20 ноября 2023, час 17:11

Javier Milei, un nonconformist cu vederi radicale de dreapta, care duminică a obţinut aproape 56% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Argentina, a declarat anterior că va rupe legăturile strânse cu ţări precum Rusia, China şi Brazilia, invocând dezacordul cu politicile guvernelor acestora, relatează Reuters.

Milei şi-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru Ucraina în conflictul acesteia cu Rusia şi a declarat că vede Statele Unite şi Israelul ca fiind principalii parteneri ai Argentinei, scrie News.ro.

Kremlinul a declarat luni că a luat notă de declaraţiile despre Rusia ale preşedintelui ales al Argentinei, Javier Milei, dar că doreşte să menţină legături puternice cu Buenos Aires.

"Am luat act de o serie de declaraţii pe care domnul Milei le-a făcut în timpul campaniei electorale, dar ne vom concentra şi îl vom judeca în principal după declaraţiile pe care le va face după învestire. Susţinem dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu Argentina", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Guvernul de centru-stânga demisionar al Argentinei a menţinut legături strânse cu Rusia, importând vaccinul rusesc Sputnik V împotriva COVID-19 şi făcând presiuni pentru a se alătura grupului de naţiuni BRICS, susţinut de Moscova.

Un populist de dreapta, Milei a trecut în doar câțiva ani de la popularitatea studiourilor de televiziune şi monologurile de succes presărate cu ieşiri furioase împotriva ''castei politice'' (pe care o considera vinovată de perenele probleme economice ale Argentinei), la candidatura la preşedenţie, scrie Hotnews.

Economistul ultraliberal a reușit să ajungă acolo unde alții au eșuat: s-a încadrat în spațiul dintre peronismul partidului ''Frente de Todos'' și adepții fostului președinte Mauricio Macri, reprezentat de partidul ''Juntos por el Cambio''. De aici și motto-ul său: ''Nu am venit să conduc mieii, am venit să trezesc leii'', scrie Euronews, citat de Rador Radio România.

Considerat până de curând o figură secundară în politica argentiniană, în 2021, Milei a reușit să-și transforme succesul de moderator în show-uri de televiziune într-un loc în Camera Deputaților, camera inferioară a Congresului argentinian.

Ulterior, a lansat ceea ce părea o candidatură prezidențială de lungă durată care a zguduit instituția politică din Argentina atunci când, la alegerile locale din august, considerate un sondaj important privind preferințele alegătorilor, a primit cele mai multe voturi.

Definit deseori Donald Trump al Argentinei, Milei îmbrățișează un amestec de iubire faţa de idealurile caracteristice capitalismului și politici sociale conservatoare. De aici și opoziția faţă de avort, pe care Argentina l-a legalizat în 2020. De asemenea, candidatul de dreapta este în favoarea vânzării gratuite a armelor de foc și a organelor umane: ''De ce totul trebuie să fie reglementat de stat? Corpul meu este în primul rand proprietatea mea'', afirmă.

Introducerea dolarului american și închiderea Băncii Centrale sunt două dintre măsurile promise de fosta vedetă tv, alături de privatizarea întreprinderilor publice de stat.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.