/VIDEO/

/VIDEO/ Federația de Atletism răspunde la acuzațiile Zalinei Marghieva. Cum ar fi ajutat sportiva pentru pregătirile de Jocurile Olimpice

8f0b386586f86bb6148414bccdfacacc.webp

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ Istorie! Ion Basoc a cucerit primul argint pentru Moldova, la Jocurile Paralimpice

Ion Basoc.webp

/ULTIMA ORĂ/ Oleg Crețul aduce bronzul acasă! Prestația fabuloasă la Jocurile Paralimpice

design fără titlu (11).webp

/VIDEO/ Cristiano Ronaldo scrie istorie! Reacția fotbalistului după ce a marcat golul 900 din carieră

Ronaldo

/FOTO/

/FOTO/ Aur pentru Moldova! Judocanul Mihail Latîșev a fost premiat la Campionatul Balcanic

Gabriela (4).webp

Standard

Eliminare surprinzătoare! Carlos Alcaraz a fost înfrânt în turul doi al US Open

Carlos Alcaraz.webp

/VIDEO/ Premieră pentru sportul din Moldova! Vom găzdui Campionatul European de Rugby pe plajă

vitalie.webp

/PROMO/

/PROMO/ Campionii cu Stas Cernavca, sezon nou la TV8: Istoriile sportivilor care ajung pe culmile gloriei

4er3wq.webp

/FOTO/ Start Jocurilor Paralimpice 2024: Cine sunt cei 5 sportivi care reprezintă Republica Moldova la Paris

olegt-e1720347367867.webp

Radu Albot a cedat în fața lui Novak Djokovic la US Open. Sârbul a stabilit și un record

albot-ao-qualifying-2022-wednesday.jpg

Celebrul antrenor de fotbal Sven-Goran Eriksson a decedat: Mesajul de adio de pe patul de moarte


profimedia-0901600496.webp

Euro Marathon la Chișinău: PMAN se va transforma în orășel sportiv pe 8 septembrie

