Fostul premier al țării, Vlad Filat aduce critici actualei pentru constatările din raportul Comisiei Europene privind aplicarea legislației europene în Republica Moldova. Potrivit unui draft al documentului, conținutul căruia a ajuns în presă, țara noastră a înregistrat la acest capitol rezultate mai slabe decât Ucraina și chiar Georgia, care nici măcar nu are statut de candidat la UE.
„Am fost primul stat din Parteneriatul Estic ce a semnat Acordul de Asociere la UE, am fost prima țară, care a scăpat de vize și am fost, chiar dacă unii au speculat și au încercat să demonetizeze formula, ”povestea de succes” a Parteneriatului Estic. Acest loc s-a datorat tocmai că am implementat solicitările UE, solicitări fără de care nu am fi primit nici acordul DCFTA și nici accesul fără vize în UE. Chiar dacă unii membri ai guvernului încearcă să arunce, ca mai toți dinaintea lor, vina pe fostele guvernări, responsabili sunt doar actualii guvernanți. Cele nouă condiționalități din care au fost implementate doar trei le-au fost remise actualei guvernări, nu fostelor guvernări”, scrie Vlad Filat pe Facebook.
În opinia fostului prim-ministru, rezultatele Republicii Moldova sunt determinate de politica internă.
„Fără o politică internă bună nu există politică externă de succes. Iar statutul de țară candidată, privind pe ce loc suntem acum, dovedește încă o dată că cei care ne-au pus pe linia de aderare sunt războiul din Ucraina și eforturile României. Pentru aderarea la UE doar bunele intenții nu sunt suficiente și nici partenerii externi nu pot veni să facă munca în locul nostru”, a menționat Vlad Filat.
Amintim că potrivit unui draft al raportului Comisiei Europene, care evaluează gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către R. Moldova, Ucraina și Georgia, țara noastră înregistrează rezultate mai slabe decât celelalte două state în aplicarea legislației europene. Potrivit Europa Liberă, autorii raportului menționează că majoritatea reformelor sunt „în fază incipientă” sau la „un anumit nivel de pregătire”, adică sub „nivelul moderat”, „nivel bun de pregătire” și sub „nivelul avansat”. Cele mai mari restanțe vizează combaterea corupției, achizițiile publice și birocrația.
Același raport, încă nepublicat, mai arată că carul s-a urnit un pic din loc în domenii precum justiție, libertate și securitate, politici economice și monetare. Totuși, potrivit autorilor documentului, independența Băncii Naționale trebuie consolidată, iar supravegherea sectorului financiar - îmbunătățită.
Totodată, raportorii atenționează asupra neimplementării celui de-al treilea pachet energetic și remarcă faptul că la Chișinău se întârzie licitațiile pentru sursele regenerabile de energie.
În domeniul afacerilor externe, autoritățile de la Chișinău au primit calificativul „nivel bun de pregătire”.
Raportorii europeni scriu că Republica Moldova nu are capacitate administrativă sau „mai simplu spus, nu are suficienți oameni care să pună în practică reformele”.
După ce conținutul draftului raportului Comisiei Europene a ajuns public, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al Afacerilor Externe, a venit cu o reacție.
„Acest raport este o foaie de parcurs excelentă, care prezintă starea lucrurilor în fiecare domeniu și ne va ajuta să prioritizăm politicile și deciziile ulterioare”, a subliniat Nicu Popescu, într-un comunicat de presă.
Nicu Popescu dă asigurări că autoritățile deja au început identificarea restanțelor pe toate capitolele de aderare, iar concomitent, implementează și cele 9 recomandări ale Comisiei Europene.
Raportul este, deocamdată, un document intern, care urmează să fie publicat oficial până la sfârșitul lunii ianuarie. Acesta se bazează pe răspunsurile din luna mai la chestionarul expediat de autorități către UE.
Republica Moldova a obținut în luna iunie 2022 statut de țară candidat pentru aderarea la UE. Tot atunci, același statut l-a obținut și Ucraina, aflată în război din 24 februarie 2022.
