriilor, decesurilor ș.a.

În Belgia, Constituţia prevede plata integrală a salariilor şi a pensiilor pentru personalul de cult din bugetul de stat. Acolo nu se percepe impozit pe venitul provenit din exploatarea lor. Nu se plăteşte impozit nici pe imobilele destinate celebrării cultului, potrivit activenews.ro.

În Grecia, unde biserica ortodoxă, cu proprietățile mari de terenuri și clădiri, este scutită de impozite. Iar în Italia, biserica la fel nu plătește impozit pe proprietate sau taxa pe bunuri imobile. Și în Franța, unde biserica este total separată de stat, cultele nu plătesc impozite întrucât sunt asimilate asociațiilor culturale.

În Austria, Biserica Catolică încasează automat 1,1% din veniturile fidelilor înregistrați. Taxa a fost introdusă, în 1939 pentru a garanta independența financiară a bisericii. Iar în Germania, fiecare cetățean care aparține unui cult religios trebuie să plătească o taxă, calculată lunar sau anual, în funcție de legislația fiecărui land german.