Standard

Angajații TNOB, fără salarii la timp. Cristian Spătaru: „Arta nu are prioritate?” Reacția Ministerului Culturii

Cristian Spătaru TNOB

/VIDEO/

/VIDEO/ „Am înțeles că sunt hoți”: Cum a reușit o femeie din Strășeni să scape de capcana escrocilor

escrocherie ruda implicată în accident

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Cod galben de vânt puternic: Când și unde va fi valabilă alerta meteo

vant meteo.jpg

Tragedie la Ungheni: Bărbatul dispărut de aproape 2 luni, găsit mort

panglica

/VIDEO/ Mai mulți bani pentru Podul Mihai Viteazul. Viceprimar: Costurile se actualizează la rata inflației

podul mihai viteazul.jpg

/VIDEO/ Circa 5 milioane de dolari din piraterie: Momentul reținerii unui bărbat pe Aeroportul Chișinău

piratare.webp

Carantină în stânga Nistrului? Sute de elevi absenți la școală și grupe de grădiniță închise

raceala

/VIDEO/ Întreprinderi de stat cu șefi interimari. Urmează schimbări? Cojuhari: „Să ne uităm și la rezultatul acestor companii”

cojuhari3.webp

/VIDEO/ Operațiunea Arsenal dă roade: Arme de foc și muniții, ridicate în raionul Drochia

arsenal.webp

/VIDEO/ Pericol pe șosele: Câți șoferi au fost prinși băuți la volan în weekend

main.00_15_52_12.Still725.webp

Începe Testarea PISA 2025: Ce competențe vor fi evaluate la peste 7.000 de elevi din țară

elevi internet.jpg

/VIDEO/ A nins la Strășeni: Cum va fi vremea în Moldova în următoarele zile

zăpadă

TOP ȘTIRI

Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău se află într-o perioadă de tranziție după ce <a href="https://tv8.md/2025/03/16/video-de-ce-aeroportul-chisinau-isi-asuma-gestionarea-spatiilor-comerciale-si-duty-free-cojuhari-profitul-e-cu-mult-peste-dublu/277805" target="_blank">au trecut în gestionarea întreprinderii. </a>Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat la<a href="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI" target="_blank"> „Cutia Neagră PLUS” </a>că statul lucrează pentru a îmbunătăți starea acestor zone, astfel încât să asigure confortul călătorilor.Astfel, în următoarea perioadă, aeroportul va achiziționa mobilier nou, iar meniurile vor fi diversificate.„Noi am anunțat de la bun început că va fi o perioadă de tranziție. Ne cerem scuze de la toți călătorii. O să vedeți că produsele și spectrul de produse care este astăzi în vânzare deja este mult mai larg decât în primele zile.Aeroportul începe toate procedurile pentru a cumpăra și mobilier pentru a amenaja aceste spații, dar să nu uităm că lucrările care vor fi efectuate în luna mai - iunie, cel mai probabil, vor mai crea niște restructurări ale spațiilor și, respectiv, vor fi extinse spațiile comerciale de la etajul 2. Imediat cum vom avea un design, cum vor arăta aceste spații, le vom face publice, cu siguranță o să vedeți că o să îmbunătățim și mobilierul va fi nou, comod și spectrul de produse care va fi vândut va fi și mai diversificat decât a fost până la 1 martie și vor fi și prețuri diferențiate”, a explicat Roman Cojuhari.Directorul APP a mai precizat că prețurile produselor au rămas la fel cum erau până la 1 martie, iar diferența este că veniturile ajung în buzunarul statului:„- O cafea - 50 de lei, asta credeți că este bine? - Este un preț stabilit de către aeroport, nu este mai mare decât a fost până la 1 martie. - Dar noi spuneam că ei ne jefuiesc, că ei își folosesc acești bani. Aici statul vine ca să creeze confort pentru călători, nu? Sigur, nu pe gratis. - Este o diferență când aceste venituri mergeau către un privat și statul de la asta nu câștiga nimic și este o situație când toate veniturile care sunt încasate de către întreprinderea de stat vor merge la îmbunătățirea condițiilor, la dezvoltarea infrastructurii, la dezvoltarea aeroportului și în bugetul de stat”.Întrebat dacă se ia în calcul posibilitatea organizării unei licitații pentru darea în locațiune a spațiilor comerciale, Cojuhari a declarat:„În următoarea perioadă, nu. Ne dorim acum ca aeroportul să încaseze maximum venituri din activitatea acestor structuri”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/16/b933dddd-80b7-4814-8b16-f8978a7d1af1_cnplussecventa2.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că de la 1 martie 2025, spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău <a href="https://tv8.md/2025/02/28/video-fara-licitatie-data-din-care-aeroportul-chisinau-va-gestiona-singur-spatiile-comerciale-ale-intreprinderii/276655">sunt administrate direct de întreprindere</a>. S-a întâmplat după ce licitațiile pentru găsirea unui gestionar au fost <a href="https://tv8.md/2024/10/21/video-esec-pentru-a-treia-oara-licitatia-pentru-spatiile-comerciale-de-la-aeroportul-chisinau-din-nou-anulata/268009" target="_blank">anulate de trei ori.</a> De fiecare dată, a fost înregistrată o singură participare – cea a companiei franceze Lagardere.&nbsp;În 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a avut un flux total de 4,1 milioane de pasageri, cu peste 1,3 milioane mai mult decât în 2023. Acest lucru a generat un profit companiei de peste 345 de milioane de lei. În prima săptămână de când spațiile comerciale au trecut în gestiunea întreprinderii, Aeroportul Chișinău a înregistrat vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/seorTSA4pEI" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, în plină reorganizare. De ce nu avem cafea mai ieftină?

economic

social

Maria-Emilia Hîncu

Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău se află într-o perioadă de tranziție după ce <a href="https://tv8.md/2025/03/16/video-de-ce-aeroportul-chisinau-isi-asuma-gestionarea-spatiilor-comerciale-si-duty-free-cojuhari-profitul-e-cu-mult-peste-dublu/277805" target="_blank">au trecut în gestionarea întreprinderii. </a>Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat la<a href="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI" target="_blank"> „Cutia Neagră PLUS” </a>că statul lucrează pentru a îmbunătăți starea acestor zone, astfel încât să asigure confortul călătorilor.Astfel, în următoarea perioadă, aeroportul va achiziționa mobilier nou, iar meniurile vor fi diversificate.„Noi am anunțat de la bun început că va fi o perioadă de tranziție. Ne cerem scuze de la toți călătorii. O să vedeți că produsele și spectrul de produse care este astăzi în vânzare deja este mult mai larg decât în primele zile.Aeroportul începe toate procedurile pentru a cumpăra și mobilier pentru a amenaja aceste spații, dar să nu uităm că lucrările care vor fi efectuate în luna mai - iunie, cel mai probabil, va mai crea niște restructurări ale spațiilor și, respectiv, vor fi extinse spațiile comerciale de la etajul 2. Imediat cum vom avea un design cum vor arăta aceste spații, le vom face publice, cu siguranță o să vedeți că o să îmbunătățim și mobilierul va fi nou, comod și spectrul de produse care va fi vândut va fi și mai diversificat decât a fost până la 1 martie și vor fi și prețuri diferențiate”, a explicat Roman Cojuhari.Directorul APP a mai precizat că prețurile produselor au rămas la fel cum erau până la 1 martie, iar diferența este că veniturile ajung în buzunarul statului:„- O cafea - 50 de lei, asta credeți că este bine? - Este un preț stabilit de către aeroport, nu este mai mare decât a fost până la 1 martie. - Dar noi spuneam că ei ne jefuiesc, că ei își folosesc acești bani. Aici statul vine ca să creeze confort pentru călători, nu? Sigur, nu pe gratis. - Este o diferență când aceste venituri mergeau către un privat și statul de la asta nu câștiga nimic și este o situație când toate veniturile care sunt încasate de către întreprinderea de stat vor merge la îmbunătățirea condițiilor, la dezvoltarea infrastructurii, la dezvoltarea aeroportului și în bugetul de stat”.Întrebat dacă se ia în calcul posibilitatea organizării unei licitații pentru darea în locațiune a spațiilor comerciale, Cojuhari a declarat:„În următoarea perioadă, nu. Ne dorim acum ca aeroportul să încaseze maximum venituri din activitatea acestor structuri”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/16/b933dddd-80b7-4814-8b16-f8978a7d1af1_cnplussecventa2.mp4" controls=""></video></div></div>TV8.md amintește că de la 1 martie 2025, spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău <a href="https://tv8.md/2025/02/28/video-fara-licitatie-data-din-care-aeroportul-chisinau-va-gestiona-singur-spatiile-comerciale-ale-intreprinderii/276655">sunt administrate direct de întreprindere</a>. S-a întâmplat după ce licitațiile pentru găsirea unui gestionar au fost <a href="https://tv8.md/2024/10/21/video-esec-pentru-a-treia-oara-licitatia-pentru-spatiile-comerciale-de-la-aeroportul-chisinau-din-nou-anulata/268009" target="_blank">anulate de trei ori.</a> De fiecare dată, a fost înregistrată o singură participare – cea a companiei franceze Lagardere.&nbsp;În 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a avut un flux total de 4,1 milioane de pasageri, cu peste 1,3 milioane mai mult decât în 2023. Acest lucru a generat un profit companiei de peste 345 de milioane de lei. În prima săptămână de când spațiile comerciale au trecut în gestiunea întreprinderii, Aeroportul Chișinău a înregistrat vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/seorTSA4pEI" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

