Читательские практики в сложные времена. Как прошла встреча Галины Юзефович с кишиневцами

Снимок
29 июля 2022, час 17:08
Фотография с Facebook Натальи Давидович

В рамках проекта депутата молдавского парламента Натальи Давидович "#ПРОчтение" Кишинев посетила главный литературный критик России Галина Юзефович — известная по своим рецензиям на Медузе, авторской рубрике в "Вечернем Урганте" и ютьюб-шоу, в рамках которого она берет интервью у знаменитостей (самые популярные — с Максимом Галкиным, Татьяной Толстой, Леонидом Парфеновым и т.д.). В четверг, 28 июля, Галина Юзефович выступала с публичной лекцией "Книжный ковчег, или Читательские практики в сложные времена". В пятницу, 29 июля, в книжном магазине Librarius на Влайку Пыркэлаб прошла встреча литературного критика с читателям, во время которой каждый мог задать ей интересующий вопрос. И получить исчерпывающий ответ. TV8 побывал на мероприятиях и делится впечатлениями с вами.

Свою публичную лекцию в Дворце республики Галина Юзефович начала с признания — Молдова и Кишинев прочно вписаны в ее литературный мир. Одна из главных книг ее детства — это "Андриеш" Емилиана Букова. Поэтому молдавский фольклор вошел в ее жизнь с ранних лет. Еще одна яркая литературная ассоциация — роман Бориса Клетинича "Мое частное бессмертие", действие которого разворачивается в Кишиневе. По признанию Юзефович, на пути из аэропорта в отель она просила отвезти ее на Долину роз — ту самую, которая пришла к ней со страниц романа.

Далее речь пошла о более серьезных и даже сумрачных вещах, а именно — как изменились читательские практики с момента начала войны в Украине. Галина Юзефович отмечает несколько очевидных тенденций. 

Во-первых, очень возрос спрос на аудиоформат. Аудиокниги стали больше продаваться, и этот тип потребления делает литературу более доступной самому широкому кругу читателей.

Во-вторых, возрастает популярность малых форм, особенно рассказа. В русскоязычном литературоведении, отмечает Юзефович, в отношении рассказа всегда существовала определенная предубежденность. Сейчас она разрушается. Малый формат литературы становится все более запрашиваемым читателем. 

В-третьих, возрос интерес в жанру хоррора, который на российском книжном рынке всегда оставался наименее продаваемым. Критик даже рассказала, как работники книжных, чтобы повысить продажи, распределяют товары из рубрики "хоррор" по другим, будь то "триллер" или "мистика" — это помогает, и продажи появляются. Сейчас же, напротив, наблюдает интерес к литературе ужасов, причем наиболее фантастической и с кошмарами, которые точно не вылезут на вас из новостной ленты.

И, наконец, за прошедшие пять месяцев в России стремительно возрос спрос на книги о Третьем Рейхе — люди бросились вычитывать аналогии между путинской Россией и гитлеровской Германией и искать ответ, как жить дальше. По словам, Юзефович, если раньше кто-то о чем-то смутно догадывался или подозревал, то сейчас в России у людей происходит осознание того, к чему все шло предыдущие годы. В книгах о Германии Гитлера люди ищут ответы на вопросы о России Путина и том, как пережить случившуюся трагедию. 

Продолжая тему проработки исторического прошлого, Галина Юзефович посоветовала несколько книг, обязательных к прочтению. 

Прежде всего, это "История одного немца" Себастьяна Хафнера , написанная в 1938 году. Ее автор, журналист и истоторик, эмигрировал из Германии в Великобританию еще до начала Второй мировой. В своей книге он показывает, как общество через экономический кризис и унижение немецкой нации шло к становлению национал-социализма. Аналогии — поразительны. Юзефович даже сравнивает экономический кризис в Германии 30-х с кризисом в постсоветских странах 90-х. Как из одного вырос Гитлер, так из второго — Путин. Однако искать аналогии в прошлом, по словам, критика, все же опасно. Третий Рейх и путинская Россия — два разных государства, и их итоги могут быть разными. 

Еще одна книга, которая будет необходима читателю для проработки произошедшего, — это работа Николая Эппле "Неудобное прошлое: память о государственных преступлениях в России и других странах". Этот труд рассказывает о странах, в прошлом которых были страшные преступления и общество которых побоялось их прорабатывать... Апартеид в ЮАР, геноцид армян в Турции, репрессии и преступления сталинизма на территории бывшего СССР — все эти призраки прошлого продолжают сказываться в людях и влиять на настоящее.

Еще одна вещь, которая не очевидно поможет разобраться в происходящем — экономический труд Дарона Аджемоглу и Джеймса Робинсона "Почему одни страны богатые, а другие бедные". Ее авторы разделили все страны по социально-экономическим моделям — закрытым и открытым. В закрытых странах элиты неподвижны. Стать  кем-то можно, только если у тебя есть богатый родственник или если ты чей-то сын, племянник, внук и т.д. Эти страны рано или поздно приходят к краху и экономическому кризису. Напротив, страны, элиты которых инклюзивны и в которых каждый человек, согласно своему труду, может занять высокое положение в обществе, приходят к более стабильным и успешным экономикам. Пример — Гаити и Доминиканская республика. Они находятся на одном острове, в одних и тех же условиях, но Гаити — филиал ада на Земле, а Доминикана — вполне приличное место. Многие постсоветские страны продолжают развиваться по закрытой модели, и этим объясняются  их экономические и политические неудачи. Развивать нужно — инклюзивность элит.

Речь шла и о многих художественных произведениях, которые не имеют прямого отношения к происходящему. Галина Юзефович поделилась своими недавними читательскими впечатлениями — о новом романе Алексея Сальникова "Оккульттрегер", а также о впервые изданном на русском романе Р.С. Шерриффа "Две недели в сентябре" — обе работы критик тоже очень рекомендует к прочтению.

Наконец, не обошлось и без провокационных вопросов. Директор кишиневского филиала "Радио Свобода" Василе Ботнару спросил Галину Юзефович об ее отношении к Захару Прилепину. Она ответила, что это очень талантливый писатель, который сознательно встал на сторону зла. И читать его книг она больше не может. В пример Юзефович также привела норвежца Кнута Гамсуна — еще один большой, на ее взгляд, талант, который выбрал путь зла. Читать или нет Гамсуна из-за этого? Каждый сможет решить для себя сам.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Подпишитесь на новости по электронной почте

TV8.md - новостной сайт из Молдовы с актуальными социальными, политическими и экономическими новостями, прогнозом погоды, политическими ток-шоу, интервью и расследованиями.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. При цитировании опубликованных на сайте материалов обязательно указание в первом абзаце гиперссылки на страницу tv8.md.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente