06 сентября 2023, час 20:30

Autoritățile s-au răzgândit. Nu vor mai construi un centru de gestionare a deșeurilor la Stăuceni, ci la Chișinău. Argumentul invocat de autorii proiectului este că asta cer băncile europene care îl finanțează. Și anume, că terenul trebuie să fie unul municipal, deoarece municipalitatea trebuie să-și asume faptul că zona produce cele mai multe tone de deșeuri pe țară.

„Banca Europeană pentru Investiții spune că Chișinăul are cel mai mare volum de deșeuri. De la 600 până la 1000 de tone pe zi și, respectiv, ei trebuie să dețină acest teren. Pentru că sunt cei mai mari generatori de deșeuri, și celelalte raioane și suburbii vor fi parte a acestui centru de gestionare a deșeurilor.” , deputată PAS și autoarea proiectului, Ina Coșeru.

Dacă inițial autoritățile planificau construirea centrului de gestionare a deșeurilor la Stăuceni, pe motiv că acolo există un teren liber aflat în proprietatea statului, ulterior au renunțat la această idee. Motivul invocat de autorități este că băncile europene, care ne oferă creditul, insistă ca terenul să fie alocat de primăria capitalei. 

„La moment, se discută câteva opțiuni și atunci când va fi o claritate mai mare, noi vom oferi informația public. Dar, bineînțeles că primăria municipiului Chișinău trebuie să se miște mai repede, ca să putem să începem elaborarea acelui studiu de fezabilitate și după construcția propriu-zisă.” , deputată PAS și autoarea proiectului, Ina Coșeru.

Edilul Ion Ceban neagă, însă, că ar fi existat astfel de discuții și se opune vehement construirii unui centru pentru deșeuri în capitală. 

„Pe teritoriul municipiului Chișinău nu va fi construită gunoiște. A fost un scandal foarte mare la ministerul Mediului. Noi știm despre acest lucru. Pentru că în prima jumătate de zi spune una, iar în a doua alta.”, primarul capitalei, Ion Ceban.

Potrivit deputatei Ina Coșeru, care este și autoarea proiectului, centrul de gestionare a deșeurilor va permite sortarea gunoaielor pe categorii, după cele mai performante tehnologii europene. Mai mult, deșeurile organice, care în prezent sunt pur și simplu îngropate în pământ, vor deveni utile, deoarece din ele se va produce energie și compost. Pe lângă capitală, astfel de centre de gestionare a deșeurilor urmează să fie construite și în alte șapte raioane ale țării, din banii împrumutați de la BERD și BEI. Costul întregului proiect se ridică la 200 de milioane de euro. 

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.