aeroport

politic

Sci-Tech&Media

Deputați PAS au venit cu inițiativa de a crea un post public de televiziune în limba rusă. Ideea a stârnit controverse aprinse: unii consideră că este necesară pentru a îndepărta telespectatorii vorbitori de rusă de propagandă, alții văd un substrat politic, iar unii atrag atenția asupra unui precedent periculos.&nbsp;Cine va beneficia de noul canal TV și cine se teme de apariția acestuia? Cum ar putea influența acest lucru spațiul mediatic al țării? Despre toate acestea și multe altele discutăm astăzi la „Новая неделя” cu Anatolie Golea.Invitați în studio sunt: deputata PAS, Natalia Davidovici, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, și președintele comunității WatchDog, Valeriu Pașa.Fii cu ochii pe TV8, de la 19:55!

/PROMO/

/PROMO/ Post TV în limba rusă: Cine câștigă și cine pierde? Discutăm de la 19:55, la „Новая неделя” cu Anatolie Golea

Redacția TV8

Arena Chișinău funcționează în pierdere, arată datele publicate de Agenția Proprietății Publice (APP). Pentru anul 2023, Arena a înregistrat un deficit de peste 20 de milioane de lei, deși capitalul social este de aproape 900 de milioane de lei. Directorul APP, Roman Cojuhari, a explicat la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI" target="_blank">„Cutia Neagră PLUS” </a>că aceste pierderi sunt în mare parte cauzate de uzura calculată a echipamentelor și de perioada de adaptare a afacerii. Statul are însă planuri pentru dezvoltarea arenei.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/16/07c0d94c-14f0-45e0-b67b-1e2c907d8877_secv1.mp4" controls=""></video></div></div>„Arena Chișinău este, să-i zicem așa, nu doar un obiectiv nou, dar, pe o bună parte din segmentele de activitate, este și o afacere total nouă în Republica Moldova. (...) Noi avem o activitate care este la început. Ca orice afacere care este la început, este nevoie de o perioadă de adaptare. Astăzi, veniturile practic acoperă cheltuielile. Acele pierderi care sunt reflectate sunt și din cauză uzurii care este calculată, deoarece avem un obiectiv foarte scump”, a declarat Roman Cojuhari.În prezent, Arena Chișinău operează mai mult ca un agent imobiliar, închiriind spațiile disponibile pentru diverse evenimente. Potrivit lui Cojuhari, această strategie a fost necesară pentru a asigura venituri constante:„Ca să folosești la maximum capacitatea spațiilor, trebuie să găsești surse de existență, până vor cunoaște organizatorii de concerte iată care este capacitatea. (...) Când tu știi că vine luna și trebuie să plătești salariu, trebuie să știi că de undeva acoperi aceste aceste cheltuieli și au fost căutate toate posibilitățile de acoperire a acestor costuri.Bazinul nu era folosit nici în jumătate de timp, din timpul cât activează, nu era folosit de către doritori, s-a găsit o soluție de a atrage un partener pentru a avea niște încasări, deoarece arena nu avea de unde investi în cumpărarea acestui utilaj. A fost negociat preț cât se poate de bun pentru arena. Astăzi, după ce deja bazinul este destul de bine aglomerat, acel agent economic nu mai activează la arena. Eu cred că pentru acea perioadă când trebuiau să fie acoperite costurile de încălzire, de pază, de salarizare, a fost probabil o decizie corectă.Nu pot să zic că aceasta a fost soluția ideală, dar noi am avut, în ultimele 2 luni, câteva întâlniri cu specialiștii de la Agenția Proprietății Publice, cu specialiștii, consultanții pe care îi avem contractați și din exterior pentru APP, am analizat toate procesele care au fost în ultimii 2 ani și cum putem îmbunătăți lucrul la arena și în următoarea perioadă, lucrurile vor fi îmbunătățite”.APP analizează opțiuni pentru ca Arena Chișinău să își dezvolte propriile activități generatoare de venit.„În primul rând, în toată lumea, aceste arene, aceste spații dedicate fie evenimentelor din sport, concerte, sunt administrate pentru a le da în folosință organizatorilor. Vreau să zic că arena examinează și opțiuni de a organiza unele evenimente. Pe partea de corturile de tenis, pe bazin, arena atrage clienții săi”, a punctat Cojuhari.TV8.md amintește că proiectul Chișinău Arena a fost lansat de fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2018. Inițial, proiectul a costat circa 43 de milioane de euro. Ulterior, pentru că edificiul nu se putea conecta la rețelele inginerești existente, Guvernul a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. Suma întreagă, de 44,5 milioane de euro, urmează să fie întoarsă, treptat, din bugetul de stat partenerului privat din Turcia.Graficul privind evoluția financiară a arenei arată o pierdere constantă între 2019 și 2021, urmată de un an profitabil în 2022 (+17,8 milioane de lei). Totuși, 2023 a adus o cădere drastică, cu pierderi de peste 20 de milioane de lei.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/03/16/63f0fcd6-98e0-4f6e-80f9-84a730da2fcf_imagine2025-03-16221210388.webp"></figure>

/VIDEO/ Arena Chișinău a înregistrat pierderi record. Ce planuri are statul? „Este o afacere la început, e nevoie de adaptare”

Arena Chișinău

timp liber

Bună, prieteni! Haideți să vorbim Verde-n ochi despre banii publici cheltuiți pentru cea mai scumpă televiziune din R. Moldova și&nbsp;o inițiativă legislativă care poate afecta o piață mediatică și așa șubredă. Cu șase luni înainte de a-și încheia mandatele în Parlament, doi deputați PAS, nu prea vizibili în această Legislatură, au decis să iasă cu o inițiativă&nbsp; care a scandalizat opinia publică. Cei doi au propus crearea unui nou post public de televiziune, Moldova 3, dedicat exclusiv vorbitorilor de limbă rusă.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/14/6d2fdb2b-c2ee-4299-af46-655aa9b28753_verdenochi23.mp4" controls=""></video></div></div>Nu mă voi opri aici la a dezbate necesitatea conținutului de limbă rusă în grila de emisie a unui post public de televiziune. TV8, din prima zi de la fondare, și-a dedicat un sfert din programele proprii producției de știri și emisiuni în rusă. Asta înseamnă echipe separate și costuri mai mari, dar și siguranța că mesajele noastre despre valorile pro-europene ajung și la publicul vorbitor de limbă rusă, mai vulnerabil la propaganda rusească.&nbsp;Ceea ce mă preocupă în calitate jurnalist de investigație și cetățean al R. Moldova, plătitor de impozite și taxe la stat, este eficiența cheltuirii banilor publici. Ani la rând, din bugetul de stat se alocă sute de milioane de lei pentru întreținerea posturilor publice de televiziune și radio. Bugetul anual al Moldova1 este mai mare decât bugetele tuturor televiziunilor private din țară. Numai anul trecut, Teleradio Moldova a încasat de la buget 182 de milioane de lei. Spre comparație, bugetul anual al unui post de televiziune privat, care produce un volum similar de produs local, cu audiențe chiar mai bune, este de circa 45 de milioane de lei. Astăzi, TRM este ca o bijuterie de lux, pe mâna unui sărman care abia de se descurca de la o lună la alta.&nbsp;Am analizat zeci de rapoarte de activitate ale radiodifuzorului public pentru a înțelege ce produce din banii primiți fără niciun efort de la buget. Spre marea mea surprindere, am descoperit că, în ultimii patru ani, pe măsură ce au crescut bugetele de la stat, Moldova 1 și-a redus volumul de produs propriu creat, cu tocmai 1000 de ore pe an. Altfel spus, în timp ce bugetul postului public de televiziune a crescut din 2021 până în 2024 cu peste 50 de milioane, instituția a produs cu o treime mai puține știri și emisiuni. În schimb, și-a umplut grila de emisie cu seriale și melodrame străine, prețul cărora este usturător.&nbsp;Astăzi, în orele de aur, când majoritatea telespectatorilor țării stau în fața televizoarelor, postul public ne arată seriale. Televiziunile private precum TV8, Jurnal TV sau PRO TV, sunt cele care difuzează știri și emisiuni. Anume aceste televiziuni sunt cele de la care ați aflat ce se întâmpla în iunie 2019, când Plahotniuc a pierdut puterea. Noi am fost cei care, în primele două săptămâni de la războiul de invazie al Rusiei in Ucraina, v-am informat non-stop despre ce se întâmplă în țara vecină. Am trimis echipe de jurnaliști pe front. Audiențele din ultimii zecea ani arată că în zilele alegerilor, a evenimentelor importante pentru țară, cetățenii R. Moldova preferă să privească posturile independente de televiziune și nu pe cel public, plătit din banii noștri.&nbsp;Să revenim la inițiativa celor doi deputați PAS. Cel mai grav lucru este că Natalia Davidovici și Eugen Sinchevici își propun să introducă o excepție nemaiauzită pentru noul post public de televiziune. Astfel, cu derogare de la lege, acest post TV nu va avea obligația să creeze conținut în limba română. Cum justifică autorii asta?Evident această prevedere este neconstituțională și creează condiții privilegiate pentru un singur post de televiziune. Și pentru a-și desăvârși proiectul legislativ, autorii au anunțat că nu doar vor aloca bani în plus de la buget pentru crearea noului post TV, dar vor și permite accesul nelimitat al acestuia la piața de publicitate. Apropo, nicio televiziune publică din lume nu are acces nelimitat la piața de publicitate. Acesta tot e un know-how moldovenesc.&nbsp;Sunt sigură că dna Davidovici și dl Sinchevici nu cunosc, dar bugetul anual de publicitate din R. Moldova este astăzi de cam 7 milioane de euro. Într-o descreștere cu două milioane de euro, în ultimii patru ani, de când domniile lor sunt deputați. Pentru acești bani, deja se bat 20 de televiziuni private și cele două publice admise anterior contrar normelor concurențiale. 7 milioane de euro, stimați deputați, este mai puțin decât îi oferiți dvs. anual doar radiodifuzorului public, fără a ține cont de performanțele pe care le înregistrează. Să permiți celor cu sacul de bani de la buget să se înfrupte și din banii de pe piața liberă e cinic și nesimțit.&nbsp;În ultimii 4 ani, guvernare a adoptat mai multe decizii care au afectat grav piața de publicitate, sursa principală de venit pentru o mass-media independentă.&nbsp;Deciziile de cheltuire a banilor publici nu se iau peste noapte și fără lungi consultări publice. În ultimii 3 ani, în R. Moldova au fost lansate 7 noi posturi TV de limbă rusă. Vă întreb verde-n ochi: Prin ce va fi diferit noul post public de televiziune pentru care sunteți gata să mai cheltuiți câteva zeci de milioane de lei din banii noștri?<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/14/6d2fdb2b-c2ee-4299-af46-655aa9b28753_verdenochi23.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Scandalul Moldova 3. Cum sunt cheltuiți banii publici pentru cea mai scumpă televiziune din Moldova

