27 августа 2022, час 16:30

Independența Republicii Moldova este valoroasă. O spun cetățenii care au fost întrebați de jurnalista TV8, Viorica Tătaru, cum simt ei independența, în timp ce avem un război la hotar. „Mi-am dat seama că independența costă”, a declarat un moldovean.

O bătrână ne-a spus că se mândrește că suntem o țară independentă, dar își dorește ca războiul din Ucraina să înceteze cât mai repede.

„Independența în acest an, se simte ca în fiecare an. Lumea n-o uită, lumea se mândrește, poporul iubește această sărbătoare. E mai rău că s-a creat o situație groaznică cu pandemii, cu nevoi, război. Să trăim ca toată lumea, în Europa, să fim bogați, aranjați, liniștiți”, a spus ea.

Un alt moldovean a subliniat că și-a dat seama în acest an, cât de importantă este independența, când a început războiul din țara vecină.

„Anul ăsta mi-am dat seama că independența despre care ni se spunea că a căzut din pod, din cer, independența costă și pentru ea trebuie să plătim fiecare dintre noi. Valoarea independenței rezidă în oportunitățile pe care le valorificăm ca să ne facem o viață prosperă”, a precizat el.

Bărbatul crede că independența poate fi o amenințare pentru țara noastră, în contextul războiului ruso-ucrainean, dar împreună, trebuie să întărim relația pe care o avem cu plaiul natal.

„Mai multe amenințări au fost, unele mai puțin vizibil. Acum, unele au devenit foarte vizibile, dramatice, cu consecințe greu de prevăzut, dar dacă într-adevăr vrem să fim independenți, să ne decidem soarta fără niciun amestec din afară, trebuie să ne resetăm sentimentele și relația dintre noi și pământul pe care trăim”, a menționat acesta.

Iar un român, venit în Republica Moldova din Suceava, ne-a zis că independența este importantă nu doar pentru moldoveni, dar și pentru România.

„Independența Republicii Moldova trebuie privită cu multă încredere. Faptul că pe teritoriu nu există încă un conflict, este un lucru foarte bun. Am revenit din Suceava, vrem să fim alături de frații noștri basarabeni în această zi importantă atât pentru frații noștri, cât și pentru noi, cei din România”, a punctat bărbatul.

Republica Moldova marchează sâmbătă 31 de ani de la adoptarea Declarației de Independență față de Uniunea Sovietică în anul 1991. Ziua Independenței este celebrată anual în data de 27 august. 

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, împreună cu președinta țării, Maia Sandu, și cu prim-ministra, Natalia Gavrilița, au participat la manifestările dedicate Zilei Independenței Republicii Moldova.

Demnitarii au depus flori la Monumentul „Maica Îndurerată” de la Complexul Memorial „Eternitate” și la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din centrul Capitalei. Ulterior, au participat la ceremonia festivă cu ocazia Sărbătorii Naţionale Ziua Independenței Republicii Moldova, care a avut loc în Piața Marii Adunări Naționale.

Abonează-te la pagina de Telegram TV8.md pentru a fi la curent: t.me/tv8md

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.