Creșterea neuniformă a numărului de alegători, inegalitatea de șanse pentru potențialii concurenți electorali, dar și categorii de alegători, cheltuieli neraportate în valoare de cel puțin 735 021 de lei, dar și asumarea de către concurenți a meritelor pentru activități efectuate pe bani publici. Sunt doar câteva dintre observațiile raportate de Misiunea de Observare Promo-LEX, care a lansat astăzi cel de-al doilea Raport observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020.
Cu referire la numărul de secții de votare propuse de CEC pentru a fi constituite peste hotare, observatorii Misiunii Promo-LEX spun că „tratează cu suspiciune inițiativa autorității de a majora numărul acestora, comparativ cu 150 de secții de votare planificate conform bugetului CEC, pe motiv că CEC deja deținea informații preliminare privind eventualul refuz al unor state de a deschide secții în afara locațiilor misiunilor diplomatice”.
Referindu-se tot la acest subiet, observatorii au declarat că „CEC încă pe 11 septembrie 2020, cu cinci zile până la expirarea termenelor prevăzuți pentru înregistrare, a expediat propunerile privind organizarea secțiilor peste hotare către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Adoptarea deciziei privind constituirea secțiilor de votare înainte de expirarea termenului legal și fără a ține cont de toate înregistrările prealabile poate duce la pierderea încrederii publicului față de acest procedeu, dar și de a trezi suspiciuni de politizare a deciziei”.
În opinia Promo-LEX, cadrul legal existent nu conține prevederi precise și suficiente care ar asigura egalitatea de șanse pentru toți concurenții la scrutinul prezidențial, în special în condițiile participării și a președintelui actual.
În raport se mai subliniază că în cazul a cel puțin doi candidați independenți desemnați, Igor Dodon și Alexandr Kalinin, observatorii au raportat activități cu suportul partidelor politice.
De asemenea, observatorii au fost identificat cel puțin opt cazuri considerate a fi asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici. Dintre acestea, în patru cazuri este vorba de PSRM, iar în celelalte patru – de PPȘ.
„Observatorii au constatat, de asemenea, două cazuri în care a fost utilizată imaginea persoanelor oficiale străine, cu referire la candidații desemnați Maia Sandu (PAS) și Igor Dodon (CI). Rezultatele observării indică și asupra riscului de utilizare a resurselor administrative de către șeful statului, care este și candidat în alegeri”, se mai menționează în raport.
„În perioada de referință la Curtea de Apel Chișinău au fost depuse cel puțin două contestații în materie electorală împotriva hotărârilor CEC. Cinci sesizări și petiții au fost depuse la CEC, dintre care trei de către un partid/bloc electoral și două din partea unui cetățean. Tematica sesizărilor a inclus: colectarea semnăturilor pe timp de pandemie; pretinse acțiuni de utilizare a resurselor administrative (2); desfășurarea agitației electorale contrar prevederilor legale și distribuire a materialelor de publicitate electorală fără date”, se mai arată în raportul Promo-LEX.
Totodată, observatorii au menționat că au fost identificate și cazuri de incitare la ură și discriminare: „În baza informațiilor raportate de către monitori, au fost identificate cel puțin două cazuri în care concurenții electorali au generat mesaje discriminatorii sau alte forme de intoleranță în spațiul public. În toate aceste cazuri este vorba despre Renato Usatîi.
„Suntem de părere că, în lipsa prevederilor legale exprese, partidele politice în calitate de persoane juridice, pot transfera pe contul „Fond electoral” mijloace financiare în limita a 12 salarii medii pe economie pentru anul 2020. Considerăm că interpretările la același capitol utilizate de CEC la scrutinele precedente, prin care au fost acceptate donații din partea partidelor peste plafonul maxim stabilit pentru persoanele juridice, ar putea să fie aplicată în mod corespunzător și alegerilor prezidențiale, altfel ridică suspiciuni de inconsecvență din partea instituției. Contextual, reiterăm necesitatea reglementării stricte, lipsită de interpretări, a statutului partidului politic, în contextul aspectelor ce țin de finanțarea concurentului electoral desemnat de partid”, se mai arată printre observațiile misiunii.