d5f6f0bd7f0f043e4dfd67616497d82c.webp

TOP ȘTIRI

Fiecare al patrulea profesor din țară este pensionar. Unii, deși sunt în puteri și plini de viață, sunt gata să plece din funcție dacă ar avea cine să le ia locul. Aflăm că în sistemul educațional este criză de pedagogi. Pentru o mai bună funcționare este nevoie de încă circa 8 mii de specialiști. În lipsa lor, disciplinele sunt predate de profesori în etate sau de pedagogi care se reprofilează și, în loc de un obiect, predau mai multe. Curios este că profesorii vârstnici ajung să învețe carte, uneori, chiar și trei generații: părintele, copilul și copilul copilului. Este și exemplul Alexandrei Ploscaru, una dintre primele profesoare de limbă engleză din țară. De 54 de ani predă în aceeași școală și pentru aceiași săteni: gimnaziul Ciuciuleni, raionul Hîncești.&nbsp;În fața noastră se află o profesoară de limbă engleză. De 54 de ani, Alexandra Ploscaru predă tainele acestei limbi străine pentru copiii din satul Ciuciuleni. Unii dintre foștii ei elevi sunt deja bunici.&nbsp;„Și nepoții îi învăț la unii. Mama, copilul și copilul copilului. Am început să activez în școala asta, din anul 1970. Și până în prezent am lucrat, am activat, zi de zi, an de an, fără să lipsesc măcar cât de cât de la școală, 54 de ani de lucru. - Dar activitatea nu ați început-o în școala asta, nu? - Era o școală mai veche, dar tot aici în sat”, spune Alexandra Ploscaru.Limba engleză a cucerit-o din prima. Pe vremurile ei, alfabetul era chirilic și, când a răsfoit manualul de limbă engleză, a rămas impresionată de literele latine.„Eu sunt născută în Trușeni și acolo așa era. Ne aduceau manuale și eu vara le-am răsfoit. E, celelalte ca celelalte, română, rusă, una, alta, algebra, matematica. Dar când am văzut manualul de limba engleză și când am văzut alte litere pe care eu până atunci nu le învățasem, pentru că noi am învățat alfabetul chirilic, așa mi-a trezit o curiozitate, că eu n-aveam răbdare să treacă vacanța și să vin la întâi septembrie să văd ce e cu manualul ăsta, ce prezintă el. Am văzut niște litere acolo, H sau J, care nu erau în alfabetul nostru. Oare eu am să pot să citesc, am să pot eu să mă descurc? Și am așteptat. A venit învățătoarea de limba engleză la prima lecție. Și când a pronunțat cuvântul, Good morning, eu am rămas frapată. Ce înseamnă asta, cum așa?”După absolvirea universității, proaspăta absolventă a fost trimisă să predea limba engleză la școala din Ciuciuleni, unde era nevoie de cadre. De-a lungul anilor, a obținut, alături de elevii ei, zeci de premii la olimpiade. Unii dintre foștii ei discipoli, plecați peste hotare, se întorc acasă și continuă să facă lecții de engleză, pentru a-și aprofunda nivelul de cunoștințe.„- V-ați gândit vreodată să renunțați la meseria asta, ați avut momente? - Nu, niciodată. - Niciodată. - Doar limba engleză. - Atât de tare v-a plăcut. - Da, șimi place și acum. - Și vreți să mai rămâneți în domeniu? - Păi, de acum, nu mai am vreme. - De ce nu? - Ei, unde? La vârsta mea. Anul ăsta am zis că gata, nu mai lucrez. De acum, de trei ani spun că nu și nu și nu. Directoarea noastră e așa o femeie că te convinge și am zis da. Ne mai trebuie un specialist și la moment nu-i. Și de acum, eu vrei, nu vrei. - Câți ani aveți lucrați după pensie? - 20! - Deci, de 20 de ani ați ieșit la pensie și încă predați engleză. - Da. 20 de ani în urmă trebuie să ies, să nu mai vin la școală. Nu am putut eu să mă despart de engleză, de elevi, de școală, nu. Aici e un colectiv foarte bun, foarte. Anume colectivul și m-a ținut aici.”Tot de jumătate de veac, la gimnaziul din Ciuciuleni, este profesoară și Sofia Buza. Nu a avut niciodată gândul să renunțe la această activitate, chiar dacă este la pensie și ar putea să savureze din odihna binemeritată.„Chiar de mic copil urmăream cum pășesc, pe drum chiar, un profesor cum pășește, parcă încrezut, parcă cu o dorință de a face ceva pentru copii. Și fiind la școală urmăream zi de zi fiecare activitate a învățătorului, după care le spuneam părinților că eu tot învățătoare voi fi. Și am ales să fiu învățătoare și în ziua de astăzi continui această activitate cu dragoste. Cred că aș avea o lipsă în suflet dacă nu m-aș întâlni cu micuții, să-i văd cum zâmbesc zi de zi, ce dorințe au, să-i ajut. Parcă aș vrea să mai acord o mână de ajutor cât mai este posibil, copilașilor”, spune Sofia Buza.În timp ce ea se declară împăcată cu salariul pe care-l primește, consideră că tinerii specialiști trebuie remunerați mult mai bine. Poate, în acest fel, vor dori să profeseze în sistemul de învățământ, într-un număr mult mai mare.„Au văzut o sursă de existență mai bine plătită în alte direcții, în altă parte. Dar eu socot că totuși este nevoie de o generație bine educată. Adică este nevoie de profesor și de acordat o mare atenție profesorului. Noi de acum suntem la o vârstă înaintată, dar celor tineri de acordat o atenție mai mare, mai sporită, ca ei să activeze un timp îndelungat în acest domeniu.”&nbsp;Sistemul de predare, de-a lungul celor 50 de ani, s-a schimbat, a evoluat, dar și ea s-a adaptat noilor tehnologii. Doamna profesoară le folosește ori de câte ori are nevoie, iar dacă întâmpină vreo dificultate, în ajutor îi sar colegele mai tinere.&nbsp;„La început de activitate nu era ușor, pe parcurs tot am demonstrat, dar lucram și pe timpuri când am început activitatea, cu o mulțime de fișe create de învățători, desene, desenam nopțile și căutam diverse materiale mai interesante pentru copii ca să îi provocăm pe parcursul lecției, să le creăm situații de problemă. - Dar era mai greu? - Era mai greu. Trebuia învățătorul nopțile să lucreze pentru a face materiale didactice, acum găsim mai multe materiale demonstrative și le putem utiliza.”Chiar dacă în gimnaziul din Ciuciuleni nu există lipsă de cadre didactice, există și profesori care predau mai multe materii. Unul dintre acești profesori este și Tatiana Cotovanu, care predă limba română, geografie și biologie.&nbsp;„Să faci munca bine, ești profesor și la oraș și la sat, este aceeași programă, aceiași copii care au nevoie de susținere, îndrumare. Nu cred că este mare deosebire, dar trebuie vocație pentru asta. Motive sunt mai multe, dar nici nu e ușor, nu zic că e ușor, dar într-un fel e interesant. Și atunci când munca e interesantă, îți place să lucrezi cu copii, altfel merge lucrul. În primul rând, ore sunt puține la o disciplină, de exemplu la geografie. În al doilea rând, specialiști nu prea sunt și este nevoie ca școala să se dezvolte înainte, să oferim studii copiilor din sat. Și încercăm să ne recalificăm, încercăm să avem realitate cu viața, cu lumea înconjurătoare, să ghidăm elevii, să se descurce în viața.”&nbsp;De când predă în această școală, a crescut trei generații de elevi. Dintre toți, un singur elev a ales să fie profesor la o școală din raionul Hâncești. Spune că generațiile de astăzi sunt mai greu de convins pentru a învăța, cu toate tehnologiile care îi înconjoară.„Încercăm să facem față cerințelor. Dar astăzi e greu să-i motivez ca să ei să studieze, mai ales că, întrebarea este „dar la ce mie îmi trebuie”. Și noi trebuie să găsim oricând răspuns, la ce îi trebuie elevului o situație, o altă situație, o temă, când poate, de ce o studiază acum, poate nu-i trebuie acum? Înainte nu erau atâtea întrebări, știți? Învățau, studiau, știau că trebuie să aibă studii. Acum, vedeți că suntem la un click distanță de orice informație. Și elevii care doresc să acceseze, studiază și singuri. Da, cu 15 ani în urmă, era mai mult axat pe studii, pe manuale, pe cărți. Acum, cu noile tehnologii, telefonele, elevii, uneori, sunt mai mult sustrași în telefoane, numai că noi deja trebuie să-i dăm ce informații să găsească în telefoane.”Deplânge starea actuală a sistemului de învățământ și spune că principala provocare a școlilor și a comunităților locale este aceea de a ține familiile acasă.„Am făcut 15 ani în școală, pentru că atunci era și liceu când am început eu să activez. Până în 2016 erau 600 și ceva de elevi. Comparativ, acum sunt 233. - Astăzi nu mai e liceu, nu, doar gimnaziu. - Nu, din 2016 nu mai este. - Dar în ritmul ăsta, există temeri că ar putea fi închisă școala? - Nu ne temem că o să fie închisă școală, dar ne străduim ca să menținem măcar numărul ăsta care este. Dar trebuie la nivel de localitate, de raion, de țară, programe de susținere a familiilor tinere, ca numărul să nu diminueze.”Referindu-se la salariu, aceasta spune că, dacă un profesor de la sat se mai poate descurca, cel din oraș întâmpină mai multe provocări financiare.&nbsp;„Știți, noi suntem la sat și mai avem și o grădină și cu salariul și încercăm să ne descurcăm. Un nivel mediu de viață este, nu mă plâng că e mic și nu știu. Pentru unul care muncește, are. - Dar oricum faceți o meserie nobilă, care ar trebui răsplătită pe măsură. Răsplata pe care o primiți, e pe măsura muncii? - Ținând cont și de situația economică a țării, nu putem să cerem mai mult decât ni se oferă. Nu putem, dar ar trebui mai mult. Ar trebui, dar ne acomodăm și noi la situația care este în țară, ce să facem? Ne iubim țara, cum ne iubim familia și cum trecem prin greutăți, țara ne-o iubim și trebuie să mergem înainte.”&nbsp;În acest an, gimnaziul a marcat 50 de ani de activitate. La începuturi, aici studiau carte circa o mie de copii. Acum, numărul lor s-a redus la 300. Directoarea școlii, care a fost și primar al satului, explică formula prin care reușește să mențină colectivul de profesori.&nbsp;„Lipsa de cadre la Ciuciuleni n-am simțit-o niciodată. Noi am avut în Ciuciuleni gimnaziu și liceu teoretic. Cadre multe, dar copii mai puțini deja. Suntem numiți în permanență forjerie de cadre, de la noi merg cadre în mai multe instituții educaționale din țară. Nu avem lipsă de cadre”.În Republica Moldova sunt circa 1200 de școli, cu circa 400 mai puțin decât acum 20 de ani. Numărul de elevi s-a redus în jumătate. De la 630 de mii la circa 300 de mii.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/cKibFKZWkS8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/cKibFKZWkS8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Un reportaj de Constantin Niculae&nbsp;Imagine de Vlad GlinjanMontaj de Constantin Niculae&nbsp;

/VIDEO/ Istoriile unor profesoare care predau de 50 de ani. Au învățat carte chiar și trei generații. „Unii elevi ne-au adus nepoții”

social

Maria-Emilia Hîncu

Septembrie este, în primul rând, despre revenirea elevilor și profesorilor în școli. Iar noul an de studii a început cu probleme vechi.&nbsp;Criză de cadre didactice, școli închise, calitatea studiilor sunt doar câteva dintre ele.&nbsp;<h4>Sâmbătă, 7 septembrie, la „Moldova gândește”, discutăm cea mai durută temă pentru acasă: educația de azi și mâine. De la 19:45, doar la TV8!</h4><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/06/41517dfe-b317-478e-ba43-be5389743f89_promomg.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Moldova gândește:

design fără titlu (90).webp

MOLDOVA GANDESTE - 07 09 2024 - COVER reportaj PROFESORI CIUCIULENI.webp

Vreau în Europa

politic

timp liber

Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei „Vreau în Europa”:<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/5fb200ed-b745-4056-8eab-ebdc5d4b0abe_TIZEREUROPAVERONICAGHERBOVETCHI.mp4" controls=""></video></div></div>"Pentru mine, Europa este despre siguranță. Deseori, atunci când alegem țara în care să călătorim împreună cu familia, ne îndreptăm în primul rând către țările din UE pentru că, odată ce ne aflăm pe teritoriul blocului comunitar, suntem mult mai protejați în fața unor eventuale incidente. Chiar dacă ni s-ar întâmpla ceva - vom fi ajutați, bineînțeles. Pe lângă siguranță, Europa vine cu libertatea de a călători, fără timp pierdut în vămi și controale riguroase. Deci, da: Vreau în Europa!", a menționat moderatoarea emisiunii <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/moldova-gandeste" target="_blank">Moldova gândește </a>de la TV8.<a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank">„Vreau în Europa”</a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii: „Pentru mine, Uniunea Europeană este despre siguranță”

