Cei 13 foști deputați, cercetați pentru îmbogățire ilicită la domiciliile cărora procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în comun cu ofițerii Serviciul de Informații și Securitate și ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale au descins în această dimineață cu percheziții, sunt ex-parlamentarii care în anul 2015 au părăsit PCRM anunțând că nu mai vor să facă jocurile formațiunii care i-a adus în Parlament.
Potrivit Anticorupție.md, în anul 2015, 14 deputați au părăsit PCRM la sfârșitul anului și s-au reunit în Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, iar prima întâlnire oficială au avut-o cu Vlad Plahotniuc, reîntors în politică pentru a deveni candidatul PD la funcția de premier.
Mai exact, este vorba despre deputații: Alexandr Bannicov, Anatolie Zagorodnîi, Boris Golovin, Anatolie Gorilă, Igor Vremea, Corneliu Mihalache, Galina Balmoș, Sergiu Stati, Elena Gudumac, Petru Porcescu, Victor Mîndru, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov și Vladimir Vitiuc.
Din cei 14 ex-deputați, în prezent 13 sunt suspectați pentru îmbogățire ilicită, iar procuratura precizează că cazurile sunt investigate în conexiune cu anchetele penale efectuate de către procurorii anticorupție pe faptul coruperii unor deputați din Parlamentul Republicii Moldova pentru părăsirea fracțiunii din care făceau parte.
Toți 14 au pus umărul la crearea majorității parlamentare, fiind gata să-l voteze pe controversatul om de afaceri la șefia Executivului. Aceștia împreună cu colegii lor rămași în fracțiunea PCRM și liberal-democrații, au votat în februarie 2013 pentru lichidarea funcției de prim-vicepreședinte al Legislativului, post pe care îl ocupa Vlad Plahotniuc.
Tot la sfârșitul anului, foștii comuniști au cerut Curții Constituționale să anuleze decretul președintelui Nicolae Timofti de desemnare a candidaturii lui Ion Sturza pentru funcția de prim-ministru, lipsind de la ședința la care urma să fie pus în dezbatere programul de guvernare propus de acesta.
Anticoruptie.md a realizat portretele acestora din PCRM și a scris despre ascensiunea lor în politică, să aflați ce averi și afaceri dețin, dar și în ce dosare penale au figurat fie unii dintre ei, fie apropiații lor.
Alexandr Bannicov
Alexandr Bannicov este unul dintre milionarii declarați din Parlament. Pentru anul 2014, deputatul a avut un venit de circa 1,5 milioane de lei. Parlamentarul, asociat în trei firme, în fiecare cu o cotă de 25%, printre acestea și Tina SRL, care deține o rețea de magazine de electrocasnice și veselă. Curios este faptul că această firmă este fondatoarea altor 20 de companii.
Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că firma Betalan, fondată de copiii și soția lui Bannicov, arendează 30 de hectare în Ocolul Silvic Ghidighici. Terenul nu se regăseşte însă în declaraţia deputatului cu privire la venituri şi proprietăţi. În baza de date a Moldsilva, la capitolul contacte ale persoanelor care închiriază pădurea din Ghidighici este indicat un număr de telefon fix. La acest număr au răspuns angajaţii firmei Tina, şi nu cei de la Betalan, cea cu care Moldsilva semnase contractul de arendă, potrivit investigației CIJM.
Deputatul mai deținea în 2016 trei imobile (două apartamente și o vilă – n.r.) în valoare totală de peste două milioane de lei și un teren. Parlamentarul a mai declarat trei automobile în valoare de peste 300.000 de lei. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014, legiuitorul a donat PCRM 50.000 de lei, la fel și tatăl său, Ivan Bannicov. În 2008, pe când deținea funcția de director al Agenției Relații Funciare și cadastru, Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al ţării, l-a decorat cu medalia „Meritul Civic”.
Anatolie Zagorodnîi
La alegerile parlamentare din 2009 şi 2010, numele deputatului a figurat în lista candidaţilor cu probleme de integritate, făcută publică de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat.
