15 mai 2024, ora 13:00

Scrisoarea care pune la îndoială integritatea Tatianei Răducanu, fostă membră a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, este autentică, confirmă Procuratura Anticorupție (PA). Într-un comunicat, instituția subliniază că nu urmărește discreditarea procesului de evaluare a judecătorilor și procurorilor și că a acționat pentru a preveni un risc pentru sistemul de justiție și cauzele penale de corupție la nivel înalt aflate în gestiunea sa.

„După informarea conducerii țării și președinților Comisiei Pre-Vetting și Comisiei Vetting a Procurorilor, Procuratura Anticorupție a informat și persoanele a cărora drepturi fundamentale au fost afectate. Procuratura Anticorupție are obligația să respecte și să aplice legea, inclusiv prevederile din Constituția Republicii Moldova care protejează drepturile fundamentale consacrate în Convenția Europeană a Drepturile Omului, inclusiv dreptul la un proces echitabil”, se arată în comunicat.

De asemenea, PA a evidențiat mai multe greșeli pe care le-ar fi făcut autoritățile în cadrul reformei justiției, insistând că nu procurorii sau judecătorii sunt vinovați.

„Nu procurorii și judecătorii din Republica Moldova sunt cei care au promovat un candidat în CSM cu un dosar penal activ pe acte de corupție. Nu procurorii și judecătorii sunt cei care au confirmat integritatea unui membru CSP care avea legături și tranzacții financiare dubioase și care a sabotat concursul pentru funcția de Procuror General. Nu procurorii și judecătorii sunt cei care au publicat articole în mass-media internațională despre un membru al Comisiei Vetting. Și nu procurorii și judecătorii din sistem astăzi sunt cei care în 2013-2014, în timp ce Frauda Bancară și Laundromatul erau în derulare, aveau întâlniri și discuții cu Veaceslav Platon, Ilan Șor sau alți fugari condamnați la ani grei de închisoare”.

În același comunicat, procuratura menționează mai mai există „oameni toxici” în sistem, care vor fi sancționați disciplinar de CSM și CSP reformate, iar integritatea lor financiară va fi verificată în continuare de Autoritatea Națională de Integritate.

„Acești oameni toxici vor fi trimiși la închisoare de procurori și judecători integri care în ziua de azi lucrează în continuare la investigații împotriva procurorilor și judecătorilor corupți, aplicând proceduri penale care respectă drepturile omului, sunt transparente și obiective”.

Reamintim că judecătoarea Tatiana Răducanu și-a anunțat ieri plecarea din funcția de membru al celor două comisii ce evaluează integritatea judecătorilor și procurorilor, în urma unor acuzații de legături cu Veaceslav Platon și avocatul Aureliu Colenco, care apărără interesele lui Ilan Șor. Scandalul a izbucnit după ce în presă a apărut o scrisoare în care șefa Procuraturii Anticorupție informează despre faptul că Tatiana Răducanu ar avea o relație cu persoane controversate.

PA a descoperit, într-un telefon, sute de mesaje din 2014, în care Platon și Colenco discută despre relația pe care o au cu Tatiana Răducanu. Într-un mesaj, Colenco îl convingea pe Platon că Răducanu „100% ar fi omul lor”. Procuratura Anticorupție susține că există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor și-ar fi dorit să infiltreze o persoană pe care o pot controla în comisiile de evaluare a judecătorilor și procurorilor. 

TV8 l-a abordat atât pe Veaceslav Platon, cât și pe Aureliu Colenco. Ambii spun că nu țin minte să fi discutat despre Tatiana Răducanu. 

„Eu nu țin minte ca eu să duc careva discuții cu doamna Răducanu în privința la careva lucruri, dar eu pot să vă spun așa că aceea că Platon influențează comisia Pre-Vetting, eu am auzit despre asta, dar asta nu este prin intermediul Tatianei Răducanu. Fiind în sistemul judecătoresc, am un deosebit respect față de persoana dată și e posibil să ne fi văzut în 2013, dar de zece ani nu ne-am văzut și discutat cu ea, dar spun că este o persoană foarte onestă”, a spus avocatul lui Șor.

„Referitor la mesaje pot spune că domnul Colenco niciodată nu scrie mesaje sms, avem doar discuții audio. - Dar în discuții audio ați vorbit despre Tatiana Răducanu?- A fost cu zece ani în urmă, în această perioadă am fost în așa furtuni am nimerit, sincer și pe unii oameni i-am uitat, poate au fost, poate nu, sincer vă spun, nu țin minte”, ne-a spus Platon.