Redacția TV8

Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchi a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei „Vreau în Europa”.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/5fb200ed-b745-4056-8eab-ebdc5d4b0abe_TIZEREUROPAVERONICAGHERBOVETCHI.mp4" controls=""></video></div></div><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank">„Vreau în Europa”</a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Veronica Gherbovețchi:

veronica vrea in europa.webp

Cursă eco cu mașini electrice. Evenimentul de excepție a reunit 20 de mașini electrice, pregătite să parcurgă până la 1000 de kilometri în 24 de ore. Astfel, organizatorii vor să demonstreze scepticilor că și mașinile alimentate la curent sunt rezistente la drumurile lungi.&nbsp;Chiar de dimineață, stația de alimentare a mașinilor electrice de pe strada Mihai Viteazul era plină ca niciodată. Asta pentru că peste 20 de șoferi se pregăteau să pornească în primul său maraton auto electric.&nbsp;„- E un challenge pentru mine și cei care au acceptat această cursă. - E vorba de o distanță de o mie de kilometri, cum credeți veți avea impedimente? - Sunt sigur că nu va fi niciun impediment. Am mai făcut așa ceva. Am fost până la București cu ea, dar și în alte orașe. Sunt încărcătoare peste tot. Nu văd nicio problemă.”&nbsp;„Chiar aș vrea să văd dacă Moldova este pregătită pentru tranzitarea altor mijloace de transport, așa să spunem, din alte țări și chiar pentru mașinile care sunt full electrice, dacă sunt de ajunse stații, care este viteza de încărcare și în cât timp putem parcurge o distanță mai mare."&nbsp;„Republica Moldova s-a descurcat destul de bine în ceea ce ține de stațiile pentru încărcare mașinilor electrice. Am o mașină mică cu o capacitate la baterie mică și sper că mă voi descurca așa cum e.”„- Ce așteptări ai de la această cursă? - Cunoștințe noi cu oameni care la fel sunt entuziasmați de mașinile electrice, ca și mine. Cred că o să fie un trip foarte interesant.”Participanții au fost împărțiți în echipe a câte doi șoferi și trebuie să parcurgă peste 1000 km prin Moldova în cel mult 24 ore. Asta ar însemna și câteva opriri la stații de încărcare fast charge, care sunt 15 la număr pe traseu. Printre participanți sunt și șapte cetățeni români.&nbsp;„Distanța în sine poate părea mare la prima vedere, dar mașina este capabilă să se încarce cu o viteză mare. Vom avea și posibilitatea să explorăm Moldova. Bine nu la pas, dar păstrând vitezele legale.”&nbsp;Organizatorii acestei provocări pentru șoferii cu mașini eco spun că astfel vor să convingă scepticii despre rezistența automobilelor care circulă pe bază de curent electric.&nbsp;„Această Tesla pe care o vedeți aici este deținătoarea recordului mondial de cel mai mare număr de kilometri parcurși pentru orice mașină electrică. Deci are două milioane 145 de mii de kilometri”, a declarat unul dintre organizatorii maratonului, Ilie Toma.În competiție s-a aventurat și ministrul Energiei, Victor Parlicov.&nbsp;„S-au aplanat problemele care existau anterior și cele legate de mașinile electrice, dar și cele de infrastructura de încărcare. Asta era o constrângere reală care nu permitea să spunem creșterea mai vertiginoasă a numărului de mașini electrice. Așa că vreau să particip, să mă conving și eu singur”, a menționat ministrul Energiei, Victor Parlicov.Evenimentul „Fast and green: 1000 km” este organizat cu susținerea financiară a Uniunii Europene, PNUD Moldova și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei. Actualmente, în Moldova sunt înregistrate în jur de 4.000 de mașini electrice, cu aproximativ 60 la sută mai multe decât acum doi ani. A crescut și numărul stațiilor de încărcare rapidă, care pot fi găsite aproape în toate raioanele țării.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/f3e083ac-5315-4484-b271-f76ac5cfea1b_ELECTROMARATONMASINI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Cursă eco: Șoferii, inclusiv ministrul Energiei, demonstrează rezistența mașinilor electrice la drumuri lungi

Cursă eco cu mașini electrice. Evenimentul de excepție a reunit 20 de mașini electrice, pregătite să parcurgă până la 1000 de kilometri în 24 de ore. Astfel, organizatorii vor să demonstreze scepticilor că și mașinile alimentate la curent sunt rezistente la drumurile lungi.&nbsp;Chiar de dimineață, stația de alimentare a mașinilor electrice de pe strada Mihai Viteazul era plină ca niciodată. Asta pentru că peste 20 de șoferi se pregăteau să pornească în primul său maraton auto electric.&nbsp;„- E un challenge pentru mine și cei care au acceptat această cursă. - E vorba de o distanță de o mie de kilometri, cum credeți veți avea impedimente? - Sunt sigur că nu va fi niciun impediment. Am mai făcut așa ceva. Am fost până la București cu ea, dar și în alte orașe. Sunt încărcătoare peste tot. Nu văd nicio problemă.”&nbsp;„Chiar aș vrea să văd dacă Moldova este pregătită pentru tranzitarea altor mijloace de transport, așa să spunem, din alte țări și chiar pentru mașinile care sunt ful electrice dacă sunt de ajunse stații, care este viteza de încărcare și în cât timp putem parcurge o distanță mai mare."&nbsp;„Republica Moldova s-a descurcat destul de bine în ceea ce ține de stațiile pentru încărcare mașinilor electrice. Am o mașină mică cu o capacitate la baterie mică și sper că mă voi descurca așa cum e.”„- Ce așteptări ai de la această cursă? - Cunoștințe noi cu oameni care la fel sunt entuziasmați de mașinile electrice, ca și mine. Cred că o să fie un trip foarte interesant.”Participanții au fost împărțiți în echipe a câte doi șoferi și trebuie să parcurgă peste 1000 km prin Moldova în cel mult 24 ore. Asta ar însemna și câteva opriri la stații de încărcare fast charge, care sunt 15 la număr pe traseu. Printre participanți sunt și șapte cetățeni români.&nbsp;„Distanța în sine poate părea mare la prima vedere, dar mașina este capabilă să se încarce cu o viteză mare. Vom avea și posibilitatea să explorăm Moldova. Bine nu la pas, dar păstrând vitezele legale.”&nbsp;Organizatorii acestei provocări pentru șoferii cu mașini eco spun că astfel vor să convingă scepticii despre rezistența automobilelor care circulă pe bază de curent electric.&nbsp;„Această Tesla pe care o vedeți aici este deținătoarea recordului mondial de cel mai mare număr de kilometri parcurși pentru orice mașină electrică. Deci are două milioane 145 de mii de kilometri”, a declarat unul dintre organizatorii maratonului, Ilie Toma.În competiție s-a aventurat și ministrul Energiei, Victor Parlicov.&nbsp;„S-au aplanat problemele care existau anterior și cele legate de mașinile electrice, dar și cele de infrastructura de încărcare. Asta era o constrângere reală care nu permitea să spunem creșterea mai vertiginoasă a numărului de mașini electrice. Așa că vreau să particip, să mă conving și eu singur”, a menționat ministrul Energiei, Victor Parlicov.Evenimentul „Fast and green: 1000 km” este organizat cu susținerea financiară a Uniunii Europene, PNUD Moldova și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei. Actualmente, în Moldova sunt înregistrate în jur de paru mii de mașini electrice, cu aproximativ 60 la sută mai multe decât acum doi ani. A crescut și numărul stațiilor de încărcare rapidă, care pot fi găsite aproape în toate raioanele țării.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/f3e083ac-5315-4484-b271-f76ac5cfea1b_ELECTROMARATONMASINI.mp4" controls=""></video></div></div>