verden ochi 23

Curtea Constituţională a României (CCR) s-a reunit din nou în şedinţă, duminică, de la ora 17, pentru a se pronunţa asupra contestaţiilor înregistrate privind candidaturile la alegerile prezidenţiale, transmite <a href="https://hotnews.ro/o-noua-sedinta-a-ccr-privind-contestatiile-la-candidaturile-la-alegerile-prezidentiale-george-simion-victor-ponta-si-nicusor-dan-printre-cei-vizati-de-contestati-1926365" target="_blank">Hotnews</a>.Cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a respins contestațiile formulate împotriva candidaturii lui George Simion. Curtea Constituţională a României a respins, de asemnea, și contestaţiile în ceea ce priveşte deciziile de respingere sau înregistrare a candidaturilor lui Călin Georgescu, Nicuşor Dan, Victor Ponta, Paul Ispas, Cristian Terheş şi Lavinia Şandru.Hotărârile sunt definitive şi CCR le va comunica Biroului Electoral Central. Într-un mesaj publicat pe Facebook, George Simion sugerează că a primit undă verde de la CCR pentru a intra cursa prezidențială.„Azi s-a făcut un pas înainte spre revenirea la democrație. Voi permite fiecărui român să candideze, conform legii! Vom reveni la voința poporului român! Nu am scăpat, de abia acum începe greul!”, a scris Simion.Pe ordine de zi a CCR s-au aflat 15 dosare dintre care 5 vizează neînregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.George Simion și Victor Ponta au avut fiecare trei sesizări, în timp ce Lavinia Șandru, Cristian Terheș, Paul Ispas și Nicușor Dan sunt vizați de o contestație, potrivit <a href="https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2025/03/Sed-plen-afisare-16-martie-2025.pdf" target="_blank">CCR</a>.

CCR l-a validat pe George Simion pentru cursa prezidențială. 15 contestaţii privind mai multe candidaturi au fost respinse

partidul-aur-george-simion

externe

În ultima perioadă, a pornit un nou de val de falsuri privind legitimitatea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. De la acuzațiile nefondate privind fraudarea votului diasporei în alegerile prezidențiale moldovenești, până la speculațiile despre președinția interimară a României, astfel de afirmații alimentează neîncrederea publică și destabilizează spațiul democratic.Narațiunile false și speculațiile despre legitimitatea autorităților se răspândesc deopotrivă pe ambele maluri ale Prutului. De exemplu, în Republica Moldova, mai mulți politicieni susțin că Maia Sandu nu este legitimă, deoarece ar fi câștigat alegerile prin fraudarea votului diasporei.„Noi la fel avem o criză a legitimității autorităților. Anul trecut, Maia Sandu a câștigat așa numitele alegeri, doar prin falsificarea voturilor în diaspora. Ea a pierdut alegerile în interiorul țării. Noi aceste alegeri nu le-am recunoscut, de aceea și la noi este o criza a legitimității autorităților”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon.&nbsp;Fostul președinte al țării a adus din nou acuzații fără dovezi concludente, ca în alegerile anterioare. În al doilea tur, Maia Sandu a câștigat cu o diferență de 180.000 de voturi, ceea ce reprezintă peste 10% din numărul total de participanți. Este legitim, echitabil și etic ca cetățenii din afara țării să participe la procesele electorale, deoarece sunt egali în drepturi și obligații cu cei din țară.La finalul lunii februarie, promo-LEX a publicat un raport privind scrutinele electorale din toamna anului trecut, iar într-o postare pe facebook a menționat:„Per general, alegerile din toamna anului 2024 au fost caracterizate de un proces electoral competitiv, însă, pe alocuri, marcat de deficiențe organizatorice și legislative. (...) Scrutinul electoral din 2024 a demonstrat că, deși Republica Moldova avansează la capitolul organizarea alegerilor, persistă deficiențe majore care pot afecta încrederea publicului în procese democratice”.Printre încălcările cele mai grave se enumeră: utilizarea abuzivă a resurselor administrative, finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor. La finalul raportului, promo-LEX a venit cu 60 de recomandări. Acestea includ: reglementarea condițiilor de participare la alegerile prezidențiale a Președintelui în exercițiu, completarea Regulamentului privind constituirea secțiilor de votare peste hotare și investigarea fenomenului de fake observers.De lipsă de legitimitate este acuzat și actualul președinte interimar la României, Ilie Bolojan.„Vă uitați la cine ne conduce acum? Acest Ilie Bolojan, Ilie Soroș Bolojan, este doar o extensie care primește și execută ordine de la Bruxelles. El nu este un președinte ales și nici votat democratic. Nu are dreptul de a decide absolut nimic în numele poporului nostru”, susține fostul candidat la președenția României, Călin Georgescu.Potrivit Constituției României, în cazul în care șeful statului demisionează, funcția de președinte interimar este preluată de liderul Senatului. La momentul în care Klaus Iohannis a demisionat, Ilie Bolojan era în fruntea Senatului și a preluat mandatul conform legii. Funcția de președinte interimar este temporară și presupune atribuții limitate, având ca scop asigurarea stabilității politice și menținerea bunei funcționări a statului în perioade de criză sau în alte circumstanțe excepționale.„La sfârșitul anului trecut, pe fondul unor ingerințe externe, Curtea Constituțională a luat o decizie legată de procesul electoral. Este evident că această situație a generat provocat, iar unii au perceput-o drept o criză. A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice. Doresc să afirm cu toată responsabilitatea că ne aflăm în interiorul cadrului constituțional al legii și al democrației”, a declarat &nbsp;președintele intermar al României, Ilie Bolojan.Consolidarea democrației este un proces continuu de îmbunătățire a instituțiilor și mecanismelor democratice. Din păcate, nu există democrații perfecte, iar situațiile excepționale și prezența unor abateri de la norme sunt inevitabile și trebuie discutate în spațiul public într-o manieră constructivă. Totuși, asemenea momente nu trebuie prezentate ca eșecuri fundamentale ale democrației, ci ca parte a unui proces evolutiv.&nbsp;

