Republica Moldova a urcat 10 poziții în clasamentul Indicelui Percepției Corupției în anul 2021. Țara noastră a ajuns pe locul 105 din 180 de țări incluse în top, acumulând un scor de 34 de puncte, din 100 posibile. În 2020, R. Moldova a fost pe locul 115. „Vecini de clasament” ne sunt Ecuador cu 36 de puncte, Coasta de Fildeş (36), Panama (36), Peru (36) şi Albania (35). Țara vecină, România a înregistrat un scor al IPC de 45 puncte.
Potrivit Transparency Internaional, în urma alegerilor parlamentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etichetă de stat capturat. „Partidul politic pro-european care a promis să combată cu vehemenţă corupţia a obţinut majoritatea în Parlament. Preşedintele pro-european şi Guvernul Republicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul fiind femei) au suscitat optimismul în rândul populaţiei şi speranţele că participanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde USD şi fraudă bancară de 1 miliard USD vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi. Guvernul a venit cu o serie de iniţiative legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a sectorului justiţiei din Republica Moldova, care trebuie încă dezbătute cu atenţie cu societatea şi experţii. Pentru a menţine imaginea pozitivă şi încrederea publicului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sistemul de justiţie din ţară”, se menționează în studiu.
Indicele Percepției Corupției reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
IPC 2021 atestă că nivelurile corupţiei rămân în impas la nivel mondial, 86% dintre ţări realizând progrese mici sau deloc în ultimii 10 ani. 27 de ţări au atins minime istorice.
Transparency International constată că ţările care încalcă în mod constant libertăţile civile au scoruri mai mici ale IPC. Serviabilitatea în lupta împotriva corupţiei exacerbează încălcarea drepturilor omului şi subminează democraţia, declanşând o spirală vicioasă. Pe măsură ce drepturile şi libertăţile omului se erodează şi democraţia scade, autoritarismul le ia locul, contribuind la niveluri de corupţie şi mai înalte.
Delia Ferreira Rubio, Preşedinta Transparency International, a remarcat că: „Drepturile omului nu sunt pur şi simplu un atu în lupta împotriva corupţiei. Abordările autoritare distrug controalele şi echilibrele independente şi fac ca eforturile anticorupţie să depindă de capriciile unei elite. Asigurarea că oamenii pot vorbi liber şi pot lucra colectiv pentru a face puterea să răspundă este singura cale durabilă către o societate fără corupţie.”
Dintre cele 23 de ţări ale căror punctaj IPC s-a redus semnificativ din 2012, 19 au scăzut şi la scorul libertăţilor civile. Mai mult, din cele 331 de cazuri înregistrate de apărătorii drepturilor omului ucişi în 2020, 98% au avut loc în ţări cu un scor IPC sub 45 de puncte.
IPC în Filipine şi-a continuat declinul din 2014, până la un scor de 33 puncte, pe când Preşedintele Rodrigo Duterte a reprimat libertăţile de asociere şi de exprimare de la alegerea sa în 2016. De asemenea, în ţară e o rată excepţional de înaltă de asasinări ale apărătorilor drepturilor omului, cu 20 ucişi în 2020.
În Venezuela, guvernul preşedintelui Nicolás Maduro a reprimat disidenţa oponenţilor politici, a jurnaliştilor şi chiar a lucrătorilor din domeniul sănătăţii. În acest timp IPC a scăzut semnificativ în ultimul deceniu, înregistrând în 2021 cel mai jos punctaj de până acum – 14 puncte.
Mali s-a confruntat cu crize politice, instituţionale şi de securitate, inclusiv cu trei lovituri militare în ultimii 10 ani. Scorul IPC a scăzut până la 29 puncte, scorul libertăţilor civile fiind, de asemenea, în scădere, întrucât conflictul armat în curs subminează funcţiile cheie ale statului, generând un cerc vicios de corupţie şi încălcare a drepturilor omului.
Chiar şi în rândul democraţiilor, în ultimul deceniu s-au redus atât eforturile anticorupţie, cât şi drepturile omului. Scorul libertăţilor civile al Poloniei a scăzut, iar scorul IPC s-a diminuat până la 56 de puncte, deoarece guvernul reprimă activiştii prin legi privind insultele şi limitează aspru libertatea presei.