n729691v22_ELECTROMARATON MASINI.mxf.00_00_14_22.Still001.webp

externe

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează.&nbsp;Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago.&nbsp;Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă.&nbsp;„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena.&nbsp;„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre.&nbsp;„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/5545e3c4-a50b-4524-96d4-6b2908860ddf_moldoveancaaustria.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Viena i-a dat aripi: Povestea moldovencei care strălucește cu o vioară pe marile scene ale lumii

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează.&nbsp;Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago.&nbsp;Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă.&nbsp;„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena.&nbsp;„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre.&nbsp;„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/5545e3c4-a50b-4524-96d4-6b2908860ddf_moldoveancaaustria.mp4" controls=""></video></div></div>

cover vreau.webp

Cafea și două baterii pentru invertoare fotovoltaice au fost confiscate la vama Leușeni. Mărfurile erau aduse cu un microbuz de model „Mercedes-Benz Sprinter”, ce se deplasa din Italia.În cadrul controlului vamal al mijlocului de transport, în compartimentul marfar a fost depistat lotul comercial.Documentat pe caz este un șofer cu dublă cetățenie, în vârstă de 43 de ani.Mărfurile au fost ridicate și sunt pasibile confiscării, iar persoana riscă să fie sancționată contravențional.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/96727258-7c51-4275-befb-ebbd30a6eb41_photo2024-09-0715-52-43.webp"></figure>

Cafea adusă din Italia, confiscată la vamă. Unde au găsit ascuns vameșii lotul comercial

photo_2024-09-07_15-52-44.webp

economic

Urmează o perioadă în care vom fi bombardați cu falsuri, manipulări, multă dezinformare, menite să ne provoace furie și frică. Cum rezistăm? Doar înarmați cu argumente și rațiune.În cei peste 30 de ani de independență, R. Moldova a primit suport extern în valoare de peste 3,5 miliarde de euro. Asta înseamnă cam câte 1.400 de euro pentru fiecare cetățean al acestei țări. Cel mai important donator care a oferit bani R. Moldova este Uniunea Europeană. De aici am primit mai mult de jumătate din toată suma 2,2 miliarde de euro. Banii din UE au ajuns în Moldova în toate timpurile, dar mai cu seamă în perioade dificile pentru istoria statului nostru.&nbsp;Știți care este întrebarea de care se teme Putin și toată propaganda rusească din Moldova? Câți bani a oferit Rusia ca suport Republicii Moldova?&nbsp;Cifrele oficiale nu mint, iar potrivit lor, în cei 33 de ani de independență, Rusia nu a oferit NICIUN bănuț Republicii Moldova. ZERO RUBLE!&nbsp;Tot ce am primit noi din Rusia în cei 30 de ani de independență sunt 12 KAMAZ-uri, 5 microbuze, 5 ambulanțe și 200.000 de doze de vaccin Sputnik, dintre care jumătate au avut ca destinație Transnistria.&nbsp;Cei care vă spun că Moldova nu are nevoie de suport extern vă mint cu nerușinare! Fără aceste injecții financiare din afară, Moldova niciodată nu se va putea dezvolta. Banii din buget ne-ar ajunge doar pentru pensii, salarii și întreținerea curentă a instituțiilor publice. Fără drumuri reparate, fără condiții mai bune de viață.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/460b76c2-0ee2-47af-a334-b02bd4d57932_VERDE-NOCHIep1.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

Urmează o perioadă în care vom fi bombardați cu falsuri, manipulări, multă dezinformare, menite să ne provoace furie și frică. Cum rezistăm? Doar înarmați cu argumente și rațiune.În cei peste 30 de ani de independență, R. Moldova a primit suport extern în valoare de peste 3,5 miliarde de euro. Asta înseamnă cam câte 1.400 de euro pentru fiecare cetățean al acestei țări. Cel mai important donator care a oferit bani R. Moldova este Uniunea Europeană. De aici am primit mai mult de jumătate din toată suma. Banii din UE au ajuns în Moldova în toate timpurile, dar mai cu seamă în perioade dificile pentru istoria statului nostru.&nbsp;Știți care este întrebarea de care se teme Putin și toată propaganda rusească din Moldova? Câți bani a oferit Rusia ca suport Republicii Moldova?&nbsp;Cifrele oficiale nu mint, iar potrivit lor, în cei 33 de ani de independență, Rusia nu a oferit NICIUN bănuț Republicii Moldova. ZERO RUBLE!&nbsp;Tot ce am primit noi din Rusia în cei 30 de ani de independență sunt 12 KAMAZ-uri, 5 microbuze, 5 ambulanțe și 200.000 de doze de vaccin Sputnik, dintre care jumătate au avut ca destinație Transnistria.&nbsp;Cei care vă spun că Moldova nu are nevoie de suport extern vă mint cu nerușinare! Fără aceste injecții financiare din afară, Moldova niciodată nu se va putea dezvolta. Banii din buget ne-ar ajunge doar pentru pensii, salarii și întreținerea curentă a instituțiilor publice. Fără drumuri reparate, fără condiții mai bune de viață.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/460b76c2-0ee2-47af-a334-b02bd4d57932_VERDE-NOCHIep1.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,3 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

design fără titlu (12).webp

La Chișinău s-a desfășurat Euro Marathon 2024. Evenimentul a adunat la un loc sportivi profesioniști, amatori, copii si persoane cu dizabilități. La cursa dedicată promovării viitorului european al Republicii Moldova, au participat deputați, miniștri, purtători de cuvânt și ambasadorul UE în Moldova, Jānis Mažeiks.Cu un mesaj de susținere și încurajare pentru participanți, a venit și premierul Dorin Recean.„Prin această cursă nu doar promovăm un stil de viață sănătos, dar și consolidăm spiritul nostru european. Avem o direcție foarte clară, iar pentru asta avem nevoie de o societate consolidată, o societate puternică, o societate sănătoasă și viguroasă”, a spus premierul.Startul Euro Marathon 2024 a fost dat în Piața Marii Adunări Naționale. Distanța maximă de parcurs a fost de 10 km. Participarea la cursă a fost gratuită, iar fiecare alergător a primit un tricou cu logoul evenimentului și câte o medalie.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/44932058-36cd-4c90-80ad-395d09b942b1_maraton.mp4" controls=""></video></div></div>Euro Marathon 2024 a fost organizat de Sporter.md, cu sprijinul Președinției Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației și Cercetării, Delegației Uniunii Europene la Chișinău și altor parteneri externi.

