В Орхее функционирует крупнейшая в Европе экологичная очистная станция

foto_principala-ru
27 июля 2020, час 13:47

Благодаря поддержке Европейского союза,жители муниципия Орхей могут пользоваться услугами самой крупной экологичной очистной станции в Европе. Станция построена в селе Селиште и функционирует на основе так называемой технологии построенной влажной зоны, которая является дружественной к окружающей среде и требует намного меньшезатрат на обслуживание и эксплуатацию, чем традиционная технология.Станция построена при финансовой поддержке Европейского союза (2.9 млн. долларов США), Министерство сельского хозяйства, регионального развития и окружающей среды Республики Молдова (2.2 млн. долларов США) и Всемирного банка (0.4 млн. долларов США).

На первый взгляд, это кажетсяогромным озером, заросшим камышом. На самом же деле участок, площадью в 5 гектаров в селе Селиште,покрытый этими благотворными растениями, является крупнейшей в Европе экологичной очистной станцией. В Республике Молдова есть еще несколько аналогичных местных очистных станций, но они занимают намного меньшую площадь и обладают меньшей мощностью очистки бытовых сточных вод. Строительство станции в Селиште было обусловлено тем, что «классическая» станция в Орхей устарела и нуждалась в дорогостоящих работах по обновлению. «Мы инициировали процедуру по реабилитации станции, пригласили экспертов из Швеции, которые разработали технико-экономическое обоснование и констатировали, что легче построить новую станцию, чем произвести реконструкцию старой. Во Франции существуют такие станции, мощностью от тысячи до двух тысяч кубометров. Мощность нашей станции составляет 4600 кубометров. Весьпроцессочисткиявляетсяподпочвенным», – объясняетзаместительдиректора АО«Regia Apă-Canal Orhei»Михай Киперь.

Станция не производит ни запаха, ни шума

Станция в Селиште полностью автоматизированная и очищает бытовые сточные воды, поступающие от 60% жителей города Орхей, сел Пеливан и Буркута, а также от Ассоциации«Кодру». Благодаря применяемой технологии, станция совсем не производит ни неприятного запаха, ни шума, не загрязняет окружащую среду и обеспечивает экономию 50% затрат электроэнергиинатранспортировкусточных вод. Вода поступает в два уравнительных и оксигеннационных резервуара, затем подвергается двухэтапной фильтрации: сначала в бассейне с мелким гравием и камышом, затем пропускается через вертикальный песочный фильтр. После этого вода дезинфицируется гипохлоритом натрия и подается в бассейн, а откуда чистой сливается в реку Рэут.

Старая станция в Орхей еще работает, но там производится очистка всего 40% бытовых сточных вод, поступающих из муниципия. В ближайшем будущем этот процесс полностью будет обеспечивать станция в Селиште, уверяет исполняющий обязанности генерального директора АО «Regia Apă-Canal Orhei» Виталий Карп.

Николай Виеру, житель города Орхей, понимает благотворное воздействие очистных станций на здоровье и окружающую среду. «Очень хорошо, что построили эту станцию, и мы очень довольны тем, что не чувствуется неприятный запах, от которого страдают жители Кишинева. Загрязненные воды – серьезная проблема для нашей страны. Сейчас можем использовать воду из крана, но мы, выросшие в селах, привыкли к воде из родников или колодцев, однако сейчас ключевая вода не такая здоровая, как во времена наших родителей. Раньше были даже праздники, когда люди собирались и чистили колодцы и источники. А сейчас очень велики риски и проблемы, порождаемые загрязненной водой из рек. Люди используют эту воду для полива своих огородов, в результате чего и овощи становятся загрязненными, а мы их потребляем», – говорит мужчина.

Отсутствие систем канализации и очистки сточных вод приводит к загрязнению рек

Станцию в Селиште проектировали как региональную станцию, в том числе для очистки сточных вод из сел Селиште, Лукашеука, Исакова, Мана, однако эти населенные пункты пока не располагают канализационными системами. Таким образом, на данный момент станция в Селиште работает всего лишь на 20-25% мощности. А темвременем в селах, которыенеподключены к канализационнойсети, людисбрасывают в сады и огороды бытовые сточные воды, которые проникают в почву и таким образом попадают в колодцы, загрязняя их.