/VIDEO/ Președinți sub semnul întrebării: Cine profită din disputele electorale din România și Moldova

Alo tv LEGITIMITATE CONTESTATĂ.webp

În perioada 15-23 martie 2025, Loteria Națională din Regatul Unit oferă acces gratuit sau reduceri substanțiale la sute de muzee, castele, galerii și alte atracții din Marea Britanie. Tot ce trebuie să faci este să prezinți un bilet de loterie sau un loz câștigător pentru a beneficia de oferte exclusive, potrivit Secret London și <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/muzee-marea-britanie-pot-fi-vizitate-gratis-bilet-de-loterie-5234679" target="_blank">Libertatea</a>.Cum poți vizita gratuit muzeele din Marea Britanie&nbsp;Săptămâna Deschisă a Loteriei Naționale revine în 2025, oferind publicului șansa de a explora unele dintre cele mai populare obiective turistice din Marea Britanie gratis. Campania se desfășoară între 15 și 23 martie 2025. Pentru a beneficia de acces gratuit sau reduceri speciale, trebuie să prezinți un bilet de loterie națională, un joc cu câștig instantaneu sau un loz (fizic sau digital) la una dintre locațiile participante în timpul Săptămânii Deschise a Loteriei Naționale.Ofertele variază de la intrare gratuită la tururi în culise, experiențe interactive și discounturi considerabile la diverse atracții.&nbsp;&nbsp;&nbsp;Locații care pot fi vizitate gratuit în Londra&nbsp;Anul acesta, peste 500 de locații din toată Marea Britanie s-au alăturat inițiativei.&nbsp; În Londra, unele dintre cele mai apreciate atracții oferă acces gratuit sau reduceri importante:&nbsp;&nbsp;&nbsp;<ul><li>Muzeul Charles Dickens – Intrare gratuită (19-21 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>HMS Belfast – Intrare 2 pentru 1 (15-23 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>Turnul Londrei – 50% reducere la bilete (15-23 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>Palatul Kensington – 50% reducere la bilete (15-16 și 19-23 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>Cutty Sark și Observatorul Regal Greenwich – Intrare 2 pentru 1 (15-23 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>Shakespeares Globe – 2 pentru 1 la tururi (15-23 martie 2025)&nbsp;&nbsp;&nbsp;</li><li>Muzeul RAF din Londra – 2 pentru 1 la 4D Theatre și Flight Simulator (15-23 martie 2025)&nbsp;</li><li>Muzeul Brunel – Intrare gratuită – 15, 16, 22 și 23 martie 2025&nbsp;</li><li>World Rugby Museum – intrare 2 pentru 1 – 15-16 și 18-23 martie 2025&nbsp;</li><li>Alexandra Palace – Intrare gratuită pentru tururile BBC Studio – 18 martie 2025&nbsp;</li><li>Muzeul Florence Nightingale – Intrare gratuită – 15-16 și 18-23 martie 2025&nbsp;</li><li>Royal Geographical Society – Tur ghidat gratuit – 17 martie 2025&nbsp;</li><li>Casa Fluturilor Horniman – Intrare liberă – 15-23 martie 2025</li></ul>În fiecare săptămână, Loteria Națională strânge aproximativ 30 de milioane de lire sterline pentru proiecte de interes public.&nbsp; Acești bani sunt investiți în conservarea patrimoniului, dezvoltarea culturală și sprijinirea comunităților locale. Prin organizarea Săptămânii Deschise, locațiile finanțate își arată aprecierea față de jucători și oferă tuturor oportunitatea de a explora bogățiile culturale ale Marii Britanii.&nbsp;&nbsp; Pentru a vedea lista completă a muzeelor și atracțiilor participante, accesează site-ul oficial al Loteriei Naționale din Marea Britanie.

Sute de muzee din Marea Britanie pot fi vizitate gratis cu un bilet de loterie

poza-british-museum-londra.webp

Anunțul Uniunii Europene privind întărirea capacităților sale de apărare a stârnit reacții puternice. Deși oficialii europeni susțin că inițiativa ReArm Europe este un pas necesar pentru securitatea regiunii, propaganda rusă o prezintă drept militarizare și o amenințare la adresa păcii. Este UE pe cale să devină un bloc militar sau doar își consolidează apărarea în fața noilor provocări?&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/12/7549469f-fdc7-4728-a272-d8eb10b112c6_1.mp4" controls=""></video></div></div>Într-o postare pe canalul său de telegram, liderul PSRM, Igor Dodon, a revenit la vechea poveste despre militarizare:„Uniunea Europeană se transformă în Bloc Militar. De acum înainte, ea nu mai poate fi numită o „grădină a civilizației”, ci riscă să devină o construcție belicoasă, care se militarizează intens, impune cenzura, promovează continuarea războiului și servește intereselor de origine globalistă și sorosistă”.Reacția fostului președinte a venit ca urmare a declarației șefei Comisiei Europene Ursula Von der Leyen, conform căreia UE ar trebui să se reînarmeze:„Trebuie urgent să reînarmăm Europa. Pentru aceasta voi prezenta un plan cuprinzător cum să reînarmăm Europa pe 6 martie, când va avea loc reuniunea Consiliului European”.La câteva zile după această declarație, șefa Comsiei a anunțat planul ReArm Europe, o inițiativă strategică menită să mobilizeze 800 miliarde euro pentru întărirea capacităților de apărare a Uniunii. Planul are 3 direcții principale: investiții în apărarea națională a statelor membre, dezvoltarea unui instrument de împrumut destinat apărării și direcționarea mai multor fonduri din bugetul UE pentru acest domeniu.Decizia vine ca un răspuns firesc la războiul din Ucraina și la răcirea relațiilor dintre Bruxelles și Washington. Tot mai multe semnale arată că Uniunea Europeană și Ucraina nu mai pot conta pe sprijinul constant al Statelor Unite. În acest context, UE trebuie să-și consolideze propriile capacități de apărare și să suplimenteze ajutorul american oferit Kievului.„Rusia încearcă constant să ne manipuleze opiniile prin minciuni răspândite pe rețelele sociale și, practic, ne testează limitele. O face în aer, pe mare, în spațiu și chiar în spatele ecranelor noastre. Această agresivitate nu are granițe. În același timp, Rusia continuă să se înarmeze, alocând peste 40% din bugetul său pentru apărare. Până în 2030, intenționează să-și mărească armata cu încă 300.000 de soldați, 3.000 de tancuri și 300 de avioane de vânătoare. Cine poate crede, în acest context, că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a declarat președintele Franței, Emmanuel Macron.ReArm Europe nu înseamnă transformarea Uniunii Europene într-o alianță militară și nici nu aduce vreo schimbare de valori sau de ideologie. La fel de important, această inițiativă nu le ia statelor membre controlul asupra armatelor naționale și nici asupra deciziilor legate de apărare. Noua inițiativă are scop dezvoltarea capacităților de apărare proprii, spectru lăsat în plan secund după încheierea războiului rece.„UE nu devine un bloc militar Propaganda rusă susține că UE se „militarizează”. Este fals. UE rămâne un proiect politic și economic, fără o armată comună. ReArm Europe nu înseamnă că UE devine o alianță militară. Înseamnă că își reduce dependențele externe. Trump nu mai vrea să apere „gratis” Europa. Și UE ajută statele să se apere singure”, susține expertul în securitate, Comunitatea Watchdog, Andrei Curăraru.&nbsp;În cadrul Uniunii Europene toate statele membre au același cuvânt la masa de negocieri, iar toate deciziile sunt luate de comun acord. Orice hotărâre reprezintă consimţământul tuturor celor 27 de state, nu o impunere din partea unei țări sau a unei instituții.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=ZmD2rKbjtB8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/ZmD2rKbjtB8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Apărare consolidată sau militarizare? Ce este ReArm Europe și de ce propaganda o transformă în sperietoare

