Procuratura Generală a anunțat că renunță la învinuire în dosarul „grupului Petrenco”. În ședința de judecată planificată pentru astăzi, 17 septembrie 2021, ora 14:00 în dosarul în care figurează reclamanții (Grigore Petrenco, Alexandr Roșco, Mihail Amerberg, Pavel Grigorciuc, Andrei Druzi, Oleg Buznea și Vladimir Jurat), procurorul va renunța oficial la acuzațiile aduse acestora pentru săvârșirea infracțiunii de organizare și participare la dezordini în masă.
„Procuratura Generală a luat act de Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 septembrie 2021 în cauza Petrenco și alții versus Republica Moldova. Constatările CtEDO din hotărâre au autoritatea lucrului judecat cu privire la importante elemente ce se conțin în acuzațiile reclamanților, aduse în cadrul unui dosar penal care, în prezent, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani”, se menționează într-un comunicat de presă al PG.
„Pe această cale, Procuratura Generală aduce scuze oficiale tuturor persoanelor figurante în acest dosar penal, care au fost pe nedrept acuzate de săvârșirea pretinsei infracțiuni de dezordini în masă”, se mai arată în comunicatul celor de la Procuratură.
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului s-a pronunțat în dosarul „grupului Pentrenco” în data de 14 decembrie. Țara noastră a fost obligată să achite despăgubiri de 63750 de euro prejudicii morale și suma de 4000 de euro, în calitate de costuri și cheltuieli de reprezentare și asistență juridică în fața CtEDO.
Cauza se referă la reținerea, arestarea și detenția reclamanților în baza unor acuzații de tulburări în masă, ca urmare a unei demonstrații pe care aceștia au organizat-o în fața sediului Procuraturii Generale în septembrie 2015. Toți reclamanții au fost deținuți timp de patru luni și jumătate în penitenciarul nr. 13 și, aproximativ pentru aceeași perioadă de timp, s-au aflat în arest la domiciliu. În perioada în care aceștia se aflau în arest la domiciliu, reclamanții au fost forțați să poarte brățări electronice, pe care trebuiau să le încarce la fiecare cinci ore.
Potrivit Promo LEX, reclamanții s-au plâns la CtEDO cu privire la următoarele violări ale Convenției:
Primul reclamant s-a plâns cu referire la condițiile detenție în penitenciarul nr. 13. Detenția reclamantului în Penitenciarul nr. 13 a reprezentat un tratament inuman și degradant.
Toți reclamanții se plâng, în temeiul articolului 5 § 1 al Convenției, că privarea de libertate nu se baza pe o suspiciune rezonabilă că aceștia au comis o infracțiune și că detenția acestora a fost arbitrară și ilegală. Ei, de asemenea se plâng, în temeiul articolului 5 §§ 3 și 4, că privarea lor de libertate nu a fost bazată pe motive relevante și suficiente și că instanțele naționale nu și-au motivat suficient hotărârile judecătorești cu privire la aplicarea și prelungirea măsurilor preventive.
Toți, cu excepția primului reclamant, s-au plâns în temeiul articolului 11 al Convenției că dreptul reclamanților la întrunire pașnică a fost încălcat prin aplicarea, în calitate de măsură preventivă, a interdicțiilor de a merge în locuri unde se petrec acțiuni de proteste în masă.
Cu excepția primului și a celui de-al patrulea reclamant, reclamanții s-au mai plâns, conform articolului 13, că aceștia nu a avut o cale de atac eficientă împotriva încălcării articolului 11 din Convenție (cu privire la interdicția stabilită de instanța de judecată de a participa la întruniri publice).
Curtea a constat că reclamanții au fost arestați și acuzați de infracțiunea de participare la tulburări de masă, infracțiune care, conform textului articolului 285 din Codul penal, este descrisă ca fiind implicată în „violență împotriva persoanelor, pogromuri, incendiere, deteriorarea bunurilor, utilizarea armelor de foc sau a altor obiecte utilizate ca arme și rezistență violentă sau armată reprezentanților autorităților.
După examinarea videourilor demonstrației din 6 septembrie 2015, incluse în dosarul cauzei, Curtea a constatat că acuzațiile privind comportamentul violent al reclamanților sunt total incompatibile cu filmările conținute în acele videouri. Potrivit înregistrărilor video în cauză, a căror autenticitate nu a fost contestată de guvern, întrunirea în general și a reclamanților în special a fost pașnică pe toată durata acesteia.
Curtea a constat că judecătorul Svetlana Balmuș de la Curtea de Apel s-a expus în opinia sa separată că întrunirea a fost pașnică (a se vedea paragraful 16 din Hotărâre). De asemenea, Curtea a luat act de constatarea Curții Supreme de Justiție în Decizia sa din 11 februarie 2020 în sensul că, la condamnarea reclamanților, instanțele inferioare s-au bazat exclusiv pe prezentarea faptelor prezentate de acuzare și că nu au acordat atenție probatoriului din cauza penală și probatoriului apărării.