Zagorodnîi a fost inclus în lista neagră pentru că a utilizat poziţia de serviciu în interes personal şi de partid.
„Deşi i-au fost alocate de la stat două loturi pentru construcţie, a obţinut spaţiu locativ foarte mare într-un cămin destinat angajaţilor bugetari fără locuinţă. A favorizat rude apropiate la obţinerea unor beneficii. În perioada alegerilor locale din 2007, a solicitat autorităţilor publice locale să acorde ajutoare materiale din Fondul de rezervă unor persoane, care, în realitate, nu erau defavorizate. Deputatul A. Zagorodnîi a semnat şi promovat proiecte de legi calificate de specialişti ca fiind supuse riscului de coruptibilitate şi care pot leza interesul public, între care cele privind privatizarea Air Moldova, a Complexului Hotelier Codru, a Cantinei Aparatului Guvernului şi a CET-urilor", potrivit constatărilor ICPC.
În 2009, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au relatat despre faptul că deputatul comunist Anatolie Zagorodnîi şi-a făcut o locuinţă în stil european cu patru camere şi toate comodităţile în căminul Consiliului raional Hânceşti, din strada Chișinăului, 17, ocupând o suprafaţă de circa 100 de metri pătrați. În acest spaţiu ar fi putut locui cel puţin două sa trei familii din cele 70 ale tinerilor specialişti din sectorul bugetar, care, la acel moment, erau pe listele de aşteptare ale Consiliul raional pentru a primi o locuință. Tot Consiliul raional i-a repartizat și un lot în Hâncești pentru construcția casei, pe care deputatul l-a vândut la preț de piață. Tot el a favorizat rude ca să obţină ajutoare materiale de la Întreprinderea pentru Silvicultură „Hânceşti-Silva”.
În inuarie 2013, comunistul Zagorodnîi a condus Comisia parlamentară care a cercetat cazul morţii omului de afaceri Sorin Paciu, rănit mortal la vânătoarea din decembrie 2012 la care au participat mai multe persoane cu funcţii publice, apropiate Partidului Democrat.
Vânătoarea, despre care MAI a declarat că a fost una ilegală, a generat atunci disensiuni între liderii alianţei de guvernare, dar şi demisia mai multor oficiali, printre care şi cea a procurorului general Valeriu Zubco. Din 2005, de când este deputat, Anatolie Zagorodnîi a avut doar venituri din salariul de parlamentar. În declarația pe avere din 2012, Anatolie Zagorodnîi a declarat un automobil Mercedes 320 cu valoarea de 10.000 de lei (aproximativ 500 de dolari – n.r.), valoare mult sub prețul de piață al acestui automobil.
Boris Golovin
Boris Golovin era la primul mandat de deputat, anterior fiind viceministru al Sănătății în Guvernul Grecianîi și consilier municipal. În Consiliul municipal Chișinău, Boris Golovin a fost preşedinte al fracţiunii PCRM.
În mai 2010, Centrul Național Anticorupție a deschis pe numele lui Boris Golovin un dosar penal. Funcționarul era suspectat că, pe timpul când deținea funcția de viceministru al Sănătății, a autorizat cumpărarea frauduloasă pentru instituțiile medicale din Moldova a opt instalații de radiodiagnostic digital.
Ofițerii Anticorupție au descoperit că aparatele nu corespundeau parametrilor incluși în actele prin care s-a perfectat tranzacția. Astfel, prejudiciul adus bugetului, anunțat atunci de oamenii legii, ar fi fost de 35 de milioane de lei.
Tot în 2010, în februarie, potrivit unei informații a CCCEC (actualul CNA), în acest caz a mai fost deschis un dosar penal, pe numele firmei care a livrat aparatajul, S&T Mold SRL. Cauza a fost pornită „pe faptul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere la realizarea instalațiilor radiologice cu trei locuri de muncă DuoDiagnostic Digital, prin care bugetul a fost prejudiciat în proporții deosebit de mari”.
Un an mai târziu, la 24 februarie 2011, Procuratura Anticorupție a ajuns la concluzia că factorii de decizie ai firmei nu au comis nimic ce ar întruni elemente de infracțiune și au dispus încetarea urmăririi penale.
În 2008, Golovin a fost decorat de preşedintele Voronin cu medalia „Meritul Civic”, pentru merite în dezvoltarea ocrotirii Sănătăţii, contribuţie la perfecţionarea procesului curativ-profilactic şi activitate metodico-organizatorică prodigioasă. Boris Golovin declară că deţine un apartament în Chişinău, un garaj şi o vilă în Rezina, și două terenuri. El are un automobil Wolkswagen Sharan din 2008 şi conturi bancare de peste 190.000 lei şi 1.000 de euro. El mai indică că este asociat la Compania cu profil stomatologic Amdent-BV SRL. În ultimii doi ani (2013-2014), venitul deputatului a fost de 124.000 de lei. În campania electorală din 2014, Boris Golovin a donat 27.000 de lei, potrivit raportului financiar al PCRM.
Anatolie Gorilă
Anatolie Gorilă a candidat pentru prima dată în alegerile parlamentare pe lista PCRM în scrutinul din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 42. La acel moment, el era consilier raional la Cahulб după ce anterior ocupase funcția de vicedirector al Serviciului Grăniceri. La alegerile din iulie 2009 s-a aflat pe poziţia 53, iar la anticipatele din 2010 a urcat pe locul 25. În 2014 era deja pe poziţia 17 în lista electorală a PCRM.
În declarația de venituri pentru anul 2014 deputatul a arătat că are împreună cu soția un venit anual de circa 470.000 de lei, bani proveniți din salarii, deponente bancare și premii. În afară de salariul de deputat, Anatolie Gorilă are și o pensie lunară de peste 8.000 de lei de la Ministerului Afacerilor Interne.
Din declarațiile de venituri reiese că cele mai multe investiții în bunuri imobile și mobile au fost făcute de deputat în anii 2012-2013. Astfel, în 2012 familia s-a ales cu o mașină și un apartament. Un an mai târziu, în 2013, Anatolie Gorilă și-a cumpărat o vilă de 56 de metri pătraţi, un teren și un alt automobil.
Astfel, în 2016, familia Gorilă deținea două apartamente și o vilă, dar și un teren de 0,0678 hectare. În afară de aceasta, deputatul are două automobile - un BMW produs în anul 2002 şi un Mitsubishi Pagero din 2007. Anatolie Gorilă a cumpărat BMW-ul în 2012 cu 100.000 de lei, iar Mitsubishi în 2013, indicând că a achitat pentru acesta doar 5.000 de lei, cu toate că preţul de piaţă se ridică la câteva mii de euro.
Deși, potrivit declarației de venit, are două apartamente și o vilă, Anatolie Gorilă este unul dintre cei 49 de deputați care au solicitat în anul 2013 „examinarea posibilității identificării unui lot de pământ pentru construirea unui bloc locativ pentru asigurarea deputaților cu spațiu locatv din cont propriu”. Alături de alți colegi de partid, Anatolie Gorilă a fost inițiatorul proiectului hotărârii privind sărbătorirea aniversării a 655 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, proiect respins de majoritatea parlamentară.
Totodată, a înaintat, alături de alți deputați, mai multe moțiuni de cenzură pentru Minsterul Educației, condus în acel moment de Maia Sandu, dar și pentru Ministerul Afacerilor Interne. Alături de alți colegi din fracțiunea comuniștilor a cerut demisia Guvernului Streleț.
Igor Vremea
Igor Vremea a candidat pentru prima oară la alegerile din 5 aprilie 2009, fiind pe locul 27. La scrutinul din iulie 2009 era deja pe locul 21, iar la alegerile din 2010 – pe locul 45. În cadrul campaniei electorale din noiembrie 2014 a fost inclus pe listă cu numărul 14. A fost consilier al preşedintelui Republicii Moldova în problemele juridice în perioada guvernării comuniste. În Legislativ, un timp a fost vicepreşedinte al Comisiei juridică, numiri și imunități, iar apoi preşedinte al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. Timp de câteva luni a fost membru al Comisiei Electorale Centrale.