Жительница села Селиште Мария Адам мало что знает об очистной станции, не разбирается в технологиях, но прекрасно понимает, что для того, чтобы вода была чистой и здоровой, она нуждается в очистке. «Недавно нас подключили к питьевой воде из реки Желобок и сейчас ожидаем подключения и к канализационной сети, чтобы не сбрасывать воду куда попало, поскольку это нехорошо для нашего здоровья. Воду, которая почище, выливаем в огород, а загрязненную собираем и затем вызываем машину для ее вывоза. Я не думаю, что вода в наших колодцах очень здоровая…», – говорит женщина.

Елена Цымбал живет в соседнем селе Табэра, в котором также нет канализационной системы. «Воду в селе имеем, а канализации нет,поскольку не все сельчане хотят подключатся. Им кажется, что это слишком дорого. Заплатили за подключение к водопроводу, но отказываются платить за подключение к канализационной сети. Было бы хорошо, чтобы проблема решилась, поскольку в конечном итоге наше же здоровье страдает. В зоне источника очень неприятный запах, потому что туда стекает грязная вода и собирается всякий мусор», – говорит она.

Классические станции являются устаревшими и неадаптированными к новым технологиям

По данным Национального бюро статистики, в2018году из существующих в стране 126 канализационных систем только 84 были оснащены очистными станциями, и только73 из нихфункциональны.Самая хорошая ситуация по разделу очистных станций – в АТО Гагаузия и в Регионе развития «Юг». Острая нехватка очистных станций отмечается в районах Глодень и Сорока. Изобщегообъемаочищенныхсточныхвод,4,1% являются очищенными недостаточно. Специалистыутверждают, что отсутствие очистных станций приводит к загрязнениюводырек, изкоторыхмыпитаемся, подрывая свое здоровье.

До строительства очистной станции в Селиште, вода в реке Рэут была мутной. Сейчас она прозрачная и чистая, утверждает Мария Санду,научный исследователь Института экологии и географии Академии наук. «Классические станции тоже полезны и эффективны, но они должны использовать современные технологии. Нужны специфические технологии для каждого вида деятельности экономических агентов. Биологическиеочистныестанцииболееэкономны и эффективны, а камыш, которыйскашиваетсякаждыедвагода, можноиспользоватькаксырьедляпеллет, применяемыхдляотопления на основе биомассы», – говорит эксперт.

Диана Лунгу/ Ассоциация независимой прессы (API)

Статьяопубликованав рамкахпроекта«Расширениеправ и возможностейграждан в РеспубликеМолдова», финансируемогоЕвропейскимсоюзом и внедряемогоГерманскомагентствоммеждународногосотрудничества (GIZ). Партнером проекта в области повышения потенциала видимости, коммуникации и привлечения граждан является Ассоциация независимой прессы (API). Ответственность за содержание статьи несут ее авторы и оно не обязательно отражает точку зрения ЕС или GIZ. Больше подробностей на – www.eu4civilsociety.md

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

Чем грозит гражданам Молдовы утечка персональных данных? Эксперт: Мошенники смогут знать о вас слишком много
Чем грозит гражданам Молдовы утечка персональных данных? Эксперт: Мошенники смогут знать о вас слишком много
Масштабная кибератака на Молдову: Санду созовёт Совбез после обсуждения с главами других государств
Масштабная кибератака на Молдову: Санду созовёт Совбез после обсуждения с главами других государств
Пасмурно, дожди. Прогноз погоды на сегодня, 29 октября
Пасмурно, дожди. Прогноз погоды на сегодня, 29 октября
Учителям предложили по 200 тысяч леев за переезд в Гагаузию и Тараклийский район
Учителям предложили по 200 тысяч леев за переезд в Гагаузию и Тараклийский район
/ВИДЕО/ В Днепре сообщили об ударе российского дрона по вокзалу: 13 погибших
/ВИДЕО/ В Днепре сообщили об ударе российского дрона по вокзалу: 13 погибших

Подпишитесь на новости по электронной почте

TV8.md - новостной сайт из Молдовы с актуальными социальными, политическими и экономическими новостями, прогнозом погоды, политическими ток-шоу, интервью и расследованиями.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. При цитировании опубликованных на сайте материалов обязательно указание в первом абзаце гиперссылки на страницу tv8.md.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente