28 января 2022, час 10:35

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a expediat o scrisoare deschisă ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu, prin care cer repetat majorarea tarifului la serviciile de transport. În cazul în care MIDR nu va soluționa această doleanță, transportatorii amenință că începând cu luna februarie în semn de proteste își vor sista activitatea pe rutele regulate.

În scrisoarea deschisă, expediată ministrului, transportatorii susțin că nu pot ajunge la un numitor comun cu MIDR privind tariful la serviciile de transport și la serviciile de autogară.

„Majoritatea transportatorilor sunt în prag de faliment. Costurile nu mai pot fi acoperite de incasări. În toate raionale țării există rute care nu se mai operează, iar numărul acestora este în creștere. Deja avem localități din care au fost sistate toate rutele”.

„În același timp, schemele de corupție legate de protejarea transportului ilicit, protejarea intereselor ilegale ale grupării Șor-Vîlcu-Andronachi care au preluat gările și jefuiesc transportatorii... organizarea controalelor abuzive, persecutarea celor care au participat la proteste etc. sunt dirijate personal de către ministru și conducerea ministerului”, precizează transportatorii în scrisoarea deschisă.

„În cazul în care MIDR nu a binevoit să găsească soluții pentru a diminua costurile transportatorilor, nouă nu ne rămâne decât să cerem ajustarea tarifului...APOTA declară că în cazul în care MIDR în termeni restrânși nu va prezenta calcule reale ale tarifului la serviciile de transport și a tarifului la serviciile de autogară...la începutul lunii februarie în semn de protest își vor sista activitatea pe rutele regulate”.

În luna decembrie 2021, transportatorii au ieșit, din nou la protest, în centrul Capitalei. Peste 250 de microbuze au fost parcate pe câteva benzi de circulație de pe bulevardul Ștefan cel Mare și au claxonat îndelung.

Șoferii și administratorii companiilor de transport sunt nemulțumiți că, de la data ultimului protest, ministerul de resort nu a efectuat calculele necesare și nu a aprobat un nou tarif pentru serviciile de transport. 

De partea cealaltă, ministrul Andrei Spînu, care a venit cu o reacție pe rețelele de socializare, declară că el le-a solicitat transportatorilor, încă acum o lună, informații despre calcularea tarifelor, dar nu a primit răspunsuri clare, iar din această cauză lucrurile se tergiversează.

Transportatorii au protestat și pe data de 25 noiembrie, în Piața Marii Adunări Naționale. Atunci, în centrul Capitalei au fost aduse aproximativ 100 de microbuze.

Atunci, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a venit cu un comunicat de presă, în care a menționat că solicitările transportatorilor sunt nejustificate, deoarece aceștia au cerut dublarea sau chiar triplarea tarifului.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.