În declaraţiile de venit pentru anii 2011-2012, Igor Vremea arată salariile sale de deputat şi din activitatea didactică (304.000 de lei) plus salariul soţiei (aproximativ 55.000 de lei), dar şi anumite proprietăţi. Între anii 2013-2014 veniturile totale ale familiei au constituit peste 600.000 de lei. Deputatul avea în 2016 un automobil Nisan X Trail în valoare de 12.500 de euro, cumpărat până la venirea în Parlament – în anul 2007. În declaraţie mai apare o casă de locuit nefinalizată cu suprafaţa de 198 de metri pătrați şi un lot de patru ari, dobândit încă în 2004. În declarația pentru anul 2014, Igor Vremea a arătat că a contractat un credit în lei pe care urma să îl restituie pe parcursul anului. Și numele lui Igor Vremea se regăsea pe lista depusă de Parlament la Primăria Chişinău, în care a cerut identificarea unui teren pentru construirea unui bloc locativ pentru aleșii poporului.
Corneliu Mihalache
Corneliu Mihalache este suspectat că în toată activitatea sa, inclusiv cea de funcționar public, a făcut partizanat politic, favorizând Partidul Comuniștilor. El este politolog, însă, de-a lungul anilor, a condus diverse instituții de presă apropiate comuniștilor, una dintre acestea fiind publicația „Puls”, unde a fost redactor, și care era considerată organul de presă al Uniunii Tineretului Comunist din Moldova. Din această poziție, în anul 2006, la numai 34 de ani, Mihalache face un salt spectaculos – este ales președinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, cu votul a șase din cei nouă membri ai CCA. La mai puțin de un an, a fost demis, fiind acuzat de colegi că a ascuns de ei informații oficiale și că făcea declarații politice în favoarea PCRM. Acesta a rămas membru al CCA până în noiembrie 2012.
În toamna anului 2010, Mihalache făcea parte din Coaliția pentru Control Civic, apropiată Partidului Comunistilor și care era o clonă a Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte. Mihalache este suspectat că în toți cei șase ani, cât a fost membru CCA, a făcut partizanat politic, a votat decizii cu interes și la sfârșit de mandat era cât pe ce să fie demis pentru declarații politice, însă inițiativa, lansată de un deputat liberal, nu a trecut în Parlament.
În fotoliul de deputat, Corneliu Mihalache vine după alegerile din noiembrie 2014 din postul de redactor-șef al ziarului „Nezavisimaia Moldova”. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, el arată că, în ultimii doi ani, a câștigat un salariu de peste 111.000 de lei. Alte 80.000 le-a obținut din vânzarea unui teren. Totodată, a primit o indemnizație de șomaj - peste 10.000 de lei. În declarația depusă la CEC, el a ascuns că are casă și active în bănci. Acestea apar abia în declarația depusă la validarea mandatului de deputat.
Acesta indică un salariu de 14.000 de lei de la „Nezavisimaia Moldova”, o indemnizație de șomaj de la CTAS Ciocana de peste 12.600 de lei și o indemnizație unică de la CCA de 4.900 de lei, precum și o locuință în mun. Chișinău de 71,1 metri pătrați, care a fost cumpărată în anul 2010 și deținută în proprietate privată în două cote-părți, cu o valoare cadastrală de 979,2 lei fiecare. Surse apropiate lui Mihalache spun că acesta are casă în orașul Vadul-lui-Vodă, el având aici și viza de reședință. În aceeași declarație, mai sunt indicate active bancare simbolice, de zece dolari, trei sau 53 de lei, începând cu anul 2007.
