Рождество-Новый Год-Рождество-Новый Год. Почему у нас двоятся зимние праздники?

simbols
27 ноября 2022, час 14:38

Почему у нас два Рождества? И два Новых Года? И что вообще со всем этим делать?Предлагаем углубиться в историю, чтобы понимать происходящее чуточку лучше.

Для начала этого непростого разговора об истории европейской цивилизации ответим на вопрос, когда празднуют Рождество. Ответ тут может быть только один — 25 декабря. Правда, с поправкой — все зависит от календаря, в котором это 25 декабря выпадает. Потому что 7 января — это тоже 25 декабря, но в другой системе координат, впрочем, пока об этом говорить рано.

Если мы попытаемся заглянуть в евангелия, чтобы узнать, когда именно родился Иисус из Назарета, нас постигнет разочарование. Там этого попросту не прописано. Дело в том, что в Древней Иудее дни рождения не праздновали, поэтому им не предавали особенного значения. Страшная правда заключается в том, что мы на самом деле не знаем, когда родился Иисус, и любые даты здесь условны. Он мог родиться весной или даже летом. Правды мы не узнаем никогда.

Тогда при чем тут 25 декабря?

Сейчас все объясним. 

Европейская цивилизация во многом восходит своими корнями к цивилизации древнеримской. Еще в дохристианские времена в конце года здесь отмечали Сатурналии — день, связанный с зимним солнцестоянием. Зимнее солнцестояние у нас выпадает на 22 декабря, и именно эту дату многие страны считают началом зимы. Древние римляне после 22 декабря отмечали окончание года. Время, когда погода оставляла желать сильно лучшего (даже в солнечной Италии), важно было заполнить чем-то приятным — отдыхом, праздниками, огнями... Вот римляне и заполняли. Так продолжалось многие века. И праздничную неделю эту они посвящали богу Сатурну.

Но в третьем веке нашей эры Римская империя начала разваливаться. В надежде оживить ее и вдохнуть в нее новую силу старую политеистическую религию заменили христианством. Что было делать с Сатурналиями, если Сатурн теперь — не божество, а герой сказок для детей? Правильно, римляне решили обернуть старый праздник по-новому, и вместо зимнего солнцестояния отмечать Рождество Иисуса Христа. Сказано — сделано. Вот вам и 25 декабря. Немного Рождество, немного Сатурналии, немного отдых в конце года и желание скрасить плохую погоду временем отдыха.

Только вот смена религии Римскую империю от развала не спасла, и она все равно разделилась на Западную с центром в Риме и Восточную с центром в Константинополе.

А теперь переносимся в 1054 года. Рим и Константинополь долгое время находили общий язык друг с другом. Как-никак, они раньше были частью большого единого государства, и религия у них была одна и та же — христианская. Но в дело вмешались силы отнюдь не мистические. Папа Римский и Патриарх Константинополя не поделили Южную Италия. Папа тянул Южную Италия на себя и кричал: "Она моя!". Патриарх тянул Южную Италию на себя и кричал: "Она моя!". В итоге докричались до того, что прокляли друг друга и прекратили общение на века. Южная Италия досталась Папе, а в истории христианства произошла Великая Схизма — оно, чисто по политическим причинам, разделилось на западное и восточное. И это урожай того конфликта мы продолжаем пожинать и сегодня. Особенно в 2022 году.

А дальше в дело вмешались светила. Уже не политика и борьба за Южную Италию, а вращение Земли вокруг Солнца. Дело в том, что и Рим, и Константинополь пользовались одним календарем, введенным до этого Юлием Цезарем (когда Римская империя была еще одним большим государством). Этот календарь назывался юлианским, но был несовершенным, и к шестнадцатому веку там накопилось много ошибок в расчете равноденствий и солнцестояний. В результате календарный год отставал от  астрономического уже на две недели. Что делать? Что делать? Ведь с Рождеством понятно, а вот Пасху надо по Луне рассчитывать, а из-за юлианского календаря это было делать все сложнее.

В 1582 году Папа Григорий вводит в Западной Европе новый календарь — григорианский, таким образом выравнивая календарный год с астрономическим. Только вот восточно-христианские церкви его не приняли, и остались жить по юлианскому календарю. (Великая Схизма и неподеленная Южная Италия — это вам не шутки). В юлианском календаре 25 декабря выпадало, когда в григорианском было 7 января, а 1 января, — когда в григорианском было 14 января (привет, "Старый Новый год"!).

Рано или поздно все страны мира перешли на григорианский календарь, который тоже несовершенный и тоже когда-нибудь устареет, но будет это еще не скоро. Тот календарь, которым мы пользуемся каждый день, — григорианский.

Отметим, что позднее всего на него перешла Россия. Это случилось только в 1918 году.  Из-за конфликта с большевиками ее церковь осталась на архаичном юлианском календаре, а вместе с ней — и все зависимые от нее церкви. 

Таким образом, вот что у нас получилось. Церкви, которые пользуются григорианским календарем, празднуют Рождество 25 декабря, а церкви, которые пользуются юлианским календарем, тоже 25 декабря, правда, в григорианском календаре в это время уже 7 января. Тут и возникает знакомая всем нам разница. Так исторически сложилось, и с этим ничего не поделаешь.

