17 ноября 2022, час 23:33

Statul va investi în fiecare an câte 45 de milioane de lei în... cultura tinerilor. Astăzi, de Ziua Internațională a Studenților, a fost lansat Programul Național „Voucher Cultural”, dedicat celor care au atins majoratul. Astfel, cei care vor împlini 18 ani vor avea pe un cont virtual câte o mie de lei pentru vizite la teatru, cinema, concerte, muzee, sau librării.

De astăzi, Programul Național „Voucer Cultural” este funcțional, de astăzi. Deocamdată, acesta este disponibil doar pentru tinerii care au împlinit 18 ani, însă, în viitor, s-ar putea ca și alte categorii de vârstă să aibă acces la el.

Pentru a putea utiliza voucherul, tinerii urmează să obțină semnătura digitală la unul dintre operatorii de telefonie mobilă, iar după ce s-au înregistrat pe platforma www.mpay.gov.md, să acceseze site-urile prestatorilor de servicii culturale și să selecteze produsul dorit. De menționat că autentificarea se poate realiza în doi pași.

În acest fel, Guvernul își propune să sprijine instituțiile de cultură, promovând totodată, evenimentele culturale autohtone în rândul tinerilor:

„Sarcina nu este să-i ajutăm să cumpere o carte. Sarcina este să-i invităm să vină în librării, să pună mâna pe cărți, să-și aleagă una sau două dintre ele, astfel îndrăgostindu-se de carte, astfel venind după asta toată viața și citind cărțile de calitate”.

Tinerii vor descoperi două lumi. Lumea fascinantă a culturii, spectacolelor, cinematografiei, teatrelor și, pe de altă parte, o lume a digitalizării.

Alexandru este unul dintre primii tineri, care și-a primit voucherul cultural. Susține că procesul este unul simplu și nu necesită mult timp. Mai mult, acesta a făcut deja prima achiziție: și-a luat un bilet la cinema.

„Am prezentat buletinul meu de identitate, mi-au validat IDNP-ul și am creat semnătura mobilă. A urmat a doua etapă. Trebuie să accesăm site-ul MPay.gov.md, pentru a mă autentifica. După ce m-am autentificat, asta a durat câteva minute, practic, mi-a apărut în cont, sold de 1000 de lei”.

De menționat că voucherul este electronic și se folosește doar online, pe platforme specializate. Beneficiarii vor putea folosi voucherul până la atingerea vârstei de 19 ani, pentru orice produs cultural autohton: începând de la bilete de teatru și concerte, până la procurarea cărților din librării sau a cursurilor de instruire de pe internet.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.