07 июня 2022, час 12:05

Candidatul la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, speră că acest concurs va fi unul corect și obiectiv. Înainte de a susține proba interviului acesta a discutat cu reporterul TV8 despre problemele din sistem și cum ar putea fi acestea rezolvate.

„Sper să fie un concurs obiectiv, un concurs corect și să câștige cel mai bun. Logic ar fi ca astăzi să fie anunțat candidatul”, a declarat Iachimovschi care a precizat că a înaintat o solicitare Comisie de preselecție prin care a cerut să examineze și dosarele contracandidaților, însă aceasta a fost respinsă.

Iachimovschi a declarat că a avut mai multe obiecții la etapa de preselecție.

„După câte cunoașteți am făcut obiecții la modul de trecere a preselecției, care în opinia mea nu a fost tocmai regulamentară. Comisia a scăpat din vedere anumite prevederi ale regulamentului, mai ales pe partea de punctare, de partea de apreciere”, a afirmat candidatul. 

Întrebat de reporterul TV8, dacă crede că candidata Veronica Dragalin ar fi favorizată, acesta a declarat: „Orice părere a mea în acest caz va fi una subiectivă și nu una obiectivă pentru că nu cunosc calitățile doamnei Dragalin și nu cunosc experiența ei din SUA”.

Cât despre problemele cu care se confruntă sistemul Procuraturii, Iachimovschi a declarat că acesta este „diabolizat într-un mod excesiv”.

„În acest sistem sunt mai multe probleme și probabil Procuratura și întreg sistemul de justiție este diabolizat într-un mod excesiv pentru că nu este problema numai în cei care lucrează în sistem și trebuie să fim atenți când criticăm și să face diferența dintre sistem și oamenii din sistem... Trebuie să ne concentrăm pe cei care fac rău acestui sistem, dar să nu uităm că acest sistem lucrează în baza unor perevederi”.

Candidatul la șefia PA afirmă că în cazul în care politicul nu va interveni în Procuratură, atunci rezultatele nu vor ezita să apară.

„Atunci când politicul nu se implică în Procuratură și în sistemul judecătoresc și acesta este real independent și actorii sistemului simt această independență atunci lucrurile merg mult mai bine, iar sistemul are posibilitatea de a scăpa de acei factori care sunt distructivi pentru sistemul judecătoresc”.

Reamintim că în aceste momente are loc proba interviurilor pentru candidații la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. Pentru început proba interviu a fost susținută de Veronica Dragalin și Adrian Bordianiu. Acum este intervievat Victor Brînza și urmează Octavian Iachimovschi.

În 18 mai, Comisia specială de preselecție a candidaților din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că Veronica Dragalin a trecut etapa de preselecție în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Tot atunci Comisia specială s-a întrunit în ședință pentru a examina obiecțiile a doi dintre candidați, Octavian Iachimovschi și Adrian Bordianu și a decis de a respinge în tot obiecțiile înaintate de către aceștia și respectiv menținerea deciziei din 18 mai 2022, motivarea fiind transpusă în actele decizionale emise de Comisia specială.

Veronica Dragalin este reprezentantă a diasporei, jurist de profesie, în prezent, procuror adjunct al Statelor Unite, Secția de corupție publică și drepturi civile.

Este fiica Elenei Dragalin, președinta organizației Moldova-AID și cea care organizează în fiecare an tradiționala Convenție moldo-americană, eveniment care întrunește reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale americane și din Republica Moldova, dar și persoane originare din Republica Moldova și stabilite cu traiul în Statele Unite ale Americii. 

Comisia specială s-a convocat în ședință închisă, în format on-line, pe platforma ZOOM. Etapa interviurilor, s-a desfășurat în perioada 17-18 mai.

TV8.md reamintește că pe 10 mai, CSP a anunțat cei trei candidați admiși în proba finală la concursul pentru șefia PA. Este vorba despre procurorii Adrian Bordianu, Veronica Dragalin și Octavian Iachimovschi, dosarele cărora au fost examinate de către Comisia specială pe 10 mai, în ședință închisă.

În urma examinării dosarelor, s-a stabilit că trei din cei cinci candidați au întrunit criteriile de eligibilitate. Aceștia au fost promovați la etapa interviului. Ceilalți doi candidați, Oleg Potîrniche și Victor Brînză, nu au respectat criteriile. Respectiv, Comisia a decis colegial descalificarea din concurs, pe motivul nepromovării etapei de eligibilitate.

Ulterior, pe 12 mai, Consiliul Superior al Procurorilor a anunțat că încă un candidat a fost desemnat eligibil la a fi promovat pentru proba finală la concursul pentru șefia Procuraturii Anticorupție. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror șef al PA s-a întrunit în ședință extraordinară, pentru a reexamina dosarul lui Victor Brînză.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.