Procuratura Anticorupție anunță astăzi că a fost pus sechestru pe mai multe bunuri ce aparțin fostului lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc. Printre acestea se numără și cota parte de 100% din capitalul social al firmei „BB-DIALIZA” a cărei valoare constituie 31,8 milioane de lei.
Astfel, procurorii dau de înțeles că Plahotniuc stă în spatele companiei offshore din Cipru „BB-Homodiallyse Limited”, care este proprietar unic al companiei „BB-DIALIZA”. Aceasta este compania fiică creată în aprilie 2014 de firma germană „BB-Hamodyalise Handelsgesellschaft”, care a câștigat în 2013 concursul anunțat de stat pentru crearea parteneriatului public-privat pentru acordarea serviciilor de dializă în 12 instituții medicale din republică.
Cum a fost creat un monopol
În 2012, Ministerul Sănătății a decis să dezvolte un proiect de parteneriat public-privat în scopul prestării unor servicii moderne de dializă în Republica Moldova. După desfășurarea unui concurs, câștigător a fost desemnat Consorțiul ,,BB-Hamodialyse Handelsgesellshaft MBH” din Germania, o firmă necunoscută care avea un capital de numai 25 de mii de euro, care și-a asumat să facă investiții în Moldova de 15 milioane de euro în serviciile de dializă.
Precizăm că reprezentantul consorţiului german în R. Moldova a fost avocatul Igor Popa, care l-a apărat pe fostul premier Vlad Filat, care a declarat de nenumărate ori că a fost băgat la pușcărie la indicația lui Plahotniuc.
Inițial au fost semnate trei contracte de dezvoltare a serviciilor de dializă cu Spitalul Clinic Republican, Centrul de Medicină Urgentă și Institutul Mamei și Copilului, pentru o perioadă de realizare de 12 ani. Iar în 2018, Guvernul condus de democratul Pavel Filip a modificat termenul de la 12 la 25 de ani.
În 2015, Centrul de dializă din cadrul Spitalului Clinic Republican a fost renovat și dat în exploatare de către compania „BB DIALIZA” și până în prezent activează cu succes. Potrivit unui raport prezentat de Agenția Proprietății Publice, partenerul privat a efectuat investiții în perioada 2015-2018 în valoare de circa 10 milioane de lei, în lucrări de replanificare și extindere a Centrului de Dializă, achiziționarea utilajelor, echipamentelor medicale și materiale destinate modernizării serviciului.
Centrul de Dializă Bălți, modernizat în cadrul contractului semnat cu Centrul de Medicină Urgentă, a fost deschis în martie 2018 și la fel activează cu succes. Pentru edificarea Centrului au fost efectuate investiții în valoare de 27,5 milioane lei.
Centrul de dializă din cadrul Institutului Mamei și Copilului, promis la încheierea contractului de parteneriat public-privat nu a fost deschis până în prezent.
Firma lui Plahotniuc a câștigat 143 mil lei în patru ani
Potrivit contractului semnat cu statul în 2014, compania privată a fost obligată să achite anual partenerilor publici, adică celor trei spitale, 5% din toate veniturile obținute din prestarea serviciilor de dializă.
Potrivit Agenției Proprietății Publice, pentru perioada 2015-2018, partenerul privat a plătit Spitalului Clinic Republican, sub formă de redevență, suma de 4,1 milioane lei, iar anul trecut a vărsat în bugetul instituției alte 2,3 milioane lei.
Rezultă că firma în spatele căreia stă Vladimir Plahotniuc, care oferă servicii de dializă în R. Moldova, a avut venituri de 128 milioane lei din 2015 până la finele anului 2018 din activitatea de la Spitalul Republican.
După deschiderea Centrului de Dializă din Bălți, în martie 2018, Centrul de Medicină Urgentă din Chișinău, care are în subordine această instituție medicală din nordul țării, a primit o redevență pentru anul trecut de aproape 760 de mii de lei de la partenerul privat. Ținând cont că această sumă reprezintă 5% din venituri, rezultă că firma lui Plahotniuc a câștigat alte 15 milioane de lei.
Nu și-a onorat obligațiile
Tot în cadrul proiectului de parteneriat public-privat, firma „BB-Dializa” a încheiat șase contracte cu statul, pentru dezvoltarea serviciilor de dializă în cadrul instituțiilor medico sanitare publice din Edineț, Soroca, Căușeni, Drochia, Bălți și Ungheni. În toate aceste șase raioane nu au fost efectuate investițiile preconizate și Centrele de dializă promise nu au fost create.