/VIDEO/ Cu copii în brațe, drapelul pe umeri sau în scaune cu rotile! Chișinăul a adunat la un loc mii de cetățeni la Euro Marathon 2024

457748393_1192256441829219_8538811797093437352_n.webp

Sci-Tech&Media

TV8 revine în forță în noul sezon, care începe chiar de luni. Avem emisiuni noi, iar cele cu care v-ați obișnuit deja promit să fie și mai incitante. Nu deschidem toate parantezele, dar vă spunem doar atât - vă așteaptă multe surprize, care sperăm să vă țină cu ochii pe noi. Iată o mică trecere în revistă.&nbsp;Pe lângă îndrăgitele talk-show-uri cu care v-am obișnuit deja, TV8 v-a pregătit pentru acest sezon și emisiuni noi. Una ne învață cum să ne ferim de capcanele informațiilor false, dar într-o formă degajată și presărată cu umor. Realizatorii Alo, TV8 vă așteaptă din septembrie, în fiecare seară de marți.&nbsp;O altă noutate a acestui sezon, la TV8, este emisiunea Secretul Banilor, cu Viorica Jurcă. Aceasta ne promite că invitații săi vor veni cu informații prețioase despre cum să ne gestionăm mai eficient veniturile, cum să câștigăm mai bine și de ce e importantă educația financiară din copilărie. Secretul Banilor va fi difuzată în fiecare duminică, de la ora 18:30.&nbsp;În noul sezon,<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/cutia-neagra" target="_blank"> Cutia Neagră cu Mariana Rață</a> promite dezvăluiri și mai incendiare. Cunoscuta jurnalistă de investigații, Mariana Rață, își propune să vină în noul sezon cu mai multe anchete jurnalistice despre ilegalități, inclusiv corupție. Evident, nu vor lipsi nici investigațiile jurnalistice de la <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/cutia-neagra-plus" target="_blank">Cutia Neagră PLUS.&nbsp;</a>Pentru că noul sezon începe când febra alegerilor devine tot mai fierbinte, vor avea parte de multe discuții politice. TV8 revine cu un alt sezon al talk-show-ului politic <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/novaya-nedelya" target="_blank">„Новая неделя” cu Anatolie Golea</a>, doar că deja de două ori pe săptămână! Asta înseamnă că veți vedea mai mulți invitați, mai multe opinii, deci și mai multe informații. Și asta deoarece fiecare ediție va fi ca o adevărată arenă pentru dezbateri aprinse, analize profunde și, poate, dezvăluiri neașteptate. Nu ne este frică să adresăm întrebări celor care iau decizii și celor care le contestă. Sunt de partea adevărului.Premiată anul trecut drept cea mai bună emisiune din țară, <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/moldova-gandeste" target="_blank">„Moldova Gândește”</a> revine și în al treilea sezon cu anchete sociale despre abuzuri, sărăcie, violență domestică, lipsurile din educație, protecția mediului și medicină. Iar cele mai controversate subiecte sociale vor fi discutate în cadrul emisiunii <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/moldova-gandeste" target="_blank">Moldova Gândește LIVE</a>, unde fiecare telespectator poate suna în direct pentru a-și expune punctul de vedere.&nbsp;Și realizatoarea talk-show-ului<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/intreaba-ghetu" target="_blank"> Întreabă Ghețu</a> este pregătită să fie și mai insistentă cu invitații săi, să caute răspuns la și mai multe întrebări și să vă prezinte și mai multe reportaje din viața politică și socială a Moldovei.&nbsp;Și <a href="https://tv8.md/category/buletine-de-stiri" target="_blank">știrile TV8</a> se pregătesc cu și mai multe forțe de noul sezon, pentru a vă asigura informații prompte, veridice și echidistante. De luni până sâmbătă, reporterii noștri vor fi în cele mai fierbinți puncte, pentru a vă arăta realitatea așa cum este.&nbsp;Iar duminică seara veți putea urmări, tradițional, <a href="https://tv8.md/category/buletine-de-stiri" target="_blank">sinteza de weekend,</a> care va conține subiecte complexe, cu cele mai dureroase probleme ale societății.&nbsp;Iar prezentatorul rubricii Sport își propune, în noul sezon, să promoveze talentele sportive din țară și să le <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/campionii" target="_blank">descopere poveștile de viață.&nbsp;</a>Tot din această toamnă vor reveni emisiunile <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/iubeste-viata" target="_blank">Iubește viața</a>,<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/iubeste-viata" target="_blank"> Confesiuni</a>, <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/psihologul-meu" target="_blank">Psihologul meu</a>, <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/business-up" target="_blank">Business UP</a>, Dosare de Urgență, Lupta generațiilor, Turism local, dar și altele.&nbsp;Iar dacă vă plac serialele, avem o surpriză și pentru voi! Vom avea un nou serial produs în Moldova, Treziți psihologul. De luni până joi veți putea vedea serialul istoric coreean, cu care v-ați obișnuit deja, iar duminică seara, la ora 22, vă așteptăm în fața micilor ecrane la Serialul „Cancelaria”. Rămâneți cu TV8!&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/b0ae37a7-c9fd-4601-bd90-6ac280d916bd_PROMO.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Un nou sezon la TV8: Vă așteaptă emisiuni noi, iar cele vechi vor fi mai captivante

Sezon nou.webp

La vama Sculeni crește fluxul de călători și mașini pe sensul de ieșire din Republica Moldova, intrare în România. Mai multe imagini de la fața locului au fost distribuite de către Poliția de Frontieră.Autoritățile depun toate eforturile pentru a fluidiza traficul transfrontalier."Recomandăm călătorilor să ia în considerare utilizarea altor puncte de trecere a frontierei cu România: PTF Costești, PTF Leova-Bumbăta sau PTF Leușeni-Albița", transmit reprezentanții frontierei.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/3375ed59-25ab-48db-a9b3-9bba13c4c781_IMG20240908161401613.webp"></figure>&nbsp;

/FOTO/ Atenție, călători! Flux de mașini în creștere la ieșire din țară. Care vamă este mai aglomerată

IMG_20240908_161402_241.webp

Grav accident la Botanica. Un bărbat de 76 de ani a murit după ce a fost lovit de o mașină. Potrivit poliției, șoferul care s-ar face vinovat a încercat să fugă de la fața locului, dar a fost reținut.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/c42ce996-c1ea-42bf-b9db-94dd4feaaf84_video5386346201337581041online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div>Accidentul s-a produs în jurul orei 7:00, pe bd. Dacia. Poliția a stabilit că un Audi, condus de un tânăr de 26 de ani a lovit un bărbat de 76 de ani, care traversa strada regulamentar. În urma impactului, bărbatul a decedat pe loc.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/f5f524a9-d8d4-4895-83f0-36fd4f8e1628_Designfrtitlu67.webp"><figcaption>foto: tv8, fb/Ilie Gulca</figcaption></figure>Șoferul a încercat să scape, dar a fost reținut de polițiști. Bărbatul a refuzat testarea alcoolscopică, urmând să-i fie prelevate probele biologice pentru a se stabili dacă era sau nu sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Acesta va fi reținut pentru 72 de ore.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/623bbc07-d0e2-4e90-99ad-cb77c4d55d2b_video53863462013375810841.mp4" controls=""></video></div></div>Pe caz a fost inițiată o anchetă, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Între timp, pe un canal de telegram a fost publicat un video cu momentul accidentului. Accidentul a creat ambuteiaje în zonă.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/cfda158a-acec-4356-8174-2a6565b292e4_458216470101598013284355663911271571922458507n.webp"><figcaption>foto: fb/GBM Online</figcaption></figure>