В то же время, расхожее утверждение, что 25 декабря — это католическое Рождество, а 7 января — православное, будет неверным. Дело в том, что некоторые православные церкви — греческая, румынская, болгарская — приняли новоюлианский календарь, чтобы выровнять разницу между двумя календарями, и теперь празднуют Рождество тоже 25 декабря, вместе со своими западными братьями — католиками и протестантами. Это позволяет преодолеть ошибки 1054 года. В то же время среди католиков есть так называемые греко-католики (не спрашивайте, кто это такие, и так все сложно), которые продолжают пользоваться юлианским календарем, и отмечают Рождество 25 декабря "по старому стилю", когда в "обычном" календаре 7 января.

Да, все очень запутанно. Да, Европа до сих пор пожинает плоды конфликта 1054 года между Папой и Патриархом. Да, жить по календарю, который не соответствует реальному вращению Земли вокруг Солнца с 1582 года — странно, и многие восточно-христианские церкви могли бы последовать примеру греков, румын и болгар. Но мы имеем то, что имеем. Это никак не исправить и нужно принять.

Так что празднуйте Рождество, как привыкли праздновать именно вы. Все варианты — правильны, ввиду сложной и противоречивой истории христианской Европы, которая так и не восстановила свое единство, хотя надежда на это восстановление — Европейский Союз.

В конце концов католик, протестант вы или православный, не важно. Оба варианта празднования Рождества правильны, все зависит только от вас. А если вы еврей, у вас есть Ханука. А если атеист — Новый Год. Главное — уважайте друг друга.

Впрочем, все это уже совсем другие истории, о которых мы тоже расскажем вам когда-нибудь в декабре.

O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Un mitropolit, vile și apartamente de lux, o blondă și procese în justiție. Investigația Cutia Neagră PLUS din această seară dezvăluie secretele ascunse ale Mitropolitului Chișinăului și al Întregii Moldove, IPS Vladimir. Cum înaltul ierarh a ajuns proprietar al unui apartament de lux într-un bloc înălțat chiar lângă gardul mitropoliei? Vă spunem despre un scandal ajuns în justiție care îi vizează pe Mitropolit și cunoscuta blondă cu care acesta a apărut mai mulți ani în urmă în ipostaze romantice. Conflictul a degenerat într-un dosar penal și acuzații de escrocherie.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
În decembrie 2021, Parlamentul promitea că până la sfârșitul lui 2025 Republica Moldova va avea o justiție independentă și integră. La patru ani distanță, însă, doar 45% dintre acțiunile prevăzute în strategie au fost realizate, iar încrederea în reforme a scăzut atât în societate, cât și în interiorul sistemului. Vettingul a devenit principala reformă, însă instituțiile care ar trebui să garanteze integritatea sistemului rămân slabe, digitalizarea întârzie, iar percepția corupției în justiție continuă să fie ridicată. Cât de independentă este astăzi justiția din Republica Moldova? Au produs reformele rezultate reale sau au rămas mai mult la nivel de promisiuni? Și ce trebuie schimbat în noua strategie pentru ca reforma justiției să funcționeze cu adevărat?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder vine la Cutia Neagră PLUS. Analizăm cele mai grave probleme de mediu și reformele promise într-un domeniu considerat ani la rând o prioritate secundară. De la scandalurile legate de gropile de gunoi și poluarea Nistrului, până la corupția din sistemul silvic, pădurile date în arendă și întârzierile proiectelor finanțate cu sute de milioane de euro. Cât de pregătit este statul să gestioneze crizele de mediu și să respecte angajamentele asumate în procesul de integrare europeană?

/ВИДЕО/ Украинские дроны атаковали консервный завод в Брянской области и НПЗ под Самарой
/ВИДЕО/ Украинские дроны атаковали консервный завод в Брянской области и НПЗ под Самарой
Была курьером у мошенников: в Кишиневе 19-летнюю девушку приговорили к почти пяти годам тюрьмы
Была курьером у мошенников: в Кишиневе 19-летнюю девушку приговорили к почти пяти годам тюрьмы
В Кишиневе пройдут учения спецназа Fulger с участием бронетехники. Граждан призвали сохранять спокойствие
В Кишиневе пройдут учения спецназа Fulger с участием бронетехники. Граждан призвали сохранять спокойствие
В Молдове возбудили уголовное дело после кибератаки: расследует массовую кражу данных граждан
В Молдове возбудили уголовное дело после кибератаки: расследует массовую кражу данных граждан
Хакеры взломали крупнейшую криптобиржу Binance: ущерб оценивают в $6,3 млрд
Хакеры взломали крупнейшую криптобиржу Binance: ущерб оценивают в $6,3 млрд

Подпишитесь на новости по электронной почте

TV8.md - новостной сайт из Молдовы с актуальными социальными, политическими и экономическими новостями, прогнозом погоды, политическими ток-шоу, интервью и расследованиями.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. При цитировании опубликованных на сайте материалов обязательно указание в первом абзаце гиперссылки на страницу tv8.md.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente