04 мая 2023, час 15:33

Consiliul European a adoptat joi, 4 mai, două măsuri de asistență în cadrul Facilității europene pentru pace (EPF) în sprijinul Forțelor Armate ale Republicii Moldova și al Forțelor de Apărare ale Georgiei pentru a spori securitatea națională, stabilitatea și reziliența în sectorul de apărare al ambelor țări.

Măsura de asistență în valoare de 40 de milioane de euro și care va acoperi o perioadă de 36 de luni va finanța echipamente, provizii și servicii neletale, pentru unitățile Forțelor Armate ale Republicii Moldova inclusiv pregătirea tehnică, acolo unde este solicitată. 

Asistența include echipamente de supraveghere aeriană, mobilitate și transport, logistică, comandă și control și echipamente de apărare cibernetică.

„Cu aceste noi asistențe, susținem în continuare modernizarea capacităților Forțelor Armate ale Republicii Moldova și Forțelor de Apărare ale Georgiei. Într-un context geopolitic provocator și în conformitate cu aspirațiile lor europene, contribuim la consolidarea sectoarelor lor de apărare și la sporirea capacității acestora de a participa la misiunile și operațiunile militare ale UE.

Acesta este al treilea pachet de asistență pentru ambele țări în cadrul EPF, subliniind în mod clar angajamentul neclintit al UE față de securitatea și stabilitatea regiunii” a menționat Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borell.

Potrivit Consiliului European, cele mai recente măsuri de asistență vor contribui la creșterea eficienței operaționale a Forțelor Armate ale Republicii Moldova și a Forțelor de Apărare ale Georgiei și vor accelera conformitatea acestora cu standardele UE și interoperabilitatea, permițând astfel o mai bună protecție a civililor în timpul crizelor și urgențelor.

Măsurile vizează, de asemenea, consolidarea capacităților moldovenești și georgiene în ceea ce privește participarea acestora la misiunile și operațiunile militare ale UE în țări terțe.

Măsura de asistență a fost solicitată de Republica Moldova la 6 februarie 2023 și completează măsura de asistență de 40 de milioane de euro adoptată în iunie 2022 și cea de 7 milioane de euro adoptată în decembrie 2021.

Pentru Georgia a fost adoptată măsura de asistență în valoare de 30 de milioane de euro și va acoperi la fel o perioadă de 36 de luni.

Facilitatea europeană pentru pace a fost înființată în martie 2021 pentru a finanța acțiunile politicii externe și de securitate comune (PESC) în domeniile militar și apărării, cu scopul de a preveni conflictele, de a menține pacea și de a consolida securitatea și stabilitatea internațională.

În special, Facilitatea europeană pentru pace permite UE să finanțeze acțiuni menite să consolideze capacitățile țărilor din afara UE și ale organizațiilor regionale și internaționale legate de chestiuni militare și de apărare. Alți beneficiari au fost, printre altele, Ucraina, Uniunea Africană, Niger, Mozambic, Bosnia și Herțegovina și Mali.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.