Alo tv Uniunea Europeana BLOC MILITAR.webp

Compania Metalferos traversează o perioadă dificilă după pierderea monopolului asupra colectării metalului uzat, recunoaște directorul Agenției Proprietății Publice (APP). Roman Cojuhari este, totuși, convins că întreprinderea de stat nu va intra în faliment. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii <a href="https://www.youtube.com/watch?v=seorTSA4pEI" target="_blank">„Cutia Neagră PLUS”</a> de la TV8.„A fost liberalizată piața. Anterior, noi am avut perioade când a existat un monopol fiscal și toată colectarea din metal uzat trecea prin această companie și chiar s-a furat, deoarece având venituri de peste un miliard de lei, profitul care era reflectat era doar de câteva zeci de milioane. Noi avem după 2021-2022, când a fost scos acel monopol, e o situație mai dificilă, când Metalferos este deja pe o piață concurențială. Are total dezavantaj, deoarece cei care cumpără astăzi metal uzat, de principiu, nu vor să lucreze cu Metalferos, deoarece sunt companii private cu care se înțeleg probabil mai bine”, a explicat directorul APP.Cu toate acestea, în ultimii doi ani, Metalferos și-a diversificat activitatea, subliniază Roman Cojuhari:„Astăzi colectează nu doar metal uzat, colectează și alte deșeuri, și sticlă, și hârtie. Este adevărat că Metalferos nu a fost pregătită pentru a avea venituri dintr-o activitate care nu depindea de administrație. Acum, astăzi, când ești în piață liberă, deja tot trebuie să-ți schimbi activitatea la 180° și noi dacă ne uităm la venitul obținut în anul 2023, a fost de doar 139 de milioane. În 2024 avem deja un venit de 284 de milioane. Asta înseamnă că administrația depune efort să diversifice activitatea, să creeze noi puncte de colectare, să exporte.Metalferos, pe lângă cheltuielile operaționale, mai are și evaluarea metalului colectat în anii trecuți. Mai avem și aici o o povară lăsată de câteva mii de tone, care au fost colectate la preț mai mare, iar astăzi prețul pentru acel metal este mai mic și tu îl evaluezi și îl pui în bilanț, respectiv, influențează rezultatul financiar”.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/03/17/bf0d64fa-9704-4cfc-9d1a-9557194cd39f_Screenshot2025-03-17103950.webp"><figcaption>Evoluția profitului și pierderilor companiei Metalferos în perioada 2019-2023</figcaption></figure>Directorul APP a subliniat că Metalferos nu se îndreaptă spre faliment, ci face eforturi considerabile pentru a reveni pe profit:„Compania va ieși pe profit. Nu va ajunge în faliment, asta este sigur. A început să exporte peste hotare metal uzat, și-a pus niște procese noi total, activează ca și un agent economic pe o piață liberă, îmbunătățește condițiile, colectează inclusiv de la asociații de locatari, hârtii, sticle”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/16/6c060c0c-11b2-4f9b-b4fc-723fb30b877c_cnplussecventa5.mp4" controls=""></video></div></div>Întreprinderea Metalferos a fost fondată acum 73 de ani și se ocupă de colectarea, păstrarea, prelucrarea, sortarea, comercializarea și exportul de resturi și deșeuri de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatoare uzate și alte deșeuri. Întreprinderea are filiale în șase raioane ale țării și circa 170 de angajați. De-a lungul anilor,<a href="https://www.youtube.com/watch?v=uKCyc0YAdts" target="_blank"> întreprinderea de stat a fost implicată în mai multe scheme de spălare de bani.</a>

/VIDEO/ Situație dificilă la Metalferos. Roman Cojuhari: „Nu va ajunge în faliment, asta este sigur”

METALFEROS.jpg

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa emisiunii „<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/cutia-neagra-plus" target="_blank">Cutia Neagră PLUS</a>” de la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/81595" target="_blank">Reporter de investigație</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație la „Cutia Neagră PLUS”

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa emisiunii Cutia Neagră PLUS de la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter de investigații</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor video</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație sau editor video la "Cutia Neagră PLUS"

TV8 angajare.jpg

tv8 angajează

Bună prieteni! Astăzi vorbim Verde-n ochi despre războiul din Ucraina văzut din perspectiva unui lup de pe Wall Street. Săptămâna aceasta s-au făcut 3 ani de la invadarea brutală a Ucrainei de către Rusia.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/28/da435ad5-26dd-4b85-b41e-68c970a87b7d_verdenochi22.mp4" controls=""></video></div></div>La trei ani de la începutul acestui masacru împotriva unui stat suveran din inima Europei, cifrele care sunt discutate de liderii mondiali și presa de pe întregul glob nu sunt cele ale numărului de morți, răniți, persoane încarcerate și torturate de barbarii ruși. Astăzi, marile democrații ale lumii numără banii cheltuiți pe asistența financiară și militară acordată Ucrainei ca să reziste.Discuțiile despre umanitate și jerfe au fost înlocuite cu calcule financiare. Tonul a fost dat de președintele american, Donald Trump, care, sub lozinca „Americanii, în primul rând”, a redus totul la acorduri de business în interesul corporațiilor de peste ocean. Totul a pornit de la un fals vociferat de liderul de la Casa Albă că America ar fi cheltuit 350 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în timp de război.Odată aruncată piatra, s-au avântat toți liderii europeni și presa cu renume mondial să se întreacă în argumente pentru a o scoate. Între timp, Donald Trump a marcat unul dintre cele mai periculoase precedente din istorie. A forțat Ucraina să accepte să cedeze 50% din veniturile obținute din exploatarea resurselor sale minerale către Statele Unite. Asta în schimbul promisiunii de sprijin financiar și militar în războiul de apărare împotriva agresiunii ruse.&nbsp;Vorbind verde-n ochi, acest acord este fără precedent în istorie și deocamdată nu este clar ce fel de sprijin militar va primi în schimb Ucraina.Revenind la contabilitatea războiului. Indiscutabil, SUA este cel mai mare donator occidental al Ucrainei din ultimii trei ani. Doar că finanțare directă pe care guvernul Ucrainei a primit-o de la Statele Unite este nu de 350 de miliarde de dolari, ci de 51 de miliarde. Alte 70 de miliarde, bani americani, au fost acordați ca împrumuturi sau alocări către alte țări UE în contextul războiului din Ucraina. Prin comparație, Uniunea Europeană și statele membre UE au alocat în aceeași perioadă de timp 130 de miliarde de euro.Noul val de isterie occidentală, alimentată de prietenii rușilor, încearcă să convingă cetățenii americani și cei din UE că aceste ajutoare pentru ca Ucraina să țină piept agresiunii rusești, au sărăcit popoarele care le-au oferit. Nimic mai fals!Cel mai simplu calcul arată că impactul bugetar al sprijinirii Ucrainei asupra Statelor Unite a fost mai puțin de 17 miliarde de dolari pe an - aproximativ costul de întreținere și energie pentru clădirile federale de peste ocean, sau 0,25% din bugetul SUA în 2024.Germania, Marea Britanie și SUA, au mobilizat mai puțin de 0,2% din PIB pe an pentru a sprijini Ucraina, în timp ce alte țări donatoare bogate precum Franța, Italia sau Spania au alocat doar circa 0,1% din PIB. Aceste sume au ajutat Ucraina să reziste ca și scut împotriva apucăturilor expansioniste ale Rusiei, fără a crea găuri în bugetele donatorilor.Și la sfârșit despre cifrele care cu adevărat contează la 3 ani de război. În acești 3 ani, Ucraina a pierdut peste 65.000 de soldați, iar alți aproape 400.000 au fost răniți.&nbsp;Aproape 13.000 de civili, femei, bărbați, copii au fost omorâți de rachetele și dronele rusești în timp ce mergeau la lucru, școală, grădiniță, plimbare, sau dormeau în casele lor. Alți 30.000 au fost răniți.Nu știu câți dintre liderii de la Washington sau Bruxelles ar avea curajul să îi privească pe acești copilași, victime ale războiului lui Putin, și să le spună verde în ochi – viața lor are un preț și el ține de PIB-ul unor state bogate.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/28/da435ad5-26dd-4b85-b41e-68c970a87b7d_verdenochi22.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Contabilitatea războiului. Cifrele care cu adevărat contează, după 3 ani de masacru al Rusiei în Ucraina

