În ultimii 19 ani, în Republica Moldova au existat 32 de precedente de anulare a alegerilor locale. Cele mai multe cazuri au avut loc în anul 2007, când au fost anulate rezultatele în tocmai 14 localități.

În acel an, instanța a anulat rezultatele a două scrutine consecutive de alegere a primarului satului Bugeac din UTA Găgăuzia. La funcția de primar candida atunci Nicolai Dudoglo. La baza anulării rezultatelor alegerilor din această localitate au fost încălcările admise de birourile electorale ale secţiilor de votare în procedura de votare și întocmirea listelor electorale cu abateri de la legislație.

În același an s-au anulat alegerile locale în localitatea Zorile din raionul Orhei; motivul invalidării alegerilor: intimidarea  alegătorilor, date incomplete în lista electorală, patru persoane au votat fără paşaport, oferirea de bani alegătorilor etc.

Tot în 2007, Judecătoria din Anenii Noi a declarat nule rezultatele alegerilor primarului din satul Chirca, după ce s-a constatat că Mihail Ganea, candidat independent, a făcut agitație electorală în ziua alegerilor, a adus alegătorii la secțiile de votare cu mașina, a scos din secția de votare liste cu alegători, buletine de vot, ștampila etc.

Primele zece cazuri de anulare a rezultatelor alegerilor locale în Republica Moldova au avut loc în anul 1999. În acel an instanța a declarat nule rezultatele alegerii primarilor din următoarele localități: satul Mărculești, pe atunci, județul Soroca; orașul Rîșcani, pe atunci, județul Bălți; comuna Egorovca, județul Bălți; comuna Gaidar, UTA Găgăuzia; satul Chirsova, UTA Găgăuzia; satul Cioc-Maidan, UTA Găgăuzia; satul Ciorești, județul Ungheni;  comuna Hăsnășenii Mari, județul Bălți; comuna Corjova, județul Chișinău și satul Fetești, județul Edineț.

Cel mai recent caz de anulare a rezultatelor alegerilor (exceptând alegerile locale din Chișinău din 2018) s-a întâmplat în anul 2015. Atunci Comisia Electorală Centrală (CEC) a declarat nule alegerile din satul Topala, raionul Cimișlia, unde secția de votare a fost devastată.

Cele mai frecvente motive care au stat la baza invalidării alegerilor locale au fost: întocmirea și pregătirea necorespunderea buletinelor de vot (nouă cazuri); agitația electorală în ziua votării (trei cazuri); scoaterea buletinelor din secții de votare (două cazuri); prezența persoanelor neautorizate la numărarea voturilor (două cazuri); efectuarea votării de către membrii Birourilor Electorale ale Secțiilor de Votare (BESV) (două cazuri). Pe lângă aceste încălcări, instanțele au anulat rezultatele alegerilor și pentru coruperea sau intimidarea alegătorilor; nereguli depistate la întocmirea listelor electorale; voarea fără buletin de identitate sau votarea în locul altor persoane.

Amintim că, în acest an, au fost declarate nule rezultatele alegerilor locale din Chișinău, câștigate de candidatul Andrei Năstase. La baza deciziei de invalidare a alegerilor a fost un video de pe rețelele de socializare, în care Năstase a îndemnat chișinăuienii să iasă la vot. Înregistrarea a fost catalogată ca agitație electorală în ziua votării și instanțele de fond și cele superioare au considerat că acel video a influențat rezultatele alegerilor.

Recent însă instanța de judecată a declarat nul procesul verbal prin care Andrei Năstase a fost amendat pentru agitație electorală în ziua alegerilor.

Între timp, Parlamentul a anunțat că se vor face modificări în Codul Electoral și va fi exclusă sintagma „ziua tăcerii”, astfel încât candidații la alegeri vor putea face agitație electorală în ajun și în ziua propriu-zisă a alegerilor.