Participanții la conferința pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. A existat o dispută de ultim moment pe tema reducerii folosirii combustibililor fosili. Până la urmă, toți participanții au fost de acord cu textul, chiar dacă îl consideră „imperfect”, scrie cotidianul britanic The Guardian, citat de Digi24.ro.
Conferința s-a încheiat cu o zi mai târziu decât era prevăzut, din motivul că cele 197 de țări participante nu reușeau să ajungă la un acord, în principal pe tema finanțării impactului asupra țărilor în curs de dezvoltare și pe tema combustibililor fosili.
Textul final menționează în mod explicit cărbunele, care este cel mai mare contributor la schimbările climatice. Niciun acord de la cele 25 de conferințe COP dinainte de Glasgow nu a menționat cărbunele, petrolul sau gazul, sau chiar combustibilii fosili în general, ca factori ai crizei climatice.
Printre cele mai importante prevederi ale acordului se numără: Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice; Un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili”; Recunoaște, de asemenea, „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare; Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”; Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.
Înainte de adoptarea textului final, India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili. Negociatorul Indiei pentru climă, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziție sâmbătă, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze țările.
Ca reacție, delegația Elveției și-a exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului. Elveția a spus că termenul asupra căruia s-a convenit pentru subvențiile cărbunelui și combustibililor fosili a fost „diluat ca rezultat al unui proces lipsit de transparență”.
La rândul său, comisarul european pentru climă, Frans Timmermans, a descris propunerea Indiei de a schimba limbajul acordului pentru a cere „reducerea treptată” mai degrabă decât „eliminarea” a energiei provenită din cărbune drept „încă o dezamăgire”.
„Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural și asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur și simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”, a declarat Frans Timmermans.
Președintele COP26, Alok Sharma, le-a spus delegaților că este „infinit recunoscător” pentru că au menținut ținta de limitare a încălzirii globale la 1,5 de grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Oamenii de știință spun că este necesară limitarea creșterii temperaturilor, pentru a evita agravarea impactului crizei climatice și pentru a evita schimbările catastrofale.
Totuși, țările în curs de dezvoltare au fost nemulțumite de lipsa progreselor în ceea ce privește „pierderile și daunele”, ideea că țările mai bogate ar trebui să le compenseze pe cele mai sărace pentru efectele schimbărilor climatice la care nu se pot adapta.
Finanțarea actuală oferită țărilor pentru a le ajuta să investească în tehnologie verde și în alte direcții pentru reducerea emisiilor și pentru a se adapta la impactul crizei climatice este deja sub nivelul promisiunilor făcute și nu este suficientă pentru a acoperi pierderile, relatează The Guardian.
La rândul său, Mohamed Adow, directorul think-tank-ului Power Shift Africa din Nairobi, a declarat că „nevoile oamenilor vulnerabili din lume au fost sacrificate pe altarul egoismului lumii bogate”. „Plecăm cu mâna goală, dar mai puternici din punct de vedere moral și sperăm că putem menține speranța că anul viitor să punem nevoile statelor vulnerabile la criza climatică în centrul dezbaterilor COP27 din Egipt”, a mai spus Mohamed Adow.
Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat că peste 40% din cele 8.500 de centrale pe cărbune existente la nivel mondial vor trebui să se închidă până în 2030, sugerând în același timp că nu ar mai trebui să fi construite altele noi, pentru a menține obiectivele de stopare a încălzirii globale.
„Sper foarte mult ca economiile avansate să devină un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare. Dacă nu o fac, dacă nu arată un exemplu pentru lumea în curs de dezvoltare, nu ar trebui să se aștepte de la lumea în curs de dezvoltare să pună urgență climatică în centrul priorităților”, a subliniat Fatih Birol.
O poziție mai optimistă a avut Nicola Sturgeon, lidera guvernului din Scoția. „Glasgow ar trebui să fie foarte mândru de primirea călduroasă pe care a oferit-o delegațiilor de la COP26. Pactul Climatic de la Glasgow nu conține tot ceea ce și-a dorit fiecare țară și există o dezamăgire de înțeles că problemele cheie au fost atenuate în ultimele ore, dar nu poate exista nicio îndoială că summitul de la Glasgow a făcut progrese în privința unor probleme importante”, a declarat prim-ministrul Scoției, Nicola Sturgeon.
Cu toate acestea secretarul general al ONU, Antonio Guterres, spune că lumea trebuie să „intre în regim de urgență” în privința schimbărilor climatice și că acordul de la Glasgow nu merge suficient de departe în acest sens.