Cât despre activitatea parlamentară, Mihalache nu s-a remarcat aproape deloc, decât într-o ședință la care a fost surprins de un fotograf că se juca pe telefon în Clash of Clans, în loc să participe la dezbateri, precum și într-un schimb de replici, în timpul alegerii membrilor CCA, cu socialistul Vlad Bătrîncea, care l-a acuzat pe Mihalache că a devenit avocatul dictatorilor, dar și atunci când a părăsit PCRM și s-a alăturat Platformei Social-Democrate „Pentru Moldova”. Până acum, Mihalache a inițiat opt proiecte legislative, inclusiv Moțiunea de cenzură prin care a fost dat jos Guvernul Streleț.
Galina Balmoș
Galina Balmoș a fost aleasă deputat pe listele PCRM în anul 2005 şi a fost numită secretar al Comisiei juridice numiri şi imunităţi, acum fiind membră a Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice. Este fostă profesoară de limbă română la un liceu din Străşeni. În perioada 2007-2009 a ocupat fotoliul de ministră a Protecţiei sociale, familiei şi copilului, în cabinetele Vasile Tarlev 2 şi Zinaida Greceanîi.
Devenind deputată, Galina Balmoș, care până în 2010 nu deținea decât un apartament cu două camere în oraşul Străşeni, a declarat în 2013 un apartament de 67 de metri pătraţi, dobândit un an mai devreme, și o Toyota Corolla produsă în 2005, pe care o conduce, prin comodat, tot din acel an. În 2014, Balmoş a obţinut circa 290.000 de lei din activitatea de deputat şi deţine un cont bancar. Într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, reporterii dezvăluiau că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Balmoş s-a regăsit printre susţinătorii financiari ai PCRM, vărsând în puşculiţa formaţiunii 30.000 de lei.
Sergiu Stati
Doctorul în istorie şi fostul ambasador Sergiu Stati este deputat pe listele Partidului Comuniştilor din anul 2010, precum şi vicepreşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Anterior, a mai fost deputat în Legislatura 2005-2009, la fel ca exponent al PCRM, iar în 2008, Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării, l-a angajat consilier în probleme politice. În anii 2006-2008, a ocupat fotoliul de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 a fost ambasador în Turcia. Din 2005 până în 2007, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Pe 30 mai 2013, în cadrul şedinţei parlamentare de alegere a preşedintelui Legislativului, Stati a fost înaintat drept candidat de către fracţiunea PCRM, în timp ce fracţiunea Partidului Democrat îl propusese pe Igor Corman. În anul 2010, fiind candidat la funcţia de deputat, Sergiu Stati se arăta convins că va rămâne în echipa PCRM. „Am o poziție foarte clară. Am fost și voi rămâne în echipa Partidului Comuniștilor, care este o echipă extraordinară”, declara atunci parlamentarul pentru unimedia.md.
De-a lungul anilor, Stati a trecut în declaraţiile sale de avere doar un apartament de 50 de metri pătraţi aflat în Chişinău, cumpărat în 1997 şi cu o valoare cadastrală actuală de aproape 278.000 de lei. Tot ce s-a schimbat în declaraţiile sale a fost venitul din activitatea de legislator, care a crescut treptat, până la 226.653 de lei în 2014.
Elena Gudumac
Elena Gudumac, originară din Glodeni, este de profesie pedagog. Anterior a fost manager în domeniul administraţiei publice, fostă asistentă a unui deputat și prim-secretar al Comitetului raional PCRM din Glodeni. Este deputată după ce, în februarie 2015, Ion Tomai a renunțat la mandat și a rămas în funcția de președinte al raionului Ocnița. Dacă în declarația pentru anii 2008-2009, depusă la CEC înaintea alegerilor parlamentare din 2010, Elena Gudumac raporta că are doar o casă de locuit la Glodeni și o mașină de model Toyota Avensis fabricată în 2004, în următoarea declarație, pentru anul 2012, depusă la CNI, deputata indica deja că are șase terenuri, toate pe numele soțului – Oleg Gudumac – două terenuri intravilane, achiziționate în 1990 și 2011.
