17 ноября 2023, час 19:45

Pe ultima sută de metri înainte de protestele masive anunțate de fermieri, Ministerul Agriculturii propune crearea unui grup de lucru care să examineze situația agricultorilor care se află în prag de faliment. Astfel, aceștia ar putea depune dosare, iar statul să intervină pentru ca agricultorii să își poată reeșalona împrumuturile și să nu fie presați de creditori să plătească penalități pentru întârzieri. Subiectul a fost discutat la minister cu Vladimir Bolea. Acesta le-a declarat agricultorilor că va avea o întrevedere și cu premierul Dorin Recean, pentru a le analiza solicitările.

Fermierii au fost invitați la Ministerul Agriculturii pentru a discuta cu ministrul Vladimir Bolea. Se întâmplă cu câteva zile înainte ca aceștia sa reia protestele și să vină cu tehnica agricolă spre Chișinău. Agricultorii cer sa fie introdus prin decizia Comisiei Pentru Situații Excepționale un moratoriu la calcularea penalităților pe care le au față de creditori și să fie aprobate plăți directe la hectar pentru porumb și floarea-soarelui. 

De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii propune crearea unui grup de lucru care să examineze cazurile fermierilor care se află în prag de faliment. Aceștia vor fi ajutați să le fie reeșalonate creditele și să nu plătească penalități pentru întârzieri. Din comisie vor face parte mai multe instituții precum Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei cel al Finanțelor și Banca Națională, iar dosarele vor putea fi depuse de agricultori la direcțiile raionale.

„- Scrii eu am datorii la x la z, am la bancă atât, am roadă atât.
 - Asta o să fie peste o lună de zile.
 - Nu poate să fie săptămâna viitoare”.

Fermierii spun că acest grup de lucru nu va aduce rezultatele scontate și doar va trage de timp.

„- Ni s-a spus așa, închideți datoriile pe urmă putem să vorbim asta și pentru companiile mari și pentru cele mai mici, nicio vorbă anul acesta de reeșalonare nu poate să meargă. Băncile spun că noi nu putem să încălcăm cerințele și iată tot ce vorbim noi eu văd că nu o să aducă la nimic bun.
 - Haideți să încercăm”.

„Trebuie să vedem care este starea de lucruri de facto, din ce este alcătuită datoria pe care el nu o poate plăti, cum s-a format ea și este consecința la ce. Evident că noi trebuie să luăm măsuri ca el să nu fie executat anul curent, să aibă dreptul la reeșalonare, să nu fie executat nici de cei care i-au livrat anumite tipuri de inputuri”.

„Asta ia foarte mult timp, până se creează grupul de lucru, până se analizează noi ajungem în 2024 când deja majoritatea vor fi executați silit. Motorina nici nu este intrată în țară, nici nu se știe dacă va ajunge și când, ei nici nu știu cum să o stocheze, iar cu cele 200 de milioane iar nu este claritate”.

Totuși, fermierii nu sunt categoric împotriva acestei inițiative, dar consideră că aceasta ar trebui implementată prin intermediul Comisiei Situații Excepționale.

„Dacă ne rezumăm doar la acest grup de lucru o să fie pierdere de timp. Grupul nu va fi recunoscut de mai mulți creditori pentru că împuternicirile nu sunt clare și totodată nu este oprit procesul de falimentare, executare și mă tem că marea majoritate a creditorilor nici nu o să atragă atenție la această comisie”.

Agricultorii spun că nu renunță la proteste și vor aștepta până în ultimul moment o decizie clară de ajutor din partea autorităților.

„Este o problemă pe care vrem să o rezolvăm. Dacă nu vom fi auziți pe data de 22 vom fi nevoiți să venim la Chișinău. Noi nu ne dorim asta, dar problema este de așa natură și problema pe care o avem noi poate fi rezolvată nonfinanciar”.

Săptămâna trecută, fermierii au anunțat că vor relua protestele masive cu tehnică agricolă. Aceștia au precizat că o mie de agricultori cu 500 de unități de tehnică sunt pregătiți să vină în Piața Marii Adunări Naționale. De cealaltă parte, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a spus că până în prezent Guvernul a făcut tot posibilul și chiar imposibilul pentru susținerea ramurii. În acest an Fondul de Subvenționare a fost majorat la 1,8 miliarde de lei, iar de săptămâna viitoare vor fi debursate cele 200 de milioane de lei pentru 2400 de fermieri micro și mici care au avut pierderi în 2022 la culturile de prima grupă: grâu, orz și rapiță.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.