Agresiunea rusă este un pericol pentru toți moldovenii, indiferent de etnie. De asta a încercat să-i convingă, astăzi, președinta Maia Sandu pe toți cei care s-au adunat la Forumul Național al Minorităților Etnice. În viziunea ei, condamnarea războiului și viitorul european ar trebui să fie valorile care ne unesc, indiferent de limba vorbită.
Karen Gasparean este armean, însă de mic copil trăiește pe meleagurile moldovenești. La începutul anilor 90, părinții săi au fost nevoiți să fugă de războiul din Azerbaidjan și așa au ajuns să trăiască și până în prezent în Republica Moldova.
Hanna Hafarova a ajuns în Republica Moldova în 2022, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina. De atunci, s-a confruntat cu mai multe dificultăți, iar una dintre ele a fost relația cu vorbitorii de limbă rusă stabiliți în țara noastră.
Hanna Hafarova, ucraineancă: „Câteodată sunt vorbe provocatoare, dar eu încerc să nu reacționez și să evit conflictele, pentru că eu nu am nevoie de ele. Eu am o vecină care era categoric împotriva ucrainenilor. Ea când m-a întâlnit, mereu îmi spunea că noi singuri suntem vinovați de situația creată în țara noastră.”
Varvara Cebotaru locuiește la Comrat și vorbește rusa și bulgara. Pentru ea, una dintre probleme este implicarea redusă a tinerilor din comunitățile etnice.
Varvara Cebotaru, reprezentantă UTA Găgăuzia: „Probabil mi-aș dori ca autoritățile noastre și alți reprezentanți să asculte mai mult tinerii și să-i lase să se implice în mai multe procese ce țin de țara noastră. Pentru că anume această neimplicare și neîncredere a dus ca tinerii din comunitatea noastră să fie mai puțin activi.”
Iar Janna Pașalî este din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia și își dorește ca toți reprezentanții minorităților etnice să fie tratați egal, ca orice cetățean al Republicii Moldova, indiferent de limba pe care o vorbesc sau de originile lor.
Janna Pașalî, reprezentantă UTA Găgăuzia: „Aceleași probleme pe care le au și oamenii altor comunități etnice. Este frica pentru copiii noștri, dorința de a fi pace, de a avea stabilitate în țara noastră, ca oamenii să trăiască bine.”
Aproximativ 20 la sută din populația Republicii Moldova aparține minorităților etnice. Pentru mulți dintre ei, limba rămâne una dintre principalele bariere în integrarea în societate. Având sânge bulgar, Directorul Centrului de Inițiative Civice pentru Minoritățile Naționale spune că înțelege din propria sa experiență provocările cu care se confruntă minoritățile etnice.
Prezentă la eveniment alături de mai mulți parteneri, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a subliniat că securitatea țării îi privește pe toți cetățenii, indiferent de limba vorbită sau de localitatea în care trăiesc.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova: „Sunt sigură că cu toții ne facem griji atunci când auzim că o dronă sau o rachetă a intrat în spațiul nostru aerian, pentru că drona dacă cade și explodează, nu întreabă ce limbă vorbesc oamenii într-un sat sau altul. Dacă a căzut la Etulia, pune în pericol oamenii de acolo. Dacă a căzut la Briceni, pune în pericol oamenii de acolo.”
Dr. Brigitta Triebel, Fundația Konrad Adenauer din RM: „Investim în dialog, încredere și coeziune socială în Republica Moldova. Îl cunosc pe Mihai Peicov, iar el și colegii săi formează o echipă minunată. Acest forum național este o oportunitate de a ne arăta sprijinul pentru studenții din Republica Moldova, pentru ca aceștia să rămână în țară, să se dezvolte și să contribuie la consolidarea democrației.”
Ucrainenii reprezintă aproximativ 5% din populația Republicii Moldova, fiind cea mai numeroasă minoritate etnică. Urmează găgăuzii, cu 4%, apoi rușii, bulgarii și romii. Sub genericul „Voci diferite, viitor comun”, Forumul Național al Minorităților Etnice se află la cea de-a treia ediție. Evenimentul a reunit astăzi la Orhei reprezentanți ai comunităților etnice, instituțiilor publice, organizațiilor internaționale și a partenerilor de dezvoltare.
