Cel puțin 300 de moldoveni luptă de partea Ucrainei în războiul pornit în urmă cu nouă luni de armata rusă a lui Vladimir Putin. Cetățenii Republicii Moldova, majoritatea cu pregătire militară sau chiar foști veterani ai războiului de la Nistru, au răspuns astfel apelului, lansat încă în primele zile de război, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a îndemnat atunci „cetățenii lumii să se alăture apărării Ucrainei în lupta împotriva criminalilor ruși de război, în cadrul așa-numitei Legiuni Internaționale pentru Apărarea Teritorială a Ucrainei”.
Cine sunt acești militari? Mercenari sau ostași „cu acte în regulă” ai Armatei ucrainene, așa cum se prezintă ei? TV8 a încercat să se clarifice și vă spunem ce am constatat.
Deși nu conține prevederi foarte clare privind activitatea de mercenariat, legislația națională nu pare să fie de partea militarilor, chiar dacă aceștia sunt „în apărare” și luptă împotriva unui stat agresor. O spun legislatorii, care vor să introducă modificări la Codul Penal, care ar urma să conțină expres pedepse cu închisoare doar pentru cei care se înrolează în luptă de partea țării agresoare. Și juriștii spun că legea este vagă, însă cred că i-ar „proteja” totuși pe moldovenii din Ucraina.
În a patra zi de război, în data de 27 februarie, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski anunța lansarea unei Legiuni Internaționale pentru voluntari din străinătate. Liderul de la Kiev i-a invitat pe cetățenii europeni care au experienţă de luptă să vină în Ucraina pentru a contribui la respingerea invaziei ruse.
„Nu există o contribuție mai mare pe care să o poți face de dragul păcii”, spunea atunci Zelenski.
Legiunea a fost „legalizată” printr-un decret din 2016 prin care cetățenii străini se pot înrola în armata ucraineană în bază de contract.
Printre cei circa 300 de moldoveni care luptă împotriva Rusiei, pe frontul din Ucraina, se regăsește și Sergiu Luncaș, fost veteran al războiului de la Nistru din anul 1992, acum comandant de batalion pe frontul din Ucraina. Cu o carieră militară de zeci de ani în spate, spune că a mers pe front fără să ezite încă în luna martie, la doar câteva săptămâni după apelul lui Volodimir Zelenski. A ales să ia arma în mâini, înainte ca războiul să se extindă dincolo de hotarul Ucrainei.
„În 2014, mă gândeam că ceea ce se întâmpla în Ucraina nu era doar un război pe termen scurt, bănuiam că se va dezvolta. Am văzut că Rusia prea adânc își bagă ghearele și totul merge spre cel De-Al Treilea Război Mondial, ceea ce se confirmă astăzi. După toate semnele, în plan nu era doar Ucraina, dar și Moldova, Polonia, România. Eu mi-am apărat țara în 1992, deci trebuie să o apăr și acum, să nu-i așteptăm până vor intra și în ograda noastră, trebuie să-i întâlnim în drum”, spune militarul.
Legionarul a trăit momente de groază pe front și crede cu tărie că ceea ce se întâmplă acum în țara vecină este o nedreptate. Printre cele mai grele lupte au fost cele pentru Severodonețk.
„Grupul nostru a fost plasat chiar în prima linie, am fost atacați, am avut pierderi mari, doar 6 băieți din 30 am ieșit teferi. Foarte greu ne-am întors la ai noștri pentru că stațiile radio nu funcționau și nu aveam legătură. De aceea, n-am observat când s-au retras toți, practic am rămas în încercuire, iar pe urmele noastre aveam două tancuri cu orci. Nu știu cum să le mai zic, nici numele nu vreau să le rostesc”, povestește militarul moldovean Sergiu Luncaș.
„Am văzut ce fac ei, cum își bat joc de oameni. Dacă ar duce un război drept, ar lupta cu armata, dar ei nu se uită doar la obiecte strategice militare, bombardează tot ce văd în cale”, mai mărturisește Luncaș.
De la începutul lunii martie, pe frontal din Ucraina luptă și moldoveanul Arslan Safarmatov, și el fost veteran al războiului de la Nistru, acum invalid de gradul doi. A fost printre militarii care a participat la eliberarea de sub ocupație rusă a Irpinului și a purtat cu demnitate arma în mâini până când a fost rănit în timpul unor lupte sângeroase pentru Severodonețk. Acum, nu mai participă direct la confruntările militare, însă este în continuare alături de camarazii de război. Rana a fost extrem de gravă, astfel că medicii i-au recomandat o pauză de cel puțin un an, ca să se recupereze în totalitate.
La fel ca Sergiu Luncaș, Arslan Safarmatov a ales să se înroleze mânat de dorința de a opri agresorul să își extindă agresiunile dincolo de Ucraina.
„Trecând prin experiența Transnistriei, știind de ce sunt ei capabili, am înțeles că nu se va termina numai cu Ucraina. Adică vor lua Ucraina și vor intra și în Moldova. Dacă le reușea planul, cred că aveau să intre și în România. Nedorind să ajungă aceste hoarde în Moldova, am decis să venim aici. Vedeți cum istoria se întoarce, în Moldova tot așa a început cu limba română, naționaliști etc., a fost război, erau Costenco cu grupul lor care săvârșeau crime murdare, violuri. Numai că Moldova era mică și războiul a fost doar în Dubăsari, Tiraspol, Tighina, adică nu s-a extins înspre Râbnița, Camenca și lor le-a fost destul o singură grupă de criminali care să se ocupe de așa crime și josnicii”, spune legionarul.
Cei doi legionari au vorbit pentru prima oară despre activitatea lor militară din Ucraina la începutul lunii noiembrie, într-un interviu pentru jurnaliștii TV8 Viorica Tătaru și Andrei Captarenco, realizatorii proiectului „Dincolo de Nistru”.
De la începutul războiului, colegii noștri au fost de mai multe ori în Ucraina ca să filmeze pentru viitorul lor proiect, documentarul „Pe urmele războiului”.
Militarii au adresat și un mesaj organizatorilor și participanților la protestele care au loc de mai multe săptămâni la rând în Capitală și în spatele cărora ar sta Partidul Șor. Mesajul a fost perceput drept o încercare de a-i împiedica pe cetățeni să își exprime nemulțumirile față de guvernare, iar activitatea lor în Ucraina - drept mercenariat. Socialistul Vlad Batrîncea a sesizat Procuratura și SIS, cărora le-a cerut să se pronunțe dacă activitatea și îndemnul legionarilor cad sub incidență penală.
Sesizarea se află încă la etapa de examinarea la Procuratura pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale (PCCOCS).
La întoarcerea în Republica Moldova, Sergiu Luncaș și Arslan Safarmatov, la fel ca alți moldoveni înrolați în Legiunea Internațională a Ucrainei, ar putea face zeci de ani de închisoare.
În versiunea actuală, articolul 141 din Codul Penal prevede că activitatea mercenarilor reprezintă „participarea într-un conflict armat, la acțiuni militare sau la alte acțiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituționale ori violarea integrității teritoriale a statului”.
Codul Penal nu stipulează expres că mercenariatul înseamnă participarea remunerată într-un conflict armat, de partea statului agresor. Deputatul PAS, Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare de securitate națională, apărare și ordine publică spune că militarii moldoveni din Legiunea internațională a Ucrainei cad sun incidența articolului 141 al Codului Penal al R. Moldova și pot fi trași la răspundere. „Deși legea e vagă, ei sunt legionari”, ne-a spus Carp.
Lilian Carp susține că în următoarele săptămâni ar urma să fie propuse modificări la Codul Penal, astfel încât activitatea militarilor moldoveni de pe frontul din Ucraina să fie protejată prin lege.
Am solicitat și opinia șefului SIS, Alexandru Musteață. Pentru că legea poartă un caracter neclar, Musteață consideră că pentru a stabili tipul activității militarilor, trebuie luați în calcul mai mulți factori, iar cea care trebuie să se pronunțe este Procuratura.
„În contextul acesta, este foarte important de stabilit scopul acestei persoane la participarea într-un conflict, în special dacă este obținut un avantaj personal sau vreo remunerare și doi, dacă el luptă de partea unei structuri militare oficiale a unui stat sau este o structură militară neoficială, cum ar fi Wagner. Din păcate, Codul Penal, când a fost scris, s-au luat în considerare anumite circumstanțe. Acum, acestea s-au schimbat un pic, dar Codul Penal este în vigoare și noi trebuie să ne uităm și la legislația R. Moldova, nu doar la cea a Ucrainei”, ne-a explicat șeful SIS.
Juristul Andrei Cebotari, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, crede că prevederile actuale ale articolului 141 sunt discutabile, iar dacă legea nu conține prevederi clare legate de mercenariat, activitatea legionarilor nu este o încălcare.
Autoritățile de la Kiev susțin că legionarii, inclusiv cei moldoveni, luptă pentru ideologie.
„Mercenarii luptă pentru a câștiga bani, la noi, oamenii luptă pentru convingerile lor ideologice. Cetățenii R. Moldova care luptă de partea noastră, o fac nu pentru bani, dar pentru convingerile lor și ajută astfel inclusiv la apărarea Moldovei”, ne-a declarat Anton Gherașcenko, consilierul ministrului ucrainean de Interne.
De la începutul conflictului din Ucraina, din 2014, zeci de moldoveni au fost condamnați pentru acțiuni de mercenariat. Este vorba de cei remunerați ca să lupte de partea agresorilor din Donbas. În anul 2018, SIS anunța că a identificat 56 de astfel de persoane. O parte dintre ei au fost condamnați deja la pedepse cu închisoare.