Contractele semnate cu Consiliile raionale Edineț, Ungheni, Soroca, Căușeni și Drochia au fost reziliate din motivul neonorării obligațiilor contractuale de către „BB-Dializa”, iar contractul semnat cu Consiliul Municipal Bălți este suspendat, a anunțat anterior Agenția Proprietății Publice.
Lovitura pregătită de Guvernul Sandu
Ministerul Sănătății a pregătit un proiect prin care se propune modificarea condițiilor în cadrul parteneriatului public–privat pentru serviciile de dializă. Urmează a fi anulată hotărârea Guvernului Filip prin care a fost extins termenul de prestare a serviciilor de dializă de către compania „BB-Dializa” de la 12 la 25 de ani.
De asemenea, Ministerul Sănătății vrea să acorde dreptul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină să contracteze toți prestatorii de servicii de dializă în ambulatoriu, în baza poliței de asigurare pentru pacienții admiși în sistemul de stat de asigurări medicale.
Ministerul Sănătății, despre monopol
În nota informativă a proiectului înaintat pentru dezbateri publice, Ministerul Sănătății motivează că guvernarea precedentă a introdus o serie de modificări la proiectul inițial de parteneriat public-privat în serviciile de dializă care au condus la „instituirea la nivel public a unei exclusivități în prestarea serviciilor de dializă, cu contractarea exclusivă a partenerului privat din fondurile de asigurări obligatorii de asistență medicală”.
„Renunțarea Guvernului în inițierea altor proiecte de parteneriat public– privat în domeniul serviciilor de dializă; scoaterea centrelor de dializă care urmau să fie create în afara instituțiilor medico–sanitare publice; extinderea termenilor de proiect de la 12 la 25 de ani. Toate aceste modificări au pus serviciul de hemodializă din sistemul public într–o situație de net dezavantaj față de partenerul privat.
Prin renunțarea expresă a Guvernului la inițierea altor proiecte de parteneriat public–privat în domeniul serviciilor de dializă s–a creat practic o situație de monopol în prestarea serviciilor de dializă în ambulatoriu. Acest monopol se sprijină și pe obligația asumată a Guvernului de contractare în mod exclusiv a serviciilor prestate de partenerul privat din mijloacele financiare a fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală”.
Statul a fost dezavantajat
Instituțiile medicale de stat care dețin capacități în dializă au rămas cu prestarea celor mai complicate și costisitoarea servicii medicale în domeniul hemodializei: inițierea tratamentului prin fistulare, precum și tratarea cazurilor acute de hemodializă.
„Având la baza aceleași tarife stabilite prin Hotărârea Guvernului instituțiilor de stat le–a revenit povara prestării celor mai complicate servicii de hemodializă. În același timp, prin instituirea de facto al monopolului în favoarea partenerului privat, se aduce atingere și drepturilor pacienților din Republica Moldova, în special dreptul pacientului de alegere a prestatorului de servicii medicale în domeniul dializei în ambulatoriu”, se spune în nota informativă a proiectului.
Argumente nejustificate la extinderea termenului contractului
Potrivit Ministerului Sănătății, atunci când Guvernul Filip a decis să prelungească termenul contractului de la 12 la 25 de ani nu au fost aduse argumente plauzibile, însoțite de careva cifre sau de o analiză investițională a eficienței proiectului de parteneriat public-privat.
„Argumentele pentru extinderea termenilor ar fi fost că serviciile de dializă sunt prestate și de alți prestatori publici și privați, contractați de Compania Națională de Asigurări în Medicină, fapt care ar fi diminuat volumul de servicii medicale prestate de partenerul privat în cadrul contractelor de parteneriat public– privat semnate cu Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale și instituțiile medico–sanitare publice în care Ministerul deține calitatea de fondator.
Însă argumentele respective nu au fost însoțite de careva cifre sau de o analiza investițională a eficienței proiectului reieșind din termenul inițial al proiectului de 12 ani. În situația respectivă, se constată că prelungirea termenului proiectului de parteneriat public–privat nu a fost însoțit de o argumentare concludentă și pertinentă”, explică reprezentanții Ministerului Sănătății.