De cealaltă parte, în cererea sa de demisie expediată Parlamentului, Tatiana Răducanu susține că acuzațiile invocate în scrisoarea Procuraturii Anticorupție sunt false și nu corespund realității. 

„Unicul motiv al acestei scrisori este de a denigra procesul de Pre-Vetting și Vetting și servește intereselor unor clanuri corupte și criminale, care vor să blocheze curățarea justiției și lucrurile să rămână neschimbate. În legătură cu scrisoarea menționată sunt nevoită să-mi declar demisia de membră din ambele comisii de evaluare pentru a nu pune în pericol întreg procesul de vetting”, scrie Tatiana Răducanu.

Mesajul a fost publicat de președinta Comisiei juridice, Veronica Roșca. Precizăm că până să devină membră a comisiilor ce evaluează integritatea morală a judecătorilor și procurorilor, Tatiana Răducanu a fost magistrat la Judecătoria Chișinău, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție.

Acest articol este finanțat printr-un grant oferit de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii. Opiniile, constatările și concluziile formulate în document aparțin TV8 și nu reflectă în mod necesar poziția Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

26 noiembrie 2024, ora 17:30

Rușinos, dar traficul de ființe umane continuă să afecteze populația Republicii Moldova, fenomen ce a luat amploare încă din anii '90. Dacă la acea vreme, exploatarea sexuală era principala formă de trafic, în, timp fenomenul s-a schimbat la față. În prezent, traficul ce presupune exploatarea prin muncî este cea mai des întâlnită formă, devenind o provocare tot mai mare pentru autorități. În ultimii ani, numărul victimelor identificate de poliție continuă să fie stabil - circa 180 de oameni sunt traficați, 20 la sută fiind copii. 

Anual, poliția identifică în jur de 160 de traficanți de ființe umane, care figurează în circa 60 de dosare penale, iar acest număr este aproape stabil, arată datele din ultimii patru ani. Comit acest gen de infracțiune atât femeile, cât și bărbații. Iar ceea ce-i unește este dorința de a face cât mai mulți bani.

„Traficanții sunt persoane fie de gen feminin, fie de gen masculin. În dependență de forma de exploatare, la unele, ele sunt mai tipice. Desigur, scopul de bază este interesul material. Atât infracțiunea de trafic de ființe umane, cât și infracțiunile recunoscute ca trafic de droguri, trafic de arme - sunt infracțiuni care aduc foarte mari venituri financiare. De aceea și se axează foarte mult pe aceste categorii infractorii, în mare parte”, spune șeful Centrului pentru Combaterea Traficului de Persoane de la INI, Vitalie Pșenicinîi.

Și numărul victimelor este constant, poliția explică acest fapt prin eforturile depuse pentru identificarea persoanelor care au avut de suferit de pe urma infractorilor.

„În ultimii ani, dacă vorbim de la apariția Covid-ului, practic suntem la un număr stabil de identificare a infracțiunilor, dar asta nu înseamnă că noi am identificat toate infracțiunile și doar atâtea s-au comis. Circa 65, 66 - 60 de infracțiuni pe an avem depistate. Dacă să vorbim ca victime, aici iarăși, numărul este foarte variat. Anii precedenți, 2021-2022, grație unor cooperări internaționale reușite, unde, cum și am menționat, au fost create echipe comune de investigații cu Franța, cu Italia. Deci am putut depista mai multe victime pe teritoriul acestor state și într-un fel, prin aceste acțiuni, numărul a fost mai mare. În rest, numărul de victime anual, acuma ultimii 4 ani, 5 ani, este în jur de 140-180 de victime, dintre care, aproximativ, 20% sunt victime copii și restul sunt victime mature. Cum și am menționat, în mare parte, prevalează victime bărbați. La victimele minore, victime copii, prevalează genul feminin”.

În Republica Moldova, traficul de ființe a prins un avânt prin anii '90, fiind orientat spre exploatarea sexuală. În ultimul deceniu, traficanții au folosit victimele mai mult în scop de muncă neplătită și abuzivă. 

