20 декабря 2024, час 17:26

Agricultorii ar putea bloca toate vămile cu Ucraina, inclusiv importul sau tranzitul pe cale feroviară. Într-o declarație, Asociația „Forța Fermierilor” cere prelungirea în regim de urgență a importului licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina, odată cu expirarea acestei măsuri. 

Fermierii subliniază că, până în prezent, autoritățile au publicat un proiect de lege în acest sens, dar susțin că nu va intra în vigoare mai devreme de sfârșitul lunii ianuarie.

„Am constatat că abia pe data de 18 decembrie 2024, a fost publicat un proiect de lege (...) care este supus consultărilor publice până pe 1 ianuarie 2025. Acest lucru demonstrează că autoritățile Republicii Moldova, inclusiv Parlamentul, vor adopta o astfel de Lege care va intra în vigoare abia pe la sfârșit de ianuarie sau mijloc de februarie 2025.

Astăzi va avea loc ședința extraordinară a Consiliului de Administrare a Asociației Forța Fermierilor la care se va decide posibila măsură de protest prin blocarea tuturor vămilor cu Ucraina, inclusiv blocarea importului sau tranzitului pe cale feroviară, dacă legal în regim de urgență nu va fi prelungit importul licențiat de cereale și oleaginoase din Ucraina odată cu expirarea acestei măsuri. Facem apel către toate asociațiile de profil și agricultorii din toată țara să conștientizeze pericolul pentru producătorul și economia locală și să se alăture acestei acțiuni posibile protest”, se arată în declarația „Forța Fermierilor”.

De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii dă asigurări că proiectul urmează să fie aprobat până la 31 decembrie 2024.

„Ministerul Agriculturii a publicat, la data de 5 decembrie 2024, spre consultare publică, proiectul de Hotărâre de Guvern privind extinderea termenului de licențiere provizorie a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Scopul proiectului este prelungirea regimului de licențiere pentru aceste importuri pe o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea unei noi prelungiri de până la 12 luni. 

Proiectul urmează să fie aprobat până la 31 decembrie 2024, asigurând continuitatea regimului aplicat anterior și contribuind la menținerea stabilității pieței agricole interne”, a declarat pentru TV8 purtătoarea de cuvânt a Ministerului, Daniela Turculeț.

„Regretăm distribuția de ipoteze false în spațiul public. Ministerul rămâne platforma oficială de informație și îndemnăm agricultorii să urmărească postările făcute pe platformele oficiale”, mai spun reprezentanții MAIA.

TV8.md amintește că fermierii au ieșit la proteste în ultimele două zile. Pe lângă prelungirea licențierii importului cerealelor și oleaginoaselor până la 31 decembrie, aceștia mai solicită achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023 și restituirea accizelor pentru 2024. Ultima revendicare se referă la elaborarea unui mecanism de garanții de creditare și refinanțare pentru 2025.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.