Aspecte globale
Media globală a IPC rămâne neschimbată – 43 puncte pentru al zecelea an consecutiv, iar 2/3 din ţările incluse în clasament au un punctaj al IPC sub 50 de puncte.
În topul clasamentului IPC sunt Danemarca (88 de puncte), Finlanda (88) şi Noua Zeelandă (88), toate fiind, de asemenea, clasate printre primele 10% din ţările lumii la capitolul libertăţilor civile din Indicele Democraţiei.
Somalia, cu un scor IPC de 13 puncte, Siria (13) şi Sudanul de Sud (11) rămân în partea de jos a clasamentului. Siria este, de asemenea, pe ultimul loc la capitolul libertăţilor civile (Somalia şi Sudanul de Sud n-au fost evaluate). 27 de ţări, printre care Ciprul cu un scor al IPC de 53 de puncte, Liban (24) şi Honduras (23) – sunt toate la minime istorice în acest an.
În ultimul deceniu, 154 de ţări fie au scăzut, fie nu au făcut progrese semnificative. Din 2012, IPC a scăzut semnificativ în 23 de ţări, inclusiv în economii avansate precum Australia (IPC a scăzut până la 73 puncte), Canada (74) şi Statele Unite ale Americii (SUA) (67), SUA ieşind pentru prima dată din top-ul primelor 25 de ţări din clasament. 25 de ţări şi-au îmbunătăţit semnificativ scorurile, inclusiv Estonia (74 puncte), Seychelles (70) şi Armenia (49).
IPC în Europa de Est şi Asia Centrală
În 2021, ţările din Europa de Est şi Asia Centrală au fost într-un un cerc vicios al autoritarismului în creştere, al încălcărilor drepturilor omului şi al corupţiei. Liderii politici au folosit pandemia de COVID-19 ca pretext pentru a reduce supravegherea şi responsabilitatea în achiziţiile publice şi utilizarea asistenţei externe în Kârgâzstan (IPC – 27 de puncte). Criticii au fost reduşi la tăcere, în timp ce guvernele au reprimat disidenţii şi inhibat presa liberă, cum ar fi în Rusia (29) şi Azerbaidjan (30). Între timp, unul dintre cele mai mari declinuri ale IPC din regiune a fost în Belarus, unde scorul IPC a scăzut cu 6 puncte, până la 41 puncte, pe fundalul violenţelor crescânde şi a deteriorării democraţiei, cu un nivel extrem de jos al respectării drepturilor omului.
Mai multe ţări din regiune ilustrează efectele mortale ale corupţiei şi autoritarismului. Liderii corupţi folosesc practici nedemocratice pentru a se proteja de urmărire penală şi pentru a-şi concentra în continuare bogăţia şi puterea.
După ce a înăbuşit violent protestele naţionale din cauza alegerilor prezidenţiale trucate din 2020, guvernanții din Belarus au reprimat libertatea de exprimare şi de întrunire paşnică. Marea corupţie, consolidând puterea în jurul celor mai înalte elite politice, preia conducerea în timp ce oficialii demontează controalele democratice şi distrug disidenţa, inclusiv candidaţii opoziţiei, societatea civilă şi jurnaliştii.
Scorul IPC în Rusia rămâne la un nivel jos de 29 de puncte, în timp ce corupţia şi încălcările drepturilor omului rămân o normă în toată ţară. Amendamentele la „legea agenţilor străini” din Rusia au extins utilizarea acesteia asupra jurnaliştilor şi activiştilor care investighează corupţia guvernamentală. Guvernul a folosit, de asemenea, pandemia de COVID-19 pentru a înăspri şi mai mult controlul şi interzice protestele.
Kazahstanul a fost zguduit de proteste în ianuarie 2022, când oamenii au ieşit în stradă pentru a denunţa creşterea preţului la carburanţi, corupţia şi inegalităţile. Kazahstanul a pierdut 1 punct în IPC 2021, ţara continuând să aibă un scor inferior mediei globale. A fost adoptată o nouă legislaţie anticorupţie, iar autorităţile au efectuat investigaţii importante, însă acuzaţiile de corupţie în privinţa familiei fostului preşedinte Nursultan Nazarbayev au fost ignorate.
Transparency International face apel la guverne să acţioneze în conformitate cu angajamentele lor anticorupţie şi drepturile omului şi le cere oamenilor de pretutindeni să se unească pentru a cere schimbarea.