/VIDEO/ Coșmar de dimineață, la Botanica: Un bătrân, lovit mortal de o mașină. Șoferul a încercat să fugă

Grav accident la Botanica. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu o mașină răsturnată pe bulevardul Dacia. La fața locului se află poliția, ambulanța și pompierii. Poliția ne-a promis că va reveni cu detalii.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/c42ce996-c1ea-42bf-b9db-94dd4feaaf84_video5386346201337581041online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div>Între timp, pe un canal de telegram a fost publicat un video cu momentul accidentului, două mașini s-au ciocnit. știre în curs de actualizare...<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/623bbc07-d0e2-4e90-99ad-cb77c4d55d2b_video53863462013375810841.mp4" controls=""></video></div></div>

Coșmar de dimineață, la Botanica: 

Design fără titlu (67).webp

Design fără titlu (68).webp

Un incendiu puternic a izbucnit la Slobozia, în după amiaza zilei de 1 septembrie. Flăcările s-au extins după ce deșeurile unei gropi neautorizate din localitate, au luat foc.Vântul puternic a ridicat în aer sacii care ardeau și i-a împrăștiat la zeci de metri. Astfel, focul s-a extins până la miriștile de pe străzile orașului.Potrivit așa-zisului Minister de Interne din regiunea transnistreană, la fața locului se află patru echipe de pompieri.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/c09b29c6-3617-471a-9577-9d1be22339b9_VID20240901171613842.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/ad356f10-5b9c-44c6-9961-3214d077ae6c_VID20240901171624580.mp4" controls=""></video></div></div>Din fericire, nicio persoană nu a avut de suferit, dar flăcările s-au extins spre casele oamenilor, care au ieșit cu hainele afară.&nbsp;Oamenii din Slobozia sunt disperați că au rămas fără case, fără documente, iar păsările și animalele domestice au pierit în flăcări.Sursa video: INDEX<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/19b01d12-79fe-440f-b54b-217417eba6c1_VID20240901172741170.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/df06d139-cdb4-48ff-90a5-f90cd52d1a32_VID20240901172735010.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Incendiu groaznic la Slobozia. Flăcările distrug casele oamenilor și au nimicit animalele domestice

incendiu.webp

În reportajul ce urmează vă povestim despre o companie IT, care se ocupă de prevenirea acestor riscuri și care a putut fi lansată pe baza unui fond european pentru „Inovare și Concurență”. Acum fondatoarea companiei spune ferm că integrarea Bulgariei la Uniunea Europeană a fost cea mai bună alegere.&nbsp;Acum 20 de ani, Ivelina Borisova și soțul ei nici nu-și imaginau că vor avea cândva o afacere de succes în domeniul IT. În anul 2018 au decis să-și încerce norocul și au aplicat la un fond european, care a servit drept imbold pentru dezvoltarea ideii.&nbsp;„Am fost aprobați la un proiect european „Inovare și concurență“ și am dezvoltat ideea noastră de afacere, care atunci a fost legată cu oferirea serviciilor outsourcing prin o aplicație inovativă de software în domeniul securității datelor personale și analize de afacere. În cursul anilor am dezvoltat serviciile noastre și am inclus servicii care includ decizii inteligente de cyber protecție a afacerii și diferite politici și proceduri care ajută o companie să fie mai rezistibilă în era tehnologică care are provocările sale”, a declarat fondatoarea unei companii IT din Bulgaria, Ivelina Borisova.Au reușit să acceseze patru fonduri europene, de peste 250 de mii de euro. Din acești bani, au cumpărat tehnică de ultimă generație și au creat aplicații și softuri.&nbsp;„Suntem o companie de tehnologie din Bulgaria care oferă soluții de outsourcing în domeniul securității datelor personale și al rețelelor ca și prelucrarea datelor personale. Serviciile pe care le oferim clienților noștri sunt legate cu introducerea siguranței de informație și îndeplinirea cerințelor legate cu siguranța de informație și asigurări cyber, care fac parte din cerințele multor directive europene și legi pe plan național”, a declarat fondatoarea unei companii IT din Bulgaria, Ivelina Borisova.Pe atunci era mai complicat, spune Ivelina Borisova, deoarece toate actele trebuiau colectate pe hârtie, iar în prezent acest lucru se poate face și online. Acum firma colaborează cu două companii internaționale mari și elaborează un proiect de digitalizare a actelor de identitate. Mai mult, au creat și o platformă, prin care oferă consultanță tinerilor antreprenori, care vor să aplice la proiecte ori fonduri europene. Cel mai important este să începi, spune antreprenoarea.&nbsp;„Cred că până când omul nu încearcă, niciodată nu va înțelege care sunt posibilitățile pe care le are în fața sa. Când o persoană este sceptică, singurul lucru pe care îl poate obține este de același. Când încerci ceva nou, vezi că merge bine, începi să te gândești altfel. Adevărul este că atunci când o companie care depinde de finanțare bancară sau e nevoie să investească mai multe resurse proprii, foarte lent și foarte greu ajunge de a realiza proiecte mari sau acele care sunt legate cu inovație etc. Finanțarea europeană este o asemenea oportunitate. Companii din Bulgaria sau Moldova, dacă deveniți membri UE, puteți deveni concurente ale restului companiilor din UE”, a declarat fondatoarea unei companii IT din Bulgaria, Ivelina Borisova.În total, UE a investit în digitalizarea întreprinderilor din Bulgaria 15,7 milioane de euro.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/09/73cb1035-3fcd-4065-beac-fe3f2f14e888_AFACEREITBULGARIA.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ S-au dezvoltat pe bani europeni. Povestea de succes a unui cuplu de bulgari care a pus bazele unei companii IT

vreau in ue.webp

Jurnalista TV8 Mariana Rață a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei TV8 „Vreau în Europa”.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/adadd47f-96fc-4dc9-a0f5-75c88b5cd394_TIZEREUROPAMARIANARATA.mp4" controls=""></video></div></div>"Bunica mea a îndurat foame. Cumplită. Era în 1946, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Bunica era copil. În acel an, în Moldova sovietică, au murit aproape 300.000 de copii, femei, bărbați, bătrâni.&nbsp;În Europa, în acel an, nu a existat foamete. Nici mai târziu. În momente grele, țările Uniunii Europene s-au ajutat reciproc și ne-au ajutat și pe noi în momente de cumpănă.&nbsp;Pentru mine, Europa înseamnă siguranță, susținere, înțelegere, acceptare, dreptate și libertate. Pentru mine, Europa înseamnă acasă", a menționat jurnalista TV8.<a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank">„Vreau în Europa”</a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Mesajul emoționant al jurnalistei TV8 Mariana Rață: "Pentru mine, Europa înseamnă acasă"

