19 декабря 2024, час 15:25

Modificări în structura Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Fosta membră a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu, a fost exclusă din componența organului consultativ. În mai 2024, șefa statului declara la TV8 că va examina posibilitatea înlăturării lui Răducanu din CSS doar când va avea probe concrete privind afilierea acesteia cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. 

Au fost operate și alte modificări în CSS. Astfel, fostul șef al MAI a fost înlocuit de actuala ministră Daniella Misail-Nichitin, iar ex-ministrul Andrei Spînu cu noul ministru al Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Totodată, a fost exclus ex-consilierul președintei în domeniul economic, Veaceslav Negruța.

Iar sintagma „procuror general interimar” din dreptul lui Ion Munteanu se substituie cu sintagma „procuror general”.

Decretul în acest sens, semnat de Maia Sandu, a intrat în vigoare pe 13 decembrie.

TV8.md amintește că potrivit Procuraturii Anticorupție, acum zece ani, judecători de la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională luau mită de cel puțin trei mii de dolari pentru decizii ilegale, dar favorabile unor grupuri de interes. Cu toate acestea, nimeni nu are nici măcar statut de bănuit, întrucât dosarul a fost deschis pe fapt. 

Infracțiunea este cercetată într-o cauză penală inițiată după analiza informațiilor din telefonul ridicat de la oligarhul fugar, Veaceslav Platon. Este vorba despre mesajele în care avocatul Aureliu Colenco l-ar asigura pe Platon că judecătoarea Tatiana Răducanu este sută la sută omul lor. În urma acestor dezvăluiri, Tatiana Răducanu a demisionat din funcția de membră a comisiei de evaluare externă.

TV8 l-a abordat atât pe Veaceslav Platon, cât și pe Aureliu Colenco. Ambii spun că nu țin minte să fi discutat despre Tatiana Răducanu. De cealaltă parte, în cererea sa de demisie expediată Parlamentului, Tatiana Răducanu susține că acuzațiile invocate în scrisoarea Procuraturii Anticorupție sunt false și nu corespund realității. PA a confirmat însă că scrisoarea care pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu este autentică. Într-un comunicat, instituția subliniază că nu urmărește discreditarea procesului de evaluare a judecătorilor și procurorilor și că a acționat pentru a preveni un risc pentru sistemul de justiție și cauzele penale de corupție la nivel înalt aflate în gestiunea sa.

De cealaltă parte, șefa statului, Maia Sandu a spus că așteaptă probe concrete în acuzațiile lansate de Veronica Dragalin, la adresa membrei Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, Tatiana Răducanu. Președinta a cerut explicații de ce telefonul cu mesaje a apărut așa târziu, deși discuțiile ar fi tocmai din 2014. 

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.