Soțul Elenei Gudumac, Oleg Gudumac, a fondat, în 1994, Întreprinderea Individuală „Ovidiu Gudumac”, specializată în comerț. Firma lipsește în toate declarațiile de avere și interese ale deputatei. Deși a fost radiată pe 30 iulie 2015, întreprinderea încă făcea subiectul declarării în momentul în care au fost completate declarațiile. O altă firmă, Licorent-Agro SRL, la care este angajat Oleg Gudumac în calitate de agronom-consultant, a câștigat două licitații organizate de instituții școlare din raioanele Râșcani și Drochia, în valoare de 110.000 de lei, pentru livrarea semințelor de floarea-soarelui
Petru Porcescu
Petru Porcescu, inginer-cadastral şcolit la Inststitutul Agricol din oraşul Lvov, Ucraina, a ajuns deputat în Parlament după ce a candidat cu numărul 13 pe lista PCRM la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. De fapt, Porcescu a mai candidat la fotoliul de deputat şi în 2009, apoi în 2010, având numărul 44 pe lista electorală a PCRM. Atunci Porcescu a renunţat la mandatul de deputat în favoarea funcţiei de vicepreşedinte al raionului Străşeni.
Mai mult, Petru Porescu a fost desemnat bussinesmanul anului 2002. Vladimir Voronin, președintele statului în acea perioadă, i-a asigurat lui Petru Porcescu o altă funcţie, cea de prefect al Judeţului Chişinău, pe care o deţine până la revenirea la raioane. Mai târziu, Petru Porcescu a avut mai multe posturi în Consiliul raional Străşeni. Oricum, Vladimir Voronin nu a uitat de „meritele” lui Porcescu şi în 2008 l-a decorat cu medalia „Meritul Civic” „pentru muncă prodigioasă în complexul agroindustrial şi în organele administraţiei publice locale şi contribuţie la dezvoltarea social-economică a raionului Străşeni”.
În declaraţia de avere pentru anul 2009 acesta indica un venit anual de 93.000 de lei din salariu. De asemenea, a declarat două apartamente în Chişinău, unul de 87, iar altul de doar 21 de metri pătraţi, două automobile şi un teren intravilan de șase ari în oraşul Străşeni. Pentru anul 2014, Petru Porcescu indică acelaşi venit de 93.000 de lei şi pensia de 72.000 de lei. La fel, sunt indicate cele două apartamente din Chişinău.
La capitolul bunuri mobile, deputatul declara doar un automobil din cele două şi mai declară un mini tractor. Deputatul a mai scris că, în 2014, a procurat un teren agricol de zece ari şi că în acelaşi an a deschis un cont bancar în care a depus suma de 111.000 de lei. Deşi presa a scris în repetate rânduri că acesta are în proprietate o casă în Străşeni, imobilul nu figurează în declaraţia de avere.
În anul 2015, deputatul Porcescu este coautorul a zece iniţiative legislative, patru din care se referă la sistemul agricol. Fostul vicepreşedinte al raionului Străşeni, ajuns deputat, reuşeşte să obţină scutirea de taxe vamale la importul a două staţii de epurare destinate proiectului „Construcția stațiilor de epurare a apei la Tabăra de odihnă pentru copii «Codru», Școala specială și căminul din orașul Strășeni”. Petru Porcescu este şi unul din sponsorii oficiali ai PCRM în campania electorală din 2014, oferind 20.000 de lei.
Victor Mîndru
Ascensiunea politică a lui Victor Mîndru a început în 2001, odată cu venirea la putere a PCRM. Originar din satul Boşcana, raionul Criuleni, în anul 1981 absolveşte facultatea de electorfizică a Universităţii Tehnice din Chişinău şi este repartizat la Uzina „Signal” din Capitală, unde lucrează timp de 19 ani şi avansează până la funcţia de director-adjunct. Membru activ al PCRM, în 2004 Victor Mîndru ajunge membru al Comitetului Central PCRM, în 2008 - Secretar Executiv al CC PCRM, iar în anul 2007 este numit în funcţia de şef al Aparatului Comitetului Central al PCRM.