Mariana Rață

verden ochi 22 

Cele 10 zile de căldură și lumină pe gratis de la UE s-au sfârșit, iar Tiraspolul, în cel mai previzibil mod, s-a întors la scheme obscure și incerte de livrare a gazului către regiunea controlată de ruși. Astăzi, vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a>&nbsp;de ce a preferat Tiraspolul gaz plătit de ruși prin intermediari obscuri din Dubai și nu gazul gratuit pe care UE ar fi fost gata să îl livreze regiunii.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/15/d562c0e1-2c0f-4728-94cc-15ceb4e2e13a_verdenochi20.mp4" controls=""></video></div></div>Condițiile UE vs Condițiile rușilor pentru gaz în regiunea transnistreanăDupă ce a sărit în ajutor R. Moldova pentru a asigura cu energie și căldură casele locuitorilor din stânga Nistrului, Bruxelles a spus clar că livrările de gaze către regiunea transnistreană după data de 10 februarie nu mai pot fi necondiționate.&nbsp;În schimbul gazului pe gratis, în valoare de 60 de milioane de euro,&nbsp; UE a pus câteva condiții clare: respectarea drepturilor omului în regiune, creșterea treptată a tarifelor la energie pentru locuitori, prețuri de piață la energie pentru business și excluderea marilor uzine din stânga Nistrului de la aprovizionarea cu gaze oferite de UE.Aceste condiții Krasnoselski nu le-a acceptat. În schimb, aparent este de acord cu alte condiții puse de Chișinău în schimbul permisiunii pentru livrarea gazului pe banii rușilor. Eliberarea deținuților politici, soluționarea problemei liceului de limbă română din Râbnița, păstrarea Moldova1 în grilă și eliminarea posturilor de control instalate în 2022. Vedeți diferența între cele două liste?În esență, condițiile puse de UE, în special majorarea tarifelor pentru energie pentru locuitorii și businessul de acolo, ar fi însemnat încasări la bugetul regiunii pentru a evita colapsul social și economic al regimului de la Tiraspol. Mai ales în condițiile în care Chișinăul a spus franc – nu va mai cumpăra energie de la MGRES. Este știut, banii noștri pentru energia ieftină din stânga Nistrului erau de fapt principala sursă de supraviețuire a regimului de acolo. Din acești bani, Tiraspolul plătea pensiile și salariile bugetarilor.&nbsp;Soluția aleasă de Krasnoselski, gaz pe banii rușilor, pune la adăpost interesele oligarhilor locali, dar în mare pericol salariile și pensiile locuitorilor din regiune.&nbsp;Colac peste pupăză, și soarta cașcavalului pe gratis din capcana rușilor este incertă. MET este o companie ungară. Acceptarea banilor rusești de la un off-shore din Dubai s-ar putea lăsa cu sancțiuni pentru furnizor. Pusă în fața unei amenzi usturătoare și a riscului de a-și continua activitatea, MET ar putea refuza în orice moment să livreze gaz regiunii. Asta va depinde doar de europeni.&nbsp;Probabil acesta este motivul pentru care Krasnoselski direct și personal nu a făcut nicio declarație că refuză gazul de ajutor al UE. Doar că îl lasă pentru planul B.&nbsp;Cine controlează robinetul la gazul pentru Transnistria? „Așteptăm mai mult curaj”Pe de altă parte, sunt multe nedumeriri legate și de acțiunile și declarațiile oficialilor de pe malul drept. Condițiile enunțate de premierul Recean&nbsp; pentru acceptarea schemei rusești de asigurare cu gaze a regiunii, nu se regăsesc în decizia Comisiei situații excepționale și aparent nici în vreun alt document. Nu este clar dacă există o listă a deținuților politici pe care Chișinăul insistă să fie eliberați și care este data limită până când Tiraspolul trebuie să se conformeze.&nbsp;La fel, nu este clar când ar urma să fie eliminate posturile de control instalate de regimul nerecunoscut. De ce nu se insistăm să fie acceptate mai multe școli și grădinițe de limbă română în stânga Nistrului, dar și accesul mai multor televiziuni de pe malul drept?&nbsp;Decizia Comisiei Situații Excepționale nu spune nimic despre volumul de gaze permis spre livrare regiunii, nici despre condiția enunțată de premier -&nbsp; de impozitare a livrărilor de gaze în cazul în care aceste vor fi folosite pentru reluarea activității Uzinei metalurgice sau a celei de ciment.&nbsp;Așadar avem doar declarațiile premierului și tăcerea lui Krasnoselski. Urmează să vedem dacă Tiraspolul se conformează, iar dacă nu – ce va urma.&nbsp;&nbsp;Dincolo de supări și așteptările noastre mult mai mari, în sfârșit, aparent, manivela de la robinetul cu gaze pentru Transnistria a ajuns în mâinile europenilor și parțial al Chișinăului.&nbsp;Mai departe, vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">vede-n ochi</a>, așteptăm mai mult curaj!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/15/d562c0e1-2c0f-4728-94cc-15ceb4e2e13a_verdenochi20.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cine controlează acum robinetul gazului pentru Tiraspol? Așteptăm mai mult curaj

verden ochi 20

Bună, prieteni! A venit timpul să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a> despre presa independentă și despre cei cărora le stăm în gât. De o săptămână, TV8 și alte instituții media și jurnaliști cu cea mai mare credibilitate în societate, s-au pomenit ținta unei campanii orchestrate de denigrare. Totul a pornit de la niște liste cu granturi oferite de Guvernul SUA presei independente din Moldova.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/21/42a9500f-01ea-4a5d-bbc1-7917204c1e89_Verdenochi21.mp4" controls=""></video></div></div>Cei care distribuie această informație încearcă să o prezinte într-o formă cât mai criminală. Beneficiarii granturilor sunt prezentați drept corupți, mercenari, jurnaliști vânduți și controlați de forțe externe. Exact calificativele care îi descriu perfect pe cei care au lansat acest atac. Strategia lor e veche de când lumea – când nu te poți ridica la nivelul adversarului, încearcă să îl compromiți.Pentru că o minciună repetată de sute de ori ajunge să fie crezută și multă lume de bună credință s-a prins în capcană, cred că e cazul să explic niște lucruri esențiale legate de prețul independenței presei. Presa este un produs, la fel precum e pâinea, laptele sau un frigider. Există niște costuri de producție.&nbsp;De exemplu, pentru ca dvs. zilnic să puteți urmări emisiunile și știrile de la TV8, în echipa noastră muncesc 120 de oameni. Și dacă pentru pâine sau lapte - plătiți, produsul nostru îl aveți în case gratuit. Dar el costă milioane de lei lunar. În mod normal, ar trebui să ne acoperim aceste cheltuieli din vânzările de publicitate. Da, Da! Publicitatea, ceaa care vă enervează atât de mult când intervine în cel mai interesant moment din emisiunea sau filmul preferat.&nbsp;Din păcate, piața de publicitate TV din Moldova este dominată în continuare de concurență neloială, interese meschine și alți balauri cu care noi luptăm în tăcere, pentru că unele instituții de stat, precum Consiliul Concurenței, refuză cu îndârjire să își facă munca. Drept consecință, banii&nbsp; pe care îi câștigăm din publicitate ne acoperă cu greu doar jumătate din cheltuieli. Ați putea spune – de ce nu produceți exact atât cât vă permit veniturile? Pentru că legea ne obligă să producem de două ori mai mult decât putem câștiga.&nbsp;Mai departe – e simplu. O televiziune este pusă în fața unei alegeri – fie ia bani de la un politician corupt, oligarh sau&nbsp;businessman cu interese dubioase, fie acceptă plăți în sacoșă de la Moscova, fie aplică la granturi și primește finanțări transparente din partea statelor occidentale care împărtășesc aceleași valori ca și noi.&nbsp;În toată lumea, presa de informare este susținută financiar. În caz contrar, am avea doar manele și seriale la TV!&nbsp;Presa independentă din Republica Moldova există grație granturilor obținute din UE și SUA. Se întâmplă nu de astăzi, ci de cel puțin 15 ani. Aceste granturi sunt finanțări LEGALE, însoțite de contracte și urmate de controale de audit care se asigură că banii au fost cheltuiți conform destinației. Iar destinația este de a informa corect și obiectiv societatea. Niciun donator niciodată nu ne-a impus să criticăm pe cineva sau să menajăm pe cineva!!!Din acești bani, TV8 achită salariile celor 120 de angajați, impozite, alte taxe de stat. Suntem verificați de Fisc în perioada tuturor guvernărilor. Nu am acceptat niciodată bani de la partide sau businessmeni obscuri. Dar cel mai important, niciodată nu am ascuns sursele noastre de finanțare. Datele despre donatori și sume<a href="https://tv8.md/raporte-financiare" target="_blank"> le găsiți oricând pe site-ul TV8</a>. Asta pentru că nu avem nimic de ascuns!Și acum haideți să vorbim verde-n ochi despre cine sunt cei care ne atacă. Cei care sar acum în sus să ne denigreze nu pot să vă arate niciun contract prin care primesc banii, nici cine sunt cei care îi plătesc pentru aceste atacuri. Să nu credeți că fac asta pe gratis. Ei nu au contracte de muncă, nu plătesc taxe la stat. Mai mult ca atât – ei își ascund identitatea în spatele unor profiluri anonime sau pagini de telegram cu nume abstracte.&nbsp;Piticii din tufarii telegramului și Facebook-ului nu răspund în fața legii pentru nimic din ceea ce fac, ei nu au adresă juridică la care să le poți trimite o cerere în judecată, ei atacă în haită și cu identitatea ascunsă, pentru că niciodată nu ar avea curajul să ne înfrunte în față!Sunt fani ai corupților care zeci de ani au furat această țară. Vă prezintă drept modele jurnaliști corupți care nu se sfiesc să se laude public cum luau bani de la politicieni. Practică linșajul public de cea mai joasă speță. Latră cu atât mai tare, cu cât sunt mai lași!Ați văzut vreo investigație jurnalistică publicată în ultimii 20 de ani de cineva dintre ei? Niciun pitic din ăsta nu a îndrăznit să se îndârjească la Plahotniuc, Platon, Șor. De ce? Vă las să vă gândiți singuri!Pe final, vă îndemn să vă informați din presa care are în spate oameni cu nume și prenume, adresă juridică și surse transparente de finanțare. Țineți minte - Independența presei depinde de sursele sale de venit.TV8 a obținut granturi de la guvernele mai multor state occidentale, pentru a promova democrația și în Moldova. Sistarea finanțării din SUA nu ne va distruge, chiar dacă, evident, ne afectează.&nbsp;Vă spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">verde-n ochi</a>: avem planuri mari și suntem foarte ambițioși!&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/02/21/42a9500f-01ea-4a5d-bbc1-7917204c1e89_Verdenochi21.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: TV8 și alte instituții media, țintele unei campanii orchestrate de denigrare. Cui le stăm în gât?

