06 марта 2023, час 09:05

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova bate alarma și își exprimă îngrijorarea față de modificările propuse la Legea privind organizarea judecătorească și Legea cu privire la Procuratură. Aceasta a constat că în pofida angajamentelor luate de autorități în direcția reformării și modernizării justiției, totuși, astfel de modificări generează „dispoziții retrogradate și periculoase”.

Asociația susține că prin modificările la proiectele de lege specificate, este încălcat „în mod vădit și arbitrar” Constituţia Republicii Moldova, care exclude orice imixtiune a puterii executive în activitatea puterii judecătorești.

„Independenţa instanţelor judecătoreşti reprezintă independenţa organizaţională şi funcţională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească, fiind dreptul instanţelor judecătoreşti şi a judecătorilor de a soluţiona problemele funcţionării sistemului judecătoresc în mod autonom, fără implicarea puterii executive”, se menționează într-un comunicat al Asociației Judecătorilor.

Astfel, reprezentanții Asociației au venit cu o explicație detaliată despre ce prevăd acele modificări propuse la proiectele de lege. 

„Se propune modificarea alin. (2) al art. 232 din Legea nr. 514/1995 prin completarea cu textul „În cazul imposibilității convocării Adunării Generale a Judecătorilor de către Consiliul Superior al Magistraturii pe motiv de expirare a mandatului membrilor săi, lipsei de cvorum sau în cazul declarării stării de urgență, în condițiile Legii nr. 212 din 24.06.2004 privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către președintele sau președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul vacanței acestora, Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă și se deschide de către ministrul justiției.

De asemenea, se propune completarea art. 232 cu alin. (41) din Legea nr. 514/1995 cu următorul cuprins ”Dacă Adunarea Generală a Judecătorilor nu a avut loc din lipsă de cvorum, adunarea generală repetată poate fi convocată în cel mult două săptămâni de la data convocării primei și aceasta este deliberativă dacă la ședință participă mai mult de 1/3 din judecătorii în exercițiu””, au mai menționat reprezentanții Asociației.

În acest context, Asociația Judecătorilor salută vizita comisarului european pentru justiție, domnul Didier Reynders în Republica Moldova, precum și poziția sa ferm exprimată autorităților noastre față de principiile statului de drept, impunându-se rolul acestora drept piloni fundamentali nu doar pentru democrațiile solide, dar și pentru orice inițiativă de reformă. 

„Dumnealui a reiterat obligația autorităților de a implementa și respecta toate recomandările Comisiei de la Veneția. Și aici amintim că una din recomandările Comisie de la Veneția, care a fost transpusă deja în actele normative se referă la excluderea Ministrului Justiției din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Nu este de înțeles cum se pliază această recomandare cu intenția actuală de ai oferi Ministrului Justiției, reprezentantul puterii executive, dreptul de a convoca Adunarea Generală a Judecătorilor, organ care asigură realizarea în practică a principiului autoadministrării judecătorești.

Este incontestabilă necesitatea reformării sistemului justiției în Republica Moldova, iar Asociația Judecătorilor va susține în continuare toate eforturile de implementare a unei reforme eficiente, care se realizează printr-o o viziune clară și cu măsuri legale. Evitarea sau chiar soluționarea blocajelor în justiție poate fi realizată doar prin consens, părțile angajându-se în dialog în strictă conformitate cu principiul separării și colaborării puterilor în stat”, se mai precizează în comunicatul de presă.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.