Jurnalista TV8 Mariana Rață a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei TV8 "Vreau în Europa".&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/adadd47f-96fc-4dc9-a0f5-75c88b5cd394_TIZEREUROPAMARIANARATA.mp4" controls=""></video></div></div>"Bunica mea a îndurat foame. Cumplită. Era în 1946, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Bunica era copil. În acel an, în Moldova sovietică, au murit aproape 300.000 de copii, femei, bărbați, bătrâni.&nbsp;În Europa, în acel an, nu a existat foamete. Nici mai târziu. În momente grele, țările Uniunii Europene s-au ajutat reciproc și ne-au ajutat și pe noi în momente de cumpănă.&nbsp;Pentru mine, Europa înseamn siguranță, susținere, înțelegere, acceptare, dreptate și libertate. Pentru mine, Europa înseamnă acasă", a menționat jurnalista TV8.<a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank">„Vreau în Europa”</a> este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

mariana rata vreau in ue.webp

Istoria de succes a Uniunii Europene începe la câțiva ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o pace durabilă în Europa, 6 țări încep să coopereze între ele în domeniul producției cărbunelui și oțelului. Cum s-a ajuns la cele 27 de țări membre, urmăriți în materialul realizat de TV8:<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/1418c31d-cc4f-4a13-aaa8-42427e9d43de_VreauinEuropa-IstoriaUE.mp4" controls=""></video></div></div><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank">„Vreau în Europa”</a> este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa: Istoria UE. Cum au fost puse bazele uniunii de succes și cum a crescut la 27 de state membre 

Istoria de succes a Uniunii Europene începe la câțiva ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o pace durabilă în Europa, 6 țări încep să coopereze între ele în domeniul producției cărbunelui și oțelului. Cum s-a ajuns la cele 27 de țări membre, urmăriți în materialul realizat de TV8:<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/1418c31d-cc4f-4a13-aaa8-42427e9d43de_VreauinEuropa-IstoriaUE.mp4" controls=""></video></div></div>„Vreau în Europa” este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;

Vreau în Europa.webp

50 de euro pe zi. Atât cheltuie Letonia pentru întreținerea fiecărui vârstnic din azilurile de bâtrâni din țară. Plasarea într-un centru social nu este nici pe departe privită ca și o condamnare, ci mai degrabă ca o șansă la o viață fără griji cotidiene. Și dacă, periodic, mai sunt vizitați și de oamenii dragi, atunci bătrânii spun că, la apus de viață, sunt chiar fericiți.&nbsp;Echipa TV8 a vizitat unul din cele trei aziluri din Riga, finanțate din bugetul municipal. Centrul „Mezceims” are 200 de beneficiari. Cel mai vârstnic are 104 ani.Aici nu mai amintește nimic de perioada sovietică. Azilul poate fi confundat cu ușurință cu un sanatoriu. O investiție de două milioane de euro a făcut posibilă termoizolarea clădirii, reparația acoperișului și dotarea cu mobilier și tehnică modernă. Fiecare beneficiar are camera lui. Există, însă, și vârstnici care aleg să locuiască în doi. O cameră are neapărat frigider, televizor și lavoar, iar locatarii se fac comozi pe paturi ce pot fi reglate doar printr-o atingere de buton.„Obligatoriu trebuie să fie un pat, dulap, masă și fotoliu”.Angajații centrului monitorizează starea locatarilor cu ajutorul unor senzori montați în camere.„Senzorul știe unde este patul și dacă persoana se mișcă și stă la marginea patului el o să emită semnal că există riscul ca acesta să cadă. Sau dacă a fost un strigăt mai puternic în cameră, pacientul a căzut și a strigat. Este senzor și la lavoar pentru a economisi apa, pentru că omul poate uita, sunt oameni bătrâni nu aud că apa curge și apa poate curge până la primul etaj”.La fiecare etaj, centrul are câte un spațiu special amenajat pentru socializare. Aici seniorii deapănă amintiri sau se avântă în jocuri interactive.„Se pot odihni, juca, în fiecare spațiu este un televizor și deseori le punem un film sau se uită la fotografii. Standardele cer ca să fie cât mai mult spațiu de odihnă”.&nbsp;„Depinde de dispoziție cui și cei place, cineva vrea ca cei dragi să fie lângă ei, alții s-au deprins așa, eu de exemplu m-am deprins. Inițial îmi era foarte dor de rude. - De cât timp sunteți aici? - Nu pot să vă spun, nu țin minte”.Holurile azilului sunt vopsite în culori vii. Pereții abundă în desene. Și nu la întâmplare. Pentru toate există explicații.&nbsp;„Acesta este desenul unui suvenir, îți amintește, a da, eu locuiesc acolo unde este acest simbol pentru că deseori ei își uită chiar numele și familia. Asta este ca o stradă pe care mergi și ca în vremurile de altădată este frizerie, un hotel pentru a fi cât mai colorat. Sunt desenate lucrurile din tinerețea lor”.Vestea că sunt vizitați de o televiziune tocmai din Republica Moldova s-a răspândit rapid printre locatarii centrului. Ne-au întâmpinat cu voie bună, dar și...glume.&nbsp;„Ce o să mă întrebați, despre școală, prieteni, dragoste? Vai, nu mi-am vopsit buzele... - Cum este viața aici? - Este minunat. Ce poți să mai vrei? Aici ești sătul, ai unde dormi, ai un acoperiș deasupra capului, ești liniști”.Locatarii azilului au parte de trei mese pe zi. După prânz, vârstnicii obișnuiesc să socializeze. Unii - la plimbare, alții pe terasa centrului unde joacă șah, domino sau insistă să fie utili cum știu ei mai bine.&nbsp;„Ei se ocupă cu împletitul, arta prin terapie, muzica, desenul. Avem de cei care se ocupă doar cu șahul și damele, avem olimpiade, la noi la centru vin elevi de la școli și acestea se organizează. Avem doi seniori care joacă foarte bine și au fost concurenți foarte dificili chiar pentru elevi din clasele cu profil sportiv”.După cina de weekend, vârstnicii au parte și de dansuri.„Cum este aici? - Bine, când vei fi bătrân să vii aici. Nu vei încurca nici copiilor nici la nimeni. Aici au grijă de tine”.În vârstă de 94 de ani, Liuba Ghicikov este la azil deja de doi ani. Pensionara spune că are o bătrânețe decentă și a încercat să ne convingă de faptul că a fost alegerea ei să vină aici, chiar dacă are doi copii, patru nepoți și opt strănepoți.&nbsp;„Mai bine nici nu se putea, eu după 90 de ani am înțeles ce e viața. Așa ba copiii trebuia de crescut, pe urmă nepoții, strănepoții. O prietenă de a mea a fost aici și veneam de două ori pe lună, știam locul. Acum multe s-au schimbat, dar spre bine. De asta am vrut aici, nu doream să le încurc copiilor”.Locul nepoților este luat de tinerii care se angajează la centru pe perioada verii.„Sunt aici pentru un job pe perioada verii. Este drăguț să petreci timpul cu ei și e interesant pentru mine, este o experiență interesantă. Îi ajut să meargă, ieșim la plimbări, uneori fac curățenie. Ea mi-a povestit multe istorii interesante, dar nu pot să vi le spun, sunt private”.80 la sută din pensia beneficiarilor de azil este transferată automat pe conturile centrului care-i găzduiesc. Cu toate aceste, și statul vine cu o contribuție. Costul unei zile de azil este estimat, în medie, la 50 de euro.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/15/cc9d6f00-bad2-40ed-8b7b-dae63fb18b52_letonia.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Nimic nu amintește de perioada sovietică! Cum arată un azil din Letonia și cât se cheltuie zilnic pentru fiecare vârstnic