verden ochi 21.webp

Proiectul privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO)&nbsp; nu poate crea vreun fel de dificultăți în procesul de negocieri pentru aderarea la Uniunea Europeană. Opinia a fost exprimată de ministrul de Externe, Mihai Popșoi, la „Cutia Neagră” de la TV8. Popșoi a menționat că acest lucru nu este posibil atâta timp cât este respectată legea.„Nu poate crea dificultăți atâta timp cât respectăm toate procedurile legale inclusiv cele legate de transparența procesului decizional... Am dialogat și cu partenerii europeni ca să le explicăm esența proiectului, necesitatea lui, De fapt, necesitatea nici nu trebuia să o explicăm, pentru că ei înțeleg necesitatea proiectului la fel de bine ca noi ori o bună parte din dorințele de îmbunătățire a situației din justiției, prietenii noștri din Bruxelles le împărtășesc. Această mișcare a Parlamentului de a comasa aceste instituții (PA și PCCOCS) are anume acest obiectiv: să creeze o instituție care să aibă capacitatea și determinarea să livreze rezultatele așteptate de cetățenii noștri și partenerii noștri deopotrivă”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi.Ministrul a mai menționat că deși proiectul nu va ajunge pe masa Comisiei de la Veneția, pentru expertiză înaintea de lectura a doua, documentul va fi expediat ulterior Comisiei. Ulterior, proiectul va fi modificat prin introducerea unor amendamente.&nbsp;„Există o procedură parlamentară care se numește amendarea legii și avem o practică dezvoltată în acest domeniu și acest lucru se poate face în timp util, așa cum s-a făcut nu o dată”, a spus Popșoi.&nbsp;Miercuri, 26 februarie ambasadorul UE la Chișinău, Janis Mažeiks&nbsp;a declarat la „Новая неделя” de la TV8 că <a href="https://tv8.md/2025/02/26/ue-se-asteapta-ca-proiectul-pacco-sa-fie-transmis-comisiei-de-la-venetia-mazeiks-speram-ca-vor-fi-organizate-si-discutii-publice/276534" target="_blank">Uniunea Europeană (UE) se așteaptă ca proiectul privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) să fie transmis Comisiei de la Veneția</a>. De asemenea, UE este gata să vină cu propriile recomandări pe marginea acestui document.„Sperăm ca proiectul de lege să fie înaintat și Comisiei de la Veneția, care este un punct de referință important pentru noi în evaluarea actelor legislative”, a subliniat diplomatul.Deputații au adoptat pe 20 februarie, în prima lectură, <a href="https://tv8.md/2025/02/13/doc-pa-si-pccocs-vor-fi-lichidate-si-vom-avea-o-noua-procuratura-ce-se-va-intampla-cu-veronica-dragalin-si-victor-furtuna/275546" target="_blank">proiectul privind fuziunea PA și PCCOCS</a> și de creare a Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Votul s-a efectuat prin ridicarea mâinilor, întrucât sistemul nu funcționa la președintele Parlamentului. În total, 61 de deputați au susținut proiectul, 21 au votat contra, iar 2 s-au abținut.Atât deputați PAS, cât și BCS, au criticat proiectul privind comasarea PA și PCCOCS.Lilian Carp de la PAS a avertizat că, în forma actuală, proiectul nu asigură mecanismele necesare pentru a elimina „bandiții” din sistemul judiciar. Raportorul proiectului, deputatul PAS, Igor Chiriac, a recunoscut că proiectul nu este perfect, dar urmează a fi îmbunătățit.Deputata PAS, Olesea Stamate, a subliniat că fără o analiză detaliată, există riscul ca noua instituție să rămână nefuncțională, mai ales într-o perioadă electorală sensibilă. Și Ministerul Justiției a identificat riscuri în reforma procuraturilor specializate.&nbsp;La scurt timp, șefa Procuraturii Anticorupție, <a href="https://tv8.md/2025/02/19/ultima-ora-sefa-procuraturii-anticoruptie-veronica-dragalin-si-a-dat-demisia-mesajul-dur-transmis-deputatilor/275952" target="_blank">Veronica Dragalin, și-a anunțat demisia </a>și a îndemnat deputații să nu susțină fuzionarea procuraturilor specializate.Noua instituție numită PACCO va fi condusă de un procuror-șef și mai mulți adjuncți. Numărul procurorilor va fi stabilit de Consiliul Superior al Procurorilor la cererea procurorului-șef. Angajații instituției vor fi testați la poligraf și supuși unui test psihologic. Până la alegerea prin concurs a procurorului-șef, procurorul general va numi un interimar. Parlamentul se așteaptă ca noua instituție să își înceapă activitatea peste două luni.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=y2d2RWEbITw"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/y2d2RWEbITw" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Proiectul privind crearea PACO, un obstacol în procesul de negocieri? Popșoi: „Nu poate crea dificultăți atât timp cât...”

cutia neagra

Postul Paștelui crește profiturile comercianților de fructe și legume. Oamenii fac cozi la tarabele unde se vând produsele de post, în timp ce la carne și la lactate bate vântul. Chiar dacă prețurile la fructe, legume și boboase au crescut simțitor, în această perioadă, locuitorii capitalei spun că le cumpără așa cum este de datoria fiecărui creștin să respecte Postul Mare.„O tendință clară în ultima perioadă este că, în timpul postului, tot mai mulți moldoveni aleg alternativele produselor de origine animală. Astfel, boboasele, legumele și zacusca sunt produsele cele mai căutate”.Și pentru că sunt căutate, prețurile la aceste produse au crescut semnificativ. Unele soiuri de fasole, spre exemplu, au ajuns să coste cât un kilogram de carne.Întrebate nu sunt doar fructele și legumele proaspete, dar și cele uscate. Asta, pentru că sunt pline de nutrienți și vitamine și oferă mai multă sațietate.Iar la tarabele cu carne și produse lactate, cam bate vântul, în această perioadă.„- Comparativ cu săptămâna trecută aveți mai puține vânzări? - Da sunt mai puține vânzări. Săptămâna trecută am avut vânzări, dar acum nu sunt. Așteptăm aproape de Paște”.„Cumpără lumea după posibilitățile de buzunar. După cum e salariul, așa și cumpără. Fiindcă nu au toți posibilitatea să cumpere”.Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare a început pe data de 3 martie. Anul acesta, toți creștinii, atât cei care urmează calendarul iulian, cât și cei care respectă calendarul gregorian, vor marca Noaptea Învierii în aceeași zi, pe 20 aprilie.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/12/3ff232a1-8257-44d7-be05-7f88f7279d15_postpiata.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Scumpiri în Postul Paștelui: Fasolea ajunge să coste cât carnea. Ce spun cumpărătorii

Postul Paștelui crește profiturile comercianților de fructe și legume. Oamenii fac cozi la tarabele unde se vând produsele de post, în timp ce la carne și la lactate bate vântul. Chiar dacă prețurile la fructe, legume și boboase au crescut simțitor, în această perioadă, locuitorii capitalei spun că le cumpără așa cum este de datoria fiecărui creștin să respecte Postul Mare." O tendință clară în ultima perioadă este că, în timpul postului, tot mai mulți moldoveni aleg alternativele produselor de origine animală. Astfel, boboasele, legumele și zacusca sunt produsele cele mai căutate".Și pentru că sunt căutate, prețurile la aceste produse au crescut semnificativ. Unele soiuri de fasole, spre exemplu, au ajuns să coste cât un kilogram de carne." E mai scumpădecât carnea." " E mai scumpă decât carnea, de ce!?" "Și normal, păi dacăe 120 lei kilogramul, nu-i normal..."."Roșii, castraveți sunt scumpi, tot e scump, dar ce să facem..."."Țin, dar nu toată săptămâna." " Ce cumpărați de regulă în timpul postului?" " Legume. Am conservături multe, dar așa legume mai mult".Întrebate nu sunt doar fructele și legumele proaspete, dar și cele uscate. Asta, pentru căsunt pline de nutrienți și vitamine și oferă mai multă sațietate."Caise, stafide, toate... Câte două sute de grame de toate".Iar la tarabele cu carne și produse lactate, cam bate vântul, în această perioadă."Comparativ cu săptămâna trecută aveți mai puține vânzări?" "Da sunt mai puține vânzări. Săptămâna trecută am avut vânzări, dar acum nu sunt. Așteptăm aproape de Paște"."Cumpără lumea după posibilitățile de buzunar. După cum e salariul, așa și cumpără. Fiindcă nu au toți posibilitatea să cumpere".Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare a început pe data de 3 martie. Anul acesta, toți creștinii, atât cei care urmează calendarul iulian, cât și cei care respectă calendarul gregorian, vor marca Noaptea Învierii în aceeași zi, pe 20 aprilie.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/12/3ff232a1-8257-44d7-be05-7f88f7279d15_postpiata.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ \MÂNCAREA DE POST, LA MARE CĂUTARE \Cozi la tarabele cu fructe,
 legume și boboase