„Inițial, în anii 90, la începutul anilor 2000 una din formele de bază a traficului de ființe umane era exploatarea sexuală comercială. Ulterior, datorită activităților polițienești, dar și consolidării, contribuției partenerilor de dezvoltare internaționali, a organizațiilor non-guvernamentale s-a putut reduce fenomenul infracțional ce ține de forma de exploatarea sexuală. Dar a luat amploare un alt fenomen, cam odată cu liberalizarea regimului de vize din 2014, atunci când oamenii au putut mai liber să acceadă la piața din Uniunea Europeană. Și aici a luat amploare exploatarea prin muncă și în mare parte sunt bărbați.

Dacă vorbim de exploatarea victimelor adulte, aici munca, iarăși, avem mai mult peste hotare, prioritar bărbați, care sunt antrenați în șantiere la construcții sau la munci agricole. Avem și victime femei, care sunt implicate la exploatări în, să spunem așa, la privat, în mediile de familii. Prin ce s-ar manifesta exploatarea prin muncă: sunt depășite orele de muncă, nu sunt respectate condițiile de muncă, altă dată, în mare parte, nu există nici contracte de muncă între cel beneficiar și cel angajat”.

Tot din cauza accelerării acestui fenomen periculos, în Republica Moldova a fost creat, în 2001, Centrul Internațional „La Strada”. Inițial, scopul primar a fost să ofere asistență victimelor traficului de ființe umane. Faptul că tot mai multe persoane erau exploatate sexual, organizația a lansat o linie fierbinte pentru această categorie. Cu timpul, pe lângă femei, victime ale exploatării în scopuri sexuale au devenit bărbați, dar și copii. 

„Deci dacă vorbim despre victime, atunci victimele pot fi oricine, atât bărbați, femei, cât și copii. Nu este un profil, nu este o categorie de vârstă, însă putem distinge faptul că oricum depinde de statutul social vulnerabil al persoanei pentru că mai ușor poate fi ademenită și mai ușor poate fi implicată în trafic. Însă, sigur că în dependență de forma de trafic, dacă vorbim despre exploatare prin muncă atunci sigur că mai des victimele sunt bărbații de vârstă medie. Ceea ce ține de exploatare sexuală, aici sunt femeile mai des implicate și dacă vorbim despre minori, ei sunt cel mai des victime a exploatării sexuale.”  „Conform statisticilor noastre, vârsta medie este între 26 și 35 de ani. - Dar a copiilor? - A copiilor este, nu știu, sub 18, 14, 15 ani”, a declarat managera liniei fierbinți pentru migrație sigură și anti-trafic, Silvia Morcan.

Traficanții folosesc diferite metode pentru a-și atrage victimele, cea mai cunoscută fiind „Lover Boy”. Cu alte cuvinte, victima consideră că trăiește o poveste de iubire, pe când, în rol de iubit este traficantul care o manipulează emoțional, câștigându-i încrederea pentru a o exploata ulterior.

„Traficant poate fi oricine, atât bărbați cât și femei, însă conform studiilor și rapoartelor, în ultimii ani putem distinge că traficant sau persoanele implicate în trafic mai des sunt femeile, pentru că ele stabilesc mai ușor un prim contact cu victima și mai ușor captă încredere. Și aici aș vrea să mă opresc însă totuși la un profil și anume o metodă populară la nivel local și internațional este metoda „Lover Boy”. Metoda prin îndrăgostire, unde traficantul este un bărbat, un bărbat chipeș, un bărbat atrăgător care prin manipulare, prin ademenire cucerește o femeie, o îndrăgostește de el ca mai apoi treptat să o implice în trafic, exploatare sau orice altă formă de abuz”.

În unele cazuri, victimele traficului de ființe umane devin, la rândul lor, traficante de ființe umane. Fie își crează propriile rețele, fie acționează împreună cu cei care le-au exploatat. 

„Ar putea odată ce ea ajunge în trafic dacă vorbim nemijlocit despre exploatare sexuală. Atunci când ea deja este în țara de destinație, atunci traficanții, prin metode de constrângere, prin diferite alte metode de manipulare pot convinge victima să ademenească și să implice alte persoane în exploatare, motivând că astfel ar putea ieși, ar putea scăpa din situația în care a nimerit și ușor ar putea nimeri pradă”. 

Chiar dacă în ultimii ani, forma dominantă de exploatare este cea prin muncă, exploatarea sexuală continuă să existe, în special în unele state ale Uniunii Europene. Vorbim aici de țări precum Belgia, Italia și Franța, unde ajung persoane din Republica Moldova, inclusiv minori.

