13 februarie 2024, ora 16:54

Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” are un nou director general. Consilierul municipal PAS, Zinaida Popa, va asigura interimatul funcției, după ce Carolina Chiper a demisionat. Anunțul a fost făcut de Agenția Proprietății Publice (APP). Potrivit APP, 12 februarie a fost ultima zi de mandat a fostului șef, iar astăzi, Zinaida Popa a fost prezentată colectivului societății, de către directorul general al APP, Roman Cojuhari.

Popa va fi administratoarea Moldexpo pentru o perioadă de tranziție, până la anunțarea unui concurs public, iar legea prevede pentru asta un termen de cel mult nouă luni. 

Deși Zinaida Popa nu a muncit nicio zi în industria expo, directorul APP susține că aceasta a acumulat experiență în cadrul CMC. Pentru că e vorba de o funcție interimară, consiliera PAS a fost numită administratoare fără niciun concurs ca și soluție de urgență după plecarea din funcție a fostei șefe. Autoritățile, însă, promit că urmează o angajare după buchia legii. 

„Doamna Chiper a plecat din motive personale. Noi îi mulțumim pentru activitatea care a făcut-o până acum, dar vreau să menționez că dumneaei rămâne în instituție. Și o să fie alături în continuare cu experiența sa. Era nevoie de a numi o candidatură cât mai curând posibil, deoarece cererea era cu termen de plecare. Am identificat-o pe doamna Popa. Expertiza dumneaei o să ajute la dezvoltarea acestui centru”, a declarat, pentru TV8, Roman Cojuhari.

Șeful APP nu a putut să ne spună pe ce criterii a fost numită Zinaida Popa. La telefon, noua șefă a Moldexpo, psiholog de profesie, ne-a spus că propunerea a venit din partea colegilor săi. 

„- Am făcut cunoștință cu echipa. Am făcut cunoștință cu doamna Chiper. Ea rămâne în administrație. Împreună vom lucra pentru a prospera în viitoarea perioadă. - Ați mai avut experiență în administrarea a astfel de instituții? - Nu. În administrarea expozițiilor nu, dar în administrarea oamenilor - da. - Și în continuare rămâneți consilieră? - Da. Este o funcție compatibilă cu activitatea mea de consilieră”.

Fosta administratoare Carolina Chiperi a fost numită în funcție în iulie 2020. Decizia a fost luată la Adunarea generală extraordinară a acţionarilor. Am vrut să o întrebăm de ce a părăsit funcția, dar rămâne să activeze în cadrul centrului în calitate de director adjunct, însă una dintre colegele sale care ne-a răspuns la telefon ne-a zis că Chiperi este într-o ședință. 

Noua șefă interimară, Zinaida Popa, este din 2019 și până în prezent consilieră municipală din partea Partidului Acțiune și Solidaritate. Până a ajunge în funcția publică aceasta a activat în calitate de psiholog și psihoterapeut. Soțul său, Vasile Popa, este șef al Serviciului Protecție și Pază de Stat din noiembrie 2023. Cu aproape cu an înainte de a prelua conducerea serviciului, președinta Maia Sandu i-a oferit gradul de general-maior.

18 noiembrie 2024, ora 08:17

„Tabere pentru migranții deportați, în Moldova” este una dintre sperietorile care a circulat intens în spațiul public în preajma alegerilor, dar care s-a dovedit a fi un fals. Deși informația a fost combătută de autoritățile din Moldova, aceasta a fost distribuită drept un risc al integrării europene. 

Zvonurile privind „invazia” migranților au luat amploare după ce vestitul ziar britanic The Times, a publicat o știre cu titlul: „UE planifică tabere de deportare pentru migranții din afara blocului comunitar”.

Conform publicației, un diplomat european a declarat că liderii europeni urmează să discute „soluții inovatoare” pentru a rezolva problema migrației în Uniunea Europeană. Mai exact, deportarea migranților care se află ilegal pe teritoriul UE. Diplomatul, care și-a păstrat anonimatul, a subliniat că la summit-ul din 17-18 octombrie, se va discuta crearea de tabere de returnare a migranților în afara granițelor UE, acestea urmând a fi construite pe teritoriul țărilor candidate, mai exact: Serbia, Albania și Republica Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă a publicat atunci o postare prin care dezmințea faptul că Chișinăul duce discuții privind construirea de tabere pentru migranții care vor fi deportați. Totuși, știrea a fost rapid preluată de mai multe canale de telegram și partide de opoziție, iar tema migrației și că Bruxelles dictează autorităților de la Chișinău cum să procedeze în această situație.

„În cuvintele Londrei și Bruxelles-ului este greu să ai dubii. Dacă hrănesc PAS-ul cu bani, atunci privesc Moldova ca subalternul lor, dar vasalilor dreptul la vot nimeni nu le dă. Negocieri cu ei nimeni nu face. Lor le dau doar ordine. Din acest motiv nu e nimic uimitor că nici Vodă, nici Recean nu cunosc nimic despre lagărele de deportare. Lor pur și simplu încă nu le-au spus”,  este una dintre declarațiile apărute pe rețelele de socializare.

Patru zile mai târziu, The Times a venit cu informații suplimentare asupra subiectului referitor la taberele pentru migranții care vor fi deportați. Noua știre nu a fost însă preluată de canalele de telegram. Or, conform publicației, liderii europeni vor să modifice legislația europeană pentru a reduce numărul migranților care se află ilegal în UE. Problema a devenit tot mai discutată după ce mai multe partide naționaliste de dreapta au câștigat alegerile în mai multe state din Europa.

În ce context a apărut întrebarea de ce liderii europeni s-au gândit că ar fi posibil să construiască aceste lagăre pentru migranți pe teritoriul statelor din Balcani? Răspunsul apare în publicație: Pentru că Albania a acceptat să găzduiască un centru italian de procesare a cererilor de azil. În pofida acestui fapt, Albania a declarat că nu va accepta construirea de tabere pentru returnarea migranților. Centrul italian de procesare a cererilor de azil face parte din acordurile sale „exclusive” cu Italia. The Times notează că și aparatul prezidențial al Republicii Moldova a protestat referitor la acest subiect și a declarat că nu va accepta migranți.

Unul din diplomații europeni a rezumat foarte scurt scenariul în care să fie construite lagăre în țările candidate: „Toată lumea dorește să exploreze această posibilitate, dar găsirea unei țări care să o accepte este o cu totul altă perspectivă. Nu este ușor. Dacă vecinii noștri nu doresc să coopereze, planul nu va prinde contur”.