post piata.webp

Emilia - 2025-03-12T201512.865.webp

Magistratul Curții de Apel Centru, Mihail Diaconu a fost invitat de Comisia de Evaluare a Judecătorilor, la audieri. Judecătorul urmează să aducă clarificări legate de existența unor dubii privind integritatea sa, identificate în cadrul procesului de evaluare.&nbsp;Mihail Diaconu urmează să se prezinte în fața Comisiei, prin intermediul platformei Zoom, marți, 18 martie. Judecătorul nu și-a confirmat deocamdată participarea.&nbsp;Mihail Diaconu este unul din cei patru magistrați în privința cărora, în primăvara anului 2024, CSM și-a dat acordul pentru cercetarea penală. Magistratul, alături de judecătorii Valentina Garabagiu și Radu Grecu, de la Judecătoria Chișinău cu sediul Buiucani și Garri Bivol- de la Judecătoria Chișinău cu sediul Centru, sunt bănuiți de corupere și trafic de influență.&nbsp;Dosarul a fost trimis în judecată în noiembrie 2024.În&nbsp;aprilie 2009,&nbsp;Diaconu&nbsp;a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie și a fost inclus de mass-media în lista judecătorilor „din iad”.&nbsp;

Dubii privind integritatea unui magistrat al CA Centru: A fost invitat la audieri

803340.webp

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1112: Vot istoric și atac la Moscova! Kievul acceptă armistițiul, iar Trump îl invită pe Zelenski în SUA

SUA ucraina flag america.webp

Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, a fost reținut în Marea Britanie și urmează a fi extrădat. Anunțul a fost făcut de Procuratura Anticorupție.Potrivit autorităților, reținerea a avut loc pe 13 martie 2025, în urma unei solicitări făcute de Procuratura Republicii Moldova încă din 25 septembrie 2024.În prezent, instituțiile responsabile din Moldova colaborează cu autoritățile britanice pentru a organiza procedurile necesare și a-l aduce pe Platon în fața justiției din țara noastră.TV8.md amintește că Veaceslav Platon a părăsit Republica Moldova în vara anului 2021. Asta, după ce a fost declarat nevinovat în dosarul privind frauda bancară și în baza căruia fusese condamnat la 18 ani de închisoare. De asemenea, Platon este învinuit că în perioada anilor 2011-2015 ar fi intrat în posesia a 43,11% din acțiunile băncii comerciale „Moldova – Agroindbank”, prin atac raider.&nbsp;Platon, care respinge acuzațiile, urma să se prezinte la audieri, însă, s-a eschivat, iar magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, au eliberat pe numele său mandat de arestare în contumacie.&nbsp;La finalul lunii februarie,<a href="https://tv8.md/2025/03/14/ultima-ora-veaceslav-platon-a-fost-retinut-in-marea-britanie-va-fi-extradat/277653" target="_blank"> procurorii anticorupție au finalizat </a>prezentarea probelor acuzării în dosarul Platon. În cadrul ședințelor de judecată au fost audiați 10 martori, precum și au fost examinate un șir de procese-verbale și documente.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/14/d3eb4aa4-ec1e-4608-b283-8a2d6a3ec6de_PLATONREINUT.mp4" controls=""></video></div></div>

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ Veaceslav Platon a fost reținut în Marea Britanie: Va fi extrădat

Veaceslav Platon

UPDATE: Deputata PAS, Ina Coșeru, a venit cu precizări după ce a declarat, în cadrul emisiunii <a href="https://www.youtube.com/watch?v=JJZsPwTMWn4" target="_blank">„Întreabă Ghețu” </a>de la TV8, că Dumitru Alaiba va fi consilier în cadrul Ministerului Dezvoltării Economice. Aceasta explică că afirmațiile sale au fost doar o ipoteză și că orice decizie legată de viitorul profesional al fostului ministru îi aparține exclusiv lui.„A fost o ipoteză mai degrabă. Îmi doresc ca Dumitru să se regăsească în echipă pentru a contribui în continuare la dezvoltarea economică a țării. Totuși, orice decizii referitoare la activitatea viitoare a domnului Alaiba îi aparțin în totalitate. El este cel care va face orice fel de anunțuri, dacă va considera necesar”, a declarat Coșeru.Știrea inițialăDumitru Alaiba, care a plecat joi, 13 martie, de la șefia Ministerului Dezvoltării Energetice și Digitalizării, rămâne în echipă. Deputata PAS, Ina Coșeru susține că acesta va fi consilier în cadrul Ministerului pe care l-a condus în ultimii doi ani și jumătate. Coșeru a infirmat zvonurile că Alaiba ar urma să ocupe o funcție diplomatică.„Deocamdată, vorbim despre menținerea dumnealui în echipa ministerului, ca să o ajute pe doamna ministră. Va fi în calitate de consilier, de reprezentant al echipei cu toată memoria instituțională de doi ani și ceva de când a fost ministru”, a declarat Ina Coșeru la „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=JJZsPwTMWn4" target="_blank">Întreabă Ghețu</a>” de la TV8.&nbsp;Un alt invitat al emisiunii, fostul comunist Iurie Muntean, membru al Blocului „Alternativa”, a menționat că Dumitru Alaiba a plecat din fruntea Ministerului Economiei, după ce și-a epuizat potențialul.&nbsp;„Eu cred că domnul Alaiba pur și simplu și-a epuizat capacitățile și potențialul în cadrul acestui post”, a subliniat Iurie Muntean.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=JJZsPwTMWn4"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/JJZsPwTMWn4" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/UPDATE/

/UPDATE/ Alaiba rămâne în echipa Ministerului Dezvoltării Economice. O deputată infirmă că ex-ministrul va ocupa o funcție diplomatică

Sate frumoase, dar pustii! Ce spun locuitorii din Holercani despre calitatea vieții la sat, migrația populației, prețurile la serviciile medicale, dar şi indiferența guvernării? Aflați de la 19:55, doar la „Întreabă Ghețu”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/03/13/cdca6037-b5cd-4a44-9aba-bb1adb96c101_INTREABAGHETUPROMOSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

social

17 martie 2025, ora 16:44

17 martie 2025, ora 15:28

17 martie 2025, ora 14:58

17 martie 2025, ora 14:40

17 martie 2025, ora 14:30

17 martie 2025, ora 14:15

17 martie 2025, ora 14:01

17 martie 2025, ora 13:40

17 martie 2025, ora 13:33

17 martie 2025, ora 13:15

17 martie 2025, ora 13:00

17 martie 2025, ora 12:01

/VIDEO/ Spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, în plină reorganizare. De ce nu avem cafea mai ieftină?

16 martie 2025, ora 21:37

/PROMO/ Post TV în limba rusă: Cine câștigă și cine pierde? Discutăm de la 19:55, la „Новая неделя” cu Anatolie Golea

17 martie 2025, ora 12:38

/VIDEO/ Arena Chișinău a înregistrat pierderi record. Ce planuri are statul? „Este o afacere la început, e nevoie de adaptare”

16 martie 2025, ora 22:17

/VIDEO/ Verde-n ochi: Scandalul Moldova 3. Cum sunt cheltuiți banii publici pentru cea mai scumpă televiziune din Moldova

15 martie 2025, ora 22:52

CCR l-a validat pe George Simion pentru cursa prezidențială. 15 contestaţii privind mai multe candidaturi au fost respinse

16 martie 2025, ora 20:30

/VIDEO/ Președinți sub semnul întrebării: Cine profită din disputele electorale din România și Moldova

15 martie 2025, ora 16:00

Sute de muzee din Marea Britanie pot fi vizitate gratis cu un bilet de loterie

16 martie 2025, ora 17:30

/VIDEO/ Apărare consolidată sau militarizare? Ce este ReArm Europe și de ce propaganda o transformă în sperietoare

11 martie 2025, ora 23:57

/VIDEO/ Situație dificilă la Metalferos. Roman Cojuhari: „Nu va ajunge în faliment, asta este sigur”

17 martie 2025, ora 10:41

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.