11 декабря 2024, час 17:20

Un miliardar rus cu o avere estimată de „Forbes” la două miliarde de dolari a solicitat cetățenia R. Moldova în baza unor acte false. O investigație marca Cutia Neagră PLUS dezvăluie că Serghei Lomakin a falsificat certificatul său de naștere, pentru a demonstra că mama sa este din R. Moldova. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei, care a devenit foarte atractivă pentru afaceriștii ruși.

În dosarul depus la Agenția Servicii Publice, miliardarul Serghei Lomakin a indicat că are mamă născută în 1949, în satul Prodănești din raionul Florești cu numele Valentina Zadorojnîi. În încercarea de a da de urmele femeii, reporterul Cutiei Negre a mers în sat. În cimitirul din localitate, a găsit mormintele presupușilor bunici ai lui Lomakin -Petru și Nina Zadorojnîi, iar doi săteni pe care i-a întâlnit au declarant că aceștia nu au avut nicio fiică pe nume Valentina.

Datele obținute mai târziu de Cutia Neagră demonstrează că familia Zadorojnîi a avut totuși o fiică Valentina, care a decedat la 20 de zile de la naștere, pe 25 octombrie 1949. Anume acest bebeluș, potrivit certificatului de naștere rusesc al lui Lomakin, este mama lui. Businessmanul a prezentat autorităților de la Chișinău certificatul de naștere moldovenesc al Valentinei Zadorojnîi, nu însă și pe cel de deces. 

Trucul însă nu a mers. Agenția Servicii Publice a descoperit că actele au fost falsificate după ce le-au confruntat cu informații primite de la Moscova. Cererea lui Lomakin de acordare a cetățeniei a fost respinsă.

Serghei Lomakin a fost inclus în octombrie 2022  în Registrul național de sancțiuni al Ucrainei. Potrivit Centrului neguvernamental „Mirotvoreț”, Lomakin ar avea legături strânse cu regimul de la Kremlin și asigură prin afacerile sale un venit mare la bugetul Rusiei, ceea ce înseamnă că susține financiar războiul împotriva Ucrainei.

Serghei Lomakin este fondatorul mai multor rețele de magazine: „Kopeika”, Modis, Fix Price și „ЦентрОбувь”. Ultima a ajuns în 2014 cea mai mare rețea din Rusia ce vindea încălțăminte și aducea profituri de peste 40 de miliarde de ruble. În pofida succesului,  „ЦентрОбувь” s-a înglodat în datorii după mai multe tranzacții fictive și transferuri a banilor în off-shore. În 2016, Lomakin s-a ales cu dosar penal pentru escrocherie după ce „ЦентрОбувь” a luat credite imense de la bănci și a falimentat. Serghei Lomakin a fugit atunci din Federația Rusă, fiind anunțat în căutare. 

În 2018, dosarul penal deschis pe numele lui Lomakin a fost clasat, dar acesta nu s-a mai întors în Rusia, stabilindu-se cu traiul în Cipru. Acesta a obținut în 2018 cetățenie cipriotă prin intermediul Programului de cetățenie prin investiții. Lomakin este patronul unuia dintre cele mai cotate cluburi de fotbal din Cipru - FC Pafos. 

Echipele de fotbal sunt o slăbiciune a businessmanului. Lomakin mai deține un club în Rusia și altul în Letonia - FC „Riga”. În 2020, autoritățile letone l-au declarat persona non grata și i-au aplicat interdicția de a intra în țară. După invazia rusă în Ucraina, Lomakin risca să rămână fără cetățenia cipriotă. Cipru a început să retragă masiv pașapoartele acordate rușilor prin programele de investiții. Riscul de a rămâne fără pașaport european, l-a determinat să caute soluții de alternativă. Acestea l-au adus la Chișinău.

În schimb, afacerile Serghei Lomakin și le-a adăpostit în Kazahstan.  E vorba despre rețeaua „Fix Price” care numără peste 5000 de magazine în 7 state. Anul trecut, compania și-a mutat sediul central în orașul Astana.

Am încercat să luăm legătura cu Lomakin prin intermediul companiei „Fix Price” pentru a-i adresa întrebările legate de falsificarea dosarului depus pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Reprezentanții companiei au refuzat să ne facă legătura directă cu Lomakin, iar comentarii au refuzat să ofere, motivând că subiectul nu vizează activitatea „Fix Price”, ci viața privată a patronului firmei.

Cum au încercat și alți miliardari ruși să obțină prin fraudă cetățenia R. Moldova, vedeți în cea mai recentă investigație marca Cutia Neagră PLUS. 

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.