22 апреля 2022, час 12:35

Rusia anunță că ar putea să „apere vorbitorii de limbă rusă din Transnistria”, unde „se înregistrează acțiuni de oprimare a populației vorbitoare de limbă rusă”. Cu un astfel de mesaj a venit Rustam Minnekaev, adjunctul comandatului regiunii centrale militare a Armatei Federației Ruse, care a precizat că acest lucru va fi posibil după ce Rusia va controla sudul Ucrainei, notează TASS.

Generalul anunță că armata rusă în a doua etapă a „operațiunii speciale” ar trebui să stabilească controlul deplin asupra Donbasului.

„De la începutul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, aceasta a început deja, literalmente în urmă cu două zile, una dintre sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a declarat Minnekaev.

Controlul Forţelor Armate asupra Donbasului va face posibilă crearea unui coridor terestre către Crimeea, a subliniat Minnekaev.

„Acest lucru va face posibilă asigurarea unui coridor terestru către Crimeea, precum și influențarea forțelor militare ucrainene, porturilor de la Marea Neagră, prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate în alte țări”, a spus adjunctul comandantului.

„Controlul asupra sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde există și fapte de oprimare a populației vorbitoare de limba rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Atunci toată Europa și întreaga lume era împotriva noastră. Acum se întâmplă același lucru. Ei niciodată nu au iubit Rusia”, a adăugat el.

Spusele generalului sunt contrazise de Departamentul de Stat al SUA, care a publicat în data de 14 aprilie Rapoartele de țară cu privire la situația în domeniul Drepturilor Omului pentru anul 2021. Astfel, în regiunea transnistreană s-au raportat acuzații de tortură și tratamente inumane și degradante în centrele de detenție, inclusiv refuzul asistenței medicale și izolare prelungită. Mai mult, în regiunea transnistreană s-au raportat frecvent arestări și detenții arbitrare.

Totodată, Minnekaev susține că superioritatea tehnică a armatei ruse asupra Forțelor Armate ucrainene pe uscat, pe mare și pe spațiul aerian este evidentă, iar în timpul atacurilor și bombardamentelor forțele ruse nu suferă nicio pierdere. Asta deși partea ucraineană anunță că a doborât recent avioane militare, elicoptere și drone rusești.

TV8.md precizează că atât președinta Maia Sandu cât și ministerul Afacerilor Externe, Nicu Popescu, au precizat de nenumărate ori că în regiunea transnistreană nu se observă schimbări care ar viza anumite pregătiri militare. Cu toate acestea, autoritățile de la Chișinău monitorizează atent situația.

Oficialii au precizat că există riscuri, deoarece suntem o țară cu neutralitatea scrisă în Constituție, însă nu este respectată de toți.

În luna ianuarie curent, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandr Esaulenco, a declarat într-un interviu pentru publicația ucraineană Glavcom că Rusia și-ar fi mărit efectivele de militari care păzesc depozitului de muniții de la Cobasna și care se află ilegal (fără mandat) pe teritoriul Republicii Moldova.

Rusia menține în regiunea separatistă transnistreană circa 1.500 – 2.000 de soldați împărți în trupe de menținerea a păcii cu mandat legal și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care nu au mandat pentru a fi prezente în Republica Moldova și care au misiunea de a păzi depozitele de muniții sovietice de la Cobasna de lânga granița cu Ucraina.

În depozitul de la Cobasna erau depozitate în trecut circa 20.000 de tone de muniții. În prezent, cantitatea de muniții rămasă acolo nu se cunoaște exact, deoarece de circa 20 de ani, nimeni din rândul oficialilor OSCE sau moldoveni nu au mai fost lăsați să viziteze acest obiect militar.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.