11 сентября 2023, час 09:45

Un oraş din Japonia vrea să folosească roboţi pentru a le permite elevilor să participe virtual la cursuri. Oficialii speră că îi va încuraja pe copii să revină la școală și astfel, se va reduce rata absenteismului școlar, scrie The Guardian.

Doi roboți echipați cu microfoane, difuzoare și camere foto ar putea apărea în sălile de clasă în luna noiembrie în Kumamoto, sud-vestul Japoniei.

Cu toate că profesorii vor continua să fie prezenți, consiliul de educație al orașului speră că adăugarea roboților auto-propulsați, înalți de un metru, va ajuta copiii absenți să depășească anxietatea și să le ofere încredere să revină la educația în fața clasei.

Elevii care învață online vor fi conectați la roboții echipați cu tablete prin intermediul laptopurilor lor, permițându-le să „participe” la aceleași lecții ca și colegii lor și să ia parte la discuții.

Cu toate acestea, roboții nu vor fi restricționați în sala de clasă. Autoritățile locale de educație spun că vor fi liberi să se deplaseze pe teritoriul școlii și chiar să participe la evenimente.

Consiliul a decis să introducă această măsură din cauza îngrijorărilor legate de creșterea numărului de copii absenți în ultimii ani - un fenomen aparent accelerat de pandemia COVID-19.

Se spune că 2.760 de copii de vârstă școlară primară și gimnazială din oraș nu au participat la cursuri în anul școlar 2022 - a patra creștere anuală consecutivă de la 1.283 de elevi absenți în 2018.

În ianuarie, școlile din Kumamoto au angajat asistenți de învățare pentru a transmite cursuri și pentru a permite elevilor absenți să se alăture online - o mișcare salutată chiar de copii. Printr-un feedback, unul dintre ei a spus că sala de clasă virtuală i-a ajutat cu stima de sine, în timp ce un altul a menționat că se simte mai puțin anxios în comunicarea cu profesorii și colegii.

Kumamoto nu este singurul loc care încearcă să facă față creșterii absenteismului școlar. Un număr record de 244.940 de elevi de școală primară și gimnazială din Japonia au refuzat să meargă la școală timp de 30 de zile sau mai mult în perioada de 12 luni până la sfârșitul lunii martie 2022, conform ministerului educației.

Ministerul a menționat problemele legate de sănătatea mentală și fizică declanșate de pandemie ca fiind cel mai mare factor.

Guvernul nu a ordonat închiderea școlilor în acel an, dar multe au anulat cursurile voluntar în timpul valurilor de infectări cu coronavirus, făcându-le mai dificil copiilor să reia o educație normală. Măsurile legate de pandemie au determinat, de asemenea, școlile să anuleze excursiile, zilele sportive și alte activități de grup.

video simbol

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.