Victor Mîndru raporta în declaraţia de avere pentru anul 2009 două apartamente în Chişinău, cu suprafaţa de 72,3 şi 81,2 metri pătrați, un lot de 12 ari în sectorul de vile din satul Varniţa, raionul Anenii Noi, un garaj de 12 metri patraţi şi un automobil de model Volga, produs în anul 1981. Mîndru mai indica că este şi proprietarul unei societăţi cu răspundere limitatată Proiect-09, care în perioada respectivă nu activa. În declaraţia pentru anul 2014, Victor Mîndru indică din nou două apartamente în municipiul Chişinău, unul de 72 de metri pătraţi şi altul de 71 de metri pătraţi, a căror valoare cadastrală este de 17.000 de lei şi respectiv de 33.000 de lei.
Automobilul Volga nu mai figurează în declaraţia de avere a lui Mîndru, în schimb deputatul indică că este porpietarul unui automobil de model Citroen, procurat încă în 1999, şi al unui automobil de model Toyota, pe care l-a procurat în anul 2011 contra sumei de 10.000 de euro. Victor Mîndru a declarat și câteva conturi bancare: în anul 2009 - de 10.000 de dolari, în 2010 - de 100.000 de lei, 2011 - de 100.000 de lei, iar în 2012 două conturi bancare de 100.000 de lei şi respectiv de cinci mii de lei.
La capitolul venituri, Vctor Mîndru indică salariul de deputat de 205.876 de lei, salariul soţiei - 5.425 de lei, pensia de 18.300 de lei şi veniturile obţinute din depozitele banare de 27.000 de lei şi 500 de dolari. Victor Mîndru a contribuit la sponsorizarea PCRM în perioada alegerilor locale din 2015 cu suma de 4.500 de lei.
Violeta Ivanov
Violeta Ivanov, care a fost președinta fracțiunii PCRM, are studii în domeniul mediului, protecţiei şi folosirii raţionale a resurselor acvatice. În 2008, a fost numită ministră a Ecologiei şi Resurselor Naturale, printr-un decret al lui Vladimir Voronin. Pentru activitatea la minister, fosta ministră a ajuns în 2010 în lista neagră întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. Violeta Ivanov ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional în detrimentul altor localităţi.
Până a ajunge deputată, fosta ministră declara că în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008 a obţinut un venit de 182.109 de lei. De asemenea, cu titlu de proprietate personală, Violeta Ivanov deţinea un apartament de 76 metri pătrați și o casă în municipiul Chişinău, dar și un vehicul de model BMW, fabricat în 1999.
A ajuns în Parlament în 2009 și a condus Comisia pentru mediu şi schimbări climatice. În prezent este membră a Comisiei politică externă și Integrare Europeană. Potrivit celei mai recente declarații pe avere, Violeta Ivanov deţine aceeași casă de 66,8 metri pătraţi obținută prin contract de donație şi apartamentul de peste 70 de metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de 374.000 de lei, pe care l-ar fi cumpărat încă în anul 1995.
Totodată, parlamentara deţinea în 2016 şi un lot de pământ destinat construcţiilor, de 571 de metri pătraţi, cumpărat în 2010. De fapt, potrivit aceluiași document, în 2014 familia Violetei Ivanov a demarat construcția unei noi case. La capitolul bunuri mobile, deputata a declarat că deţine două motociclete BMW, una din 1999 și alta din 2008, dar și un automobil, tot BMW, fabricat în 2007, pe care îl deține prin comodat.
Artur Reșetnicov
Artur Reșetnicov a fost întotdeauna unul dintre oamenii apropiați liderului PCRM, Vladimir Voronin. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova, apoi a fost profesor la această instituţie, dar şi avocat. În noiembrie 2007, cu votul deputaţilor comunişti şi creștin-democrați, Artur Reşetnicov a fost numit în funcţia de director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) pe o perioadă de cinci ani. Ca și alți colegi de-ai săi, a ajuns în lista neagră a candidaților la funcția de deputat întocmită de inițiativa civică ICPC.
