16 декабря 2024, час 20:23

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea de revizuire a dosarului penal pentru corupere pasivă și trafic de influență împotriva fostului premier Vlad Filat. Ex-prim-ministrul, condamnat anterior la nouă ani de închisoare, dintre care a ispășit patru, a depus cerere de revizuire la CSJ în baza unei hotărâri CEDO care a constatat violarea drepturilor fostului premier, Vlad Filat, la un proces de judecată echitabil. CSJ a luat decizia de a respinge revizuirea în persoana magistraților Ion Malanciuc, Lilia Roic-Botezatu, Oxana Parfeni și Stella Bleșceaga. Judecătorul CSJ Ghenadie Eremciuc a avut o opinie separată pe marginea cererii lui Vlad Filat. 

Completul de judecată a considerat că decizia CEDO se referă la publicitatea procesului în care a fost vizat fostul premier și nu a vizat erori sau deficiențe de procedură care ar trezi dubii cu privire la soluția irevocabilă adoptată pe marginea învinuirii aduse lui Vlad Filat. 

În opinia sa separată, judecătorul Ghenadie Eremciuc a considerat că există „toate condițiile de intervenție a unei nulități absolute, care prevede posibilitatea remedierii încălcării admise prin refacerea actului în condițiile publicității procesului penal, de către instanța de apel la o nouă rejudecare”.

„Am semnat decizia menționată, în temeiul legii, care obligă judecătorii ce fac parte din completul de judecată de a semna hotărârea judecătorească adoptată de majoritatea membrilor din completul de judecată respectiv, însă exprim dezacordul cu soluția adoptată de către Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție în prezenta cauza penală, deoarece nu am susținut soluția adoptată și consider, că urma a fi adoptată o decizie conform art.462 alin.(1) lit. b) și alin.(4) Cod de procedură penală, de admitere a cererii de revizuire (cu completările ulterioare) declarată de către condamnatul Vladimir Filat împreună cu avocații acestuia, Osoianu Tudor și Berliba Viorel, cu casarea totală a deciziilor Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 25 februarie 2021, 12 decembrie 2017 și 22 februarie 2017, precum și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2016 și dispune reluarea examinării cauzei penale nr.1rh-2/2023 privindu-l pe Filat Vladimir Vasile de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Prin publicitate se înțelege desfășurarea judecății în prezența și sub controlul opiniei publice. Ea presupune dreptul de a relata cele întâmplate, în cursul cercetării judecătorești, în timpul dezbaterilor – de a difuza informații în presă, la radio, televiziune sau prin alte mijloace publice. Cerința publicității ședinței este îndeplinită, din momentul ce accesul publicului în sala de ședință este liber, chiar dacă în timpul judecății nu s-a aflat nici o persoană străină de cele chemate în cauză”, se arată în opinia separată a lui Eremciuc.

Filat a venit cu o reacție pe rețelele sociale și a catalogat decizia CSJ drept halucinantă și ilegală. 

„După cum am anticipat ieri, astăzi Curtea Supremă de Justiție a respins cererea mea de revizuire bazată pe hotărârea CtEDO, printr-o decizie ilegală, halucinantă, adoptată pe întuneric ca hoții. Urmează să prezint public “dosarul Filat”, motivele și persoanele care nu doresc reexaminarea dosarului meu într-un proces public și aflarea adevărului.  Mâine voi anunța timpul și locul”, a scris Vlad Filat. 

După șapte ani de examinare, la sfârșitul lunii ianuarie 2023, CEDO a constatat violarea drepturilor fostului premier, Vlad Filat, la un proces de judecată echitabil, iar statul trebuie să-i achite și un prejudiciu moral de 7500 de euro.

Vlad Filat a fost șeful Cabinetului de Miniștri în perioada 2009 – 2013, iar ulterior deputat pe listele partidului Liberal Democrat. În 2015, acestuia i s-a ridicat imunitatea parlamentară, fiind imediat reținut, pentru corupere pasivă și trafic de influență. Câteva luni mai târziu, Filat a fost condamnat la nouă ani de închisoare, decizie menținută de Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Pe tot parcursul cauzei, fostul prim-ministru nu și-a recunoscut vina și a declarat că dosarul său este unul politic. 

După ce a stat în închisoare patru ani, Vlad Filat a fost eliberat condiționat din detenție înainte de termen. Atunci avocatul acestuia a declarat că măsura a fost posibilă datorită deciziilor CEDO. Mai exact, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că Filat este deținut în condiții proaste, iar legislația țării noastre prevede în astfel de situații reducerea pedepsei. 

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.