„Acum, de câțiva ani, cum am menționat, Uniunea Europeană, iarăși se manifestă și prin forma de exploatare sexuală. Avem țări ca Belgia, Italia, Franța, unde avem derulate investigații, anume în scopul exploatării sexuale a victimelor originare din Republica Moldova, dar nu este exclus că pot să apară și alte țări, de la caz la caz, care pentru prima dată pot apărea în vizorul nostru”, zice Vitalie Pșenicinîi.

„- Ați întâlnit cazuri când și minorii erau exploatași sexual? - Da, în Republica Moldova, o mare parte sunt exploatate minorile. Cazuri de exploatare sexuală în ultimii ani nu prea am înregistrat. Am avut cazuri înregistrate cu implicarea minorilor fie la muncă, fie la practicarea cerșetoriei, dar exploatarea sexuală, în mare parte, o avem pe teritoriul Republicii Moldova, prioritar sau preponderent este mun. Chișinău. 

Dacă să vorbim de minori, în exploatarea sexuală avem circa 15-20 de victime, până la 30 am avut în perioada de la covid încoace, care au fost identificate ca exploatare sexuală. Mai puțini minori, circa de 8 și mai puțini, exploatați prin muncă. Și în jur de 2-3 minori exploatați în practicarea cerșetoriei. Cum am menționat, muncă avem și în cadrul țării, și în exterior. Și la cerșit, la fel. Exploatarea sexuală, o avem în mare parte, în interiorul țării”. 

Numărul victimelor care cer ajutor este în creștere. Doar în prima jumătate a acestui an, zeci de persoane, inclusiv minori, au apelat la linia fierbinte pentru sprijin. 

„Vreau să vorbesc despre ultimii ani și dacă vorbim despre cifre, atunci centrul nostru în 2022 a înregistrat 32 de apeluri. De la prezumate victime în 2023 am observat o creștere - avem 87, și în prima jumătate a acestui an avem 33 de apeluri cu implicarea a 22 de prezumate victime ale traficului. Noi suntem cei din prima linie care recepționează, colectează toată informația, înțelege în ce situație și care sunt nevoile unei prezumate victime și încearcă să o refere către instituția care ar putea să-i acopere nevoile și să faciliteze accesul. La nivel național, în primile șase luni ale acestui an au fost înregistrate 62 victime ale traficului de ființe umane persoane adulte și 15 victime minore”, spune Silvia Morcan.

Exploatarea prin muncă se întâmplă și în Republica Moldova, nu doar peste hotarele țării. 

„Aș putea să vă zic de fapt că în Republica Moldova cele mai dese cazuri sunt în stâne și acolo este cea mai dură formă de exploatare prin muncă pentru că persoanele sunt ținute într-un spațiu închis, sunt constrânse să lucreze mult peste program, fără a fi hrăniți sau fără a primi anumit ajutor”, spune Silvia Morcan.

„În Republica Moldova sau, așa numitul, traficul intern, tot se manifestă. În mare parte, exploatarea prin muncă, iarăși prevalează. Dar, cu regret, avem și exploatarea minorilor sau exploatarea copiilor, și anume în formă sexuală, urmată prin exploatarea prin muncă. Pe când, pe plan internațional, exploatarea prin muncă prevalează celelalte forme de exploatare prevăzute chiar și în legea penală, art. 165 sau art. 206, Cod Penal”, explică Vitalie Pșenicinîi.

Victimele traficului de ființe umane se pot adresa la Centrul Internațional „La Strada”, unde beneficiază de sprijin specializat, cum ar fi asistență psihologică, juridică și reabilitarea lor. 

„Deci noi avem două departamente, departamentul care lucrează cu victimele adulte, prezumatele victime adulte și departamentul care lucrează cu prezumatele victime minore. Dacă vorbim despre minori, atunci lor li se oferă consiliere psihologică și juridică. Ei beneficiază de această asistență și dacă vorbim despre victimele adulte, atunci consilierea este telefonică și atunci consilierul încearcă să afle nevoile acestei victime și o referă către instituția competentă”, spune Silvia Morcan.

Potrivit legislației penale naționale, traficanții de ființe umane riscă până la 20 de ani de închisoare, în funcție de gravitatea infracțiunii. Când se constată circumstanțe agravante, inculpatul ar putea fi condamnat pe viață. 

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu
Imagini și montaj de Vlad Glinjan