Artur Reşetnicov, deputat din 2010, fiind membru al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Oficial, poate fi numit unul dintre cei mai bogați deputați. Bunăoară pentru anul 2014 a obţinut din activitatea de parlamentar peste 150.000 de lei, iar soţia sa, Ala Reşetnicov, care este notar, a încasat peste 900.000 de lei. Ala Reşetnicov a mai câştigat aproape 260.000 de lei în baza unui contract de locațiune.
Familia Reşetnicov deţine un teren pentru construcţii cu o suprafață de 615 ari, o casă de locuit de 189 de metri pătraţi cu o valoare cadastrală de peste 600.000 de lei, dar şi un un apartament, de peste 100 de metri pătraţi, la fel cu o valoare cadastrală de peste 600.000 de lei. Totodată, familia Reşetnicov mai deține două încăperi nelocative, cu o suprafaţă totală de peste 100 de metri pătraţi și cu o valoare cadastrală de peste două milioane de lei. Artur și Ala Reşetnicov conduc un autoturism de model Land Rover Freelander 2, evaluat la peste jumătate de milion de lei. Ala Reşetnicov deţine o cotă de participare de 50% la firma Cansur-Com SRL, o agenție de turism.
În noiembrie 2010, Artur Reșetnicov a fost agresat de un grup necunoscut. „Am fost răpit în centrul oraşului, bătut, urcat în maşină şi legat cu cătuşe. M-au torturat şi au înscenat împuşcarea în ceafă ca să mă convingă să dau informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. M-au lăsat în stradă cu mâinile şi ochii legaţi", a declarat Reşetnicov pe patul de spital. Deși a fost internat în stare gravă, nu se cunoaște despre finalitatea dosarului penal.
Vladimir Vitiuc
Vladimir Vitiuc, de profesie economist, este deputat încă din 2005. În 2015 a ajuns vicepreşedinte al Legislativului. Potrivit declarației de venit pentru anul 2014, parlamentarul deține cotă-parte în două firme, SRL „Aurant” (99%) şi SRL „Solar Engineering” (10%), şi trei maşini: două de model Mercedes și un BMW. La SRL „Aurant”, Vladimir Vitiuc este partener cu soţia sa, Iana, iar firma este condusă de nepotul Igor Vitiuc. Conform declaraţiei, familia Vitiuc nu deţine niciun imobil, asta deşi, SRL „Aurant”, fondată de soţii Vitiuc, activează pe str. Fiodor Dostoievski nr. 2, într-un sediu care-i aparţine.
Totuşi, conform informaţiilor oferite de către reprezentanţii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), funcţionarii nu sunt obligaţi să declare bunurile pe care le deţine o firmă deja declarată. La fel, legea nu-l obligă pe Vladimir Vitiuc să declare averea apropiaţilor săi, cum ar fi cea a nepotului Igor Vitiuc, care-i administrează firma SRL „Aurant”, dar care este fondator şi la alte patru firme, despre care oameni din Bălţi susţin că i-ar aparţine, de fapt, deputatului: „Dastilius”, care deţine Clubul Platinum din Bălţi, „Germes Nord”, care la rândul său deţine Radio 7, „Dialog-Media” şi „V.V.V Comerţ Service”, care administrează publicaţia Gazeta.md.
Și Vladimir Vitiuc a ajuns în lista neagră a ICPC. „În perioada 2004-2007, organizaţia teritorială Bălţi a PCRM, condusă de V. Vitiuc, a folosit oficiile aflate în proprietate publică fără a achita plata de arendă. Candidatul este autorul şi iniţiatorul mai multor proiecte de legi sensibile la corupţie, care, potrivit Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, contravin altor legi deja existente, sunt împotriva intereselor publice şi promovează privatizări dubioase”, se arată în buletinul ICPC.
În 2011, Vladimir Vitiuc a acționat în judecată ziarul independent de la Bălți ESP, cerând încasarea unui prejudiciu de 1,5 milioane de lei pentru că acesta i-ar fi lezat demnitatea și onoarea atunci când a publicat articole referitoare la activitatea și afacerile sale de pe vremea când nu era candidat pe listele PCRM.
