În anul 2021, Curtea Europenă a Drepturilor Omului (CtEDO), a primit 630 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Potrivit calculelor, moldovenii s-au adresat la CtEDO de trei ori mai des decât media europeană, țara noastră poziționându-se pe locul 12 din cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei.
Membrii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru anul 2021 și au venit cu mai multe precizări referitor la situația R. Moldova la CtEDO în anul dat, în cadrul unei conferințe de presă.
Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul respectiv şi a studierii jurisprudenţei curții în cauzele moldoveneşti.
„În anul 2021, CtEDO a înregistrat 44 de mii de cereri, cu 6% mai mult decât în 2020. Se pare că, după scăderea subită a cererilor primite în anul 2020, numărul cererilor primite în 2021 a revenit la nivelul anului 2019. Astfel, la 31 decembrie 2021, 1.038 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate”, a declarat Daniel Goinic, consilier juridic în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).
Potrivit calculelor, peste 92% dintre acestea au şanse mari de succes, iar acest număr este aproape egal cu numărul total de cereri în baza cărora Moldova a fost condamnată în cei 24 de ani de când persoanele se pot plânge la CtEDO împotriva Moldovei.
„CtEDO a pronunţat 541 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 68 în anul 2021. În 461 dintre acestea s-a constatat cel puțin o violare comisă de Republica Moldova. În ceea ce privește numărul de hotărâri pronunțate în 2021, Moldova s-a plasat pe locul 5 din cele 47 de țări”, a mai precizat consilierul juridic.
Din 1998 până la 31 decembrie 2021, CtEDO a înregistrat peste 16 mii de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Creșterea numărului de hotărâri adoptate în 2021 se poate datora schimbării judecătorului moldovean la CtEDO și dorinței ca dosarele instrumentate de Valeriu GRIȚCO să fie finalizate până la expirarea mandatului acestuia, mai spun specialiștii.
Potrivit, președintelui CRJM, Vladislav Gribincea, printre cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti; maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; detenția ilegală precum și casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile;
„În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2021, Republica Moldova a fost obligată să plătească aproximativ 22 milioane de euro, ceea ce reprezintă o sumă importantă, iar dintre acestea 2 milioane unei fabrici de zahăr pentru că judecătorii au anulat o hotărâre prin care acea fabrică a pierdut suma dată”, a relatat Vlasislav Gribincea.
Din punct de vedere juridic, cele mai importante hotărâri pronunțate în 2021 sunt Talambuța și Iașcinina (neacordarea asistenței medicale adecvate deținuților cu boli cronice), Mătăsaru (reținerea arbitrară pentru organizare de protest extravagant și sancționarea contravențională nejustificată) sau Petrenco și alții (lipsirea de libertate în lipsa bănuielii rezonabile de comiterea infracțiunii și interdicția fără o baza legală, de a participa la întruniri publice).
Potrivit specialiștilor, Republica Moldova ar putea progresa la acest capitol dacă ar fi respectate drepturile omului, dacă sistemul justiției și-ar face treaba, iar condițiile din penitenciare ar fi îmbunătățite.
