12 августа 2022, час 18:52

Rusia continuă bombardamentele. Energoatom a anunțat că 10 rechete rusești au căzut joi în zona centralei Zaporojia. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat în faţa Consiliului de Securitate al ONU că situaţia este gravă şi a cerut acces la centrală.

UPDATE: Mai multe explozii au fost raportate în Nova Kakhovka, din regiunea ocupată Herson, potrivit Kyiv Independent. Agenția de presă rusă de stat RIA Novosti a relatat că exploziile din apropierea hidrocentralei au avut loc în urma atacurilor ucrainene cu rachete HIMARS.

UPDATE: Operatorul ucrainean de energie nucleară, Energoatom, a transmis vineri că centrala nucleară din Zaporojie „funcționează cu riscul încălcării standardelor de siguranță împotriva radiațiilor și la incendiu”, potrivit CNN.

Energoatom a susținut că bombardarea centralei nucleare de către forțele ruse săptămâna trecută și peste zece rachete lansate joi în apropierea centralei ”au cauzat un risc grav pentru funcționarea în siguranță a centralei”.

„Ca urmare a atacului asupra CNE Zaporojie, a fost activată protecția de urgență a uneia dintre unități de alimentare; una dintre cele trei unități de alimentare este acum deconectată”, a transmis Energoatom, pe canalul său Telegram.

UPDATE: Rusia a ucis 7 oameni și a rănit alți 14 în regiunea Donețk, în urma bombardamentelor lansate joi, 11 august, transmite Kyiv Independent. Potrivit guvernatorului regiunii Donețk, Pavlo Kirilenko, armata rusă a ucis trei civili în Bakhmut, doi în Kurakhove, unul în Mariinka și unul în Avdiivka pe 11 august. 

Guvernatorul a adăugat că de la începutul invaziei, cel puțin 723 de civili au fost uciși în regiune, iar alți 1.845 au fost răniți. Aceste cifre nu includ victimele din Mariupol și Volnovakha ocupate de ruși.

UPDATE: Oficiali militari americani și ai serviciilor secrete au susținut, citați de New York Times, că sata mare a victimelor rușilor în Ucraina semnalează că Vladimir Putin s-ar putea să nu poată atinge unul dintre obiectivele sale cheie de război. 

Anume, „acapararea întregii părți de est a țării până la sfârșitul anului”. Potrivit oficialilor din domeniul apărării, Rusia a trimis deja aproape 85% din armata sa să lupte în Ucraina, scrie Libertatea.

UPDATE: Un important oficial pro-rus a fost grav rănit în Melitopol, ocupat de forțele ruse, în urma unui atac cu explozibil care ar fi fost pus la cale de rezistența ucraineană, spune primarul orașului, Ivan Fedorov, citat de CNN.

„Unul dintre liderii centrului electoral al partidului Rusia Unită a fost grav rănit în atacul de vineri dimineață”, a scris Fedorov pe Telegram. El spune că este vorba despre Oleg Șostak, șef al departamentului de propagandă al partidului Rusia Unită.

UPDATE: Agențiile de securitate ucrainene au emis vineri o declarație comună prin care solicită Națiunilor Unite și Comitetului Internațional al Crucii Roșii să trimită reprezentanți în locațiile în care Rusia deține prizonieri de război ucraineni.

Solicitarea vine în urma unor acuzații anterioare ale Kievului potrivit cărora forțele Moscovei au torturat și executat prizonieri, inclusiv prin organizarea unei explozii într-o tabără de prizonieri de război ucraineni din Olenivka, scrie Reuters, citat de hotnews.

UPDATE: McDonald's va începe să redeschidă unele dintre restaurantele sale din Ucraina în lunile următoare, un simbol al revenirii la o oarecare normalitate în această țară devastată de război și o dovadă de sprijin după ce lanțul american de fast-food și alții s-au retras din Rusia.

Gigantul hamburgerilor și-a închis restaurantele ucrainene după invazia Rusiei în urmă cu aproape șase luni, dar a continuat să plătească peste 10.000 de angajați McDonald's din această țară, scrie Libertatea.

UPDATE: Lituania cere aliaților să înlocuiască armele pe care le transferă Ucrainei.

Ministrul adjunct al Apărării din Lituania, Argiris Butkevičius, afirmă că procesul de transfer de arme către Ucraina ar fi mai rapid dacă aliații ar fi de acord să predea Lituaniei arme noi pentru a spori apărarea țării, scrie Kyiv Independent.

UPDATE Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că țara sa nu susține propunerea de a crea o zonă demilitarizată în jurul centralei nucleare din Zaporojie.

„Demilitarizarea centralei o poate face vulnerabilă în fața celor care vor să o viziteze. Nimeni nu știe care vor fi scopurile și obiectivele lor. Nu putem exclude provocări, atacuri teroriste asupra centralei, pe care trebuie să o protejăm”, a spus Nebenzia, citat de Interfax.

Anterior, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut retragerea tuturor soldaților și a echipamentelor militare din stație și evitarea desfășurării oricăror alte forțe sau echipamente armate în zonă.

UPDATE Putin și-a întrunit în ședință Consiliul său de Securitate ce a avut ca temă „Securitatea militară în sensul strict al cuvântului", Kremlinul neoferind vreo informație suplimentară despre întrunire.

La reuniune au participat președintele Consiliului Federației Valentina Matvienko, președintele Dumei de Stat Viaceslav Volodin, vicepreședintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev, șeful Statului Major Anton Vaino, secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, ministrul de Interne Vladimir Kolokoltsev, ministrul Apărării Serghei Șoigu și directorul Serviciului Federal de Securitate Alexander Bortnikov .

UPDATE Ministrul de Interne al Ucraina, Denis Monastirski, a acuzat forțele ruse că nu exercită un control adecvat asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare de acest tip din Europa. Centrala se află sub controlul rușilor din martie și a continuat să opereze cu capacitate limitată, în special datorită specialiștilor civili ucraineni.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat oficialii ucraineni că nu au voie să vorbească public despre campanii militare împotriva Rusiei. El a subliniat că războiul „cu siguranță nu este momentul pentru orgoliu și declarații lăudăroase”. 

„Cu cât oferiți mai puține detalii concrete despre planurile defensive, cu atât mai bine va fi pentru implementarea acestor planuri defensive”, a afirmat liderul ucrainean.

UPDATE Primarul orașului Kramatorsk din regiunea Donețk a anunțat că forțele ruse au bombardat localitatea în timpul nopții, fiind trase 11 rachete. 

„Locuințe private au fost distruse. Nu există informații despre victime. Ocupanții distrug totul în cale lor, o tactică teroristă”, a declarat primarul Aleksandr Goncearenko.

UPDATE Armata rusă a bombardat din nou clădiri de locuințe în regiunea Dnipropetrovsk, relatează șeful administrației militare regionale Valentin Reznicenko. Aproximativ 40 de rachete au zburat în Marganeț. Trei persoane au fost rănite, inclusiv un copil de 12 ani.

UPDATE Un transport cu cereale ucrainene urmează să fie transportat în Etiopia după ce alte două nave de export au părăsit porturile Ucrainei. Numărul total de nave care părăsesc țara în baza unui acord intermediat de ONU a ajuns acum la 14.

UPDATE Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat joi în faţa Consiliului de Securitate al ONU că situaţia este gravă şi a cerut acces la centrala nucleară de la Zaporojie, în legătură cu care Moscova şi Kiev se acuză reciproc că au bombardat-o, informează AFP, citat de Agerpres. „Situaţia este serioasă şi AIEA trebuie lăsată să îşi îndeplinească misiunea la Zaporojie cât mai rapid posibil”, a declarat Rafael Grossi, care a vorbit printr-o intervenţie video în timpul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate.

UPDATE Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actualul vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, a vizitat joi partea ocupată a regiunii Lugansk, unde a organizat o reuniune de securitate în numele lui Vladimir Putin, relatează Ukrainska Pravda. Anunțul vizitei în aceste teritorii a fost făcut chiar de Medvedev, pe contul său de Telegram.

UPDATE  O mașină a poliției ucrainene a fost lovită de un obuz lansat de forțele ruse în timpul evacuării civililor din orașul Marinka, din regiunea Donețk. Doi polițiști au fost răniți în urma atacului, a anunțat Poliția națională din regiunea Donețk, potrivit Ukrainska Pravda. „[Soldații ruși] au atacat Marinka cu artileria, iar obuzul a explodat lângă o mașină de poliție. În acel moment, în interiorul acesteia se aflau cinci persoane în vârstă, care nu au fost rănite”, a transmis poliția regională.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.