vreau carton 2.webp

Continuăm campania „Vreau în Europa” cu o incursiune în istoria integrării europene a Austriei, care a aderat la UE în 1995. Puțini sunt cei care știu că și Austria a devenit parte a comunității, în urma unui referendum în cadrul căruia două treimi dintre alegători au votat pentru aderare. La 30 de ani distanță, austriecii nu regretă alegerea. Puse pe un cântar, beneficiile sunt cu mult peste problemele generate de integrare.Situația pe care o avem noi acum în Republica Moldova cu ceea ce s-a întâmplat în Austria acum 30 de ani în urmă - sunt foarte multe similitudini.&nbsp;În 1989, sub presiunea mediului de afaceri, guvernul austriac a solicitat oficial aderarea la UE.&nbsp;„La vremea respectivă, pentru prima dată, austriecii s-au gândit că au nevoie de o alternativă pentru dezvoltarea țării. În 1987, atunci când Asociația Industriașilor Austrieci a zis: "Gata, nu mai putem, noi avem nevoie de schimbări social-economice". Elita politică de la vremea respectivă a zis: „da, aveți dreptate” pentru că cifrele economice nu erau cele mai încurajatoare”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Pragmatici în abordări, la acea etapă, austriecii știau exact ce vor de la integrarea europeană. Se miza, în primul rând, pe o justiție independentă, un sistem social echilibrat, dar și soluții pentru salvarea agriculturii. Totul a început de la referendum.„Referendumul din iunie 1994 a fost de fapt un eveniment de cotitură pentru că nici ei nu aveau siguranța că va ieși”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.„După 30 de ani de apartenență la UE, autoritățile și cetățenii spun că a fost și rămâne istoria de succes a Austriei”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.„A fost foarte emoționant pentru că nu eram siguri că va trece, dar a trecut”.„S-a politizat mult pentru ca acest eveniment să aibă loc, iar Austria era dispusă să adere. Nu toate promisiunile au fost îndeplinite, dar în general, Austria a beneficiat mult”.&nbsp;„Vedeți, oamenilor le-a luat ceva timp să înțeleagă. După, a trebuit să lucrăm noi, cetățenii Austriei și autoritățile, să ne asigurăm că respectăm regulile comunității europene. Și abia apoi, generația tânără a început să înțeleagă. Chiar și generațiile mai în vârstă nu erau mulțumite la început. Spuneau că sunt speriați că lucrurile se schimbă, dar cei tineri erau mulțumiți. - Deci în final a fost bine? - Da”.&nbsp;„Eram un copil la acea vreme, dar din câte îmi amintesc, erau timpuri bune, oamenii voiau să adere la UE și eu cred în continuare că este cea mai bună decizie pe care am luat-o în ultimele decenii. Chiar dacă mai sunt oameni care spun că ar trebui să ieșim din UE, sunt doar discuții bazate pe emoții pentru că dacă ne gândim la viitorul nostru trebuie să rămânem împreună”.&nbsp;„Da, îmi amintesc că am votat pentru”.&nbsp;„Ați votat pentru aderarea la UE? - Desigur”.&nbsp;„A fost o decizie bună într-un final? - Cu siguranță. Cred că Austria ar fi cu mult în urmă fără Uniunea Europeană”.&nbsp;„Nu totul este bine, dar cred că în era globalizării, o țară mică n-ar trebui să fie singură”.&nbsp;Deși puțini, la Viena am întâlnit și eurosceptici. Cei mai mulți, însă, vor ca țara lor să rămână parte a Uniunii Europene.&nbsp;„Nu am vrea niciodată un Brexit în Austria. - Nu ați vrea? - Nu, sigur că nu. - Standardele de viață în regiunile din Austria sunt mult mai bune. În Burgenland, e mult mai bine. Cultura, nivelul de trai al oamenilor e mult mai bun. - Burgenland s-a dezvotat în special cu ajutorul fondurilor europene, nu? - Da, da”.„Chiar și înainte de a face parte din UE, aveam standarde înalte de viață, dar cred că după ce am aderat, situația a devenit și mai bună”.&nbsp;„Pentru mine, Viena este cel mai bun oraș din lume. - De ce? - Priviți în jur, aici nu există frica de a fi împușcat pe stradă, oamenii sunt drăguți, avem o moștenire culturală uriașă”.&nbsp;Singura obiecție a austriecilor este că inflația, din ultimii ani, le-a mai tăiat din puterea de cumpărare.„Calitatea vieții este bună, dar în ultimii ani inflația este o problemă”.&nbsp;„Salariile sunt un pic în urmă, în sensul că ar putea fi ridicate, în contextul în care avem inflație. Dar per general, cred că sunt cât de cât ok”.&nbsp;Statisticile europene plasează Austria printre cele mai dezvoltate state din UE. Valoarea mărfurilor și serviciilor produse în țară într-un an și împărțite la populație, arată un PIB de peste 46.000 de euro pe cap de locuitor, în timp ce media UE este de 37.600 de euro.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/02/c0b9dc91-1bd6-4294-96a3-fc1f90d80b6d_austria.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Cea mai bună decizie pe care am luat-o în ultimele decenii”. Austriecii au votat pentru aderarea la UE acum 30 de ani

Continuăm campania „Vreau în Europa” cu o incursiune în istoria integrării europene a Austriei, care a aderat la UE în 1995. Puțini sunt cei care știu că și Austria a devenit parte a comunității, în urma unui referendum în cadrul căruia două treimi dintre alegători au votat pentru aderare. La 30 de ani distanță, austriecii nu regretă alegerea. Puse pe un cântar, beneficiile sunt cu mult peste problemele generate de integrare.Situația pe care o avem noi acum în Republica Moldova cu ceea ce s-a întâmplat în Austria acum 30 de ani în urmă - sunt foarte multe similitudini.&nbsp;În 1989, sub presiunea mediului de afaceri, guvernul austriac a solicitat oficial aderarea la UE.&nbsp;„La vremea respectivă, pentru prima dată, austriecii s-au gândit că au nevoie de o alternativă pentru dezvoltarea țării. În 1987, atunci când Asociația Industriașilor Austrieci a zis: "Gata, nu mai putem, noi avem nevoie de schimbări social-economice". Elita politică de la vremea respectivă a zis: „da, aveți dreptate” pentru că cifrele economice nu erau cele mai încurajatoare”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.Pragmatici în abordări, la acea etapă, austriecii știau exact ce vor de la integrarea europeană. Se miza, în primul rând, pe o justiție independentă, un sistem social echilibrat, dar și soluții pentru salvarea agriculturii. Totul a început de la referendum.„Referendumul din iunie 1994 a fost de fapt un eveniment de cotitură pentru că nici ei nu aveau siguranța că va ieși”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.„După 30 de ani de apartenență la UE, autoritățile și cetățenii spun că a fost și rămâne istoria de succes a Austriei”, a declarat ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.„A fost foarte emoționant pentru că nu eram siguri că va trece, dar a trecut”.„S-a politizat mult pentru ca acest eveniment să aibă loc, iar Austria era dispusă să adere. Nu toate promisiunile au fost îndeplinite, dar în general, Austria a beneficiat mult”.&nbsp;„Vedeți, oamenilor le-a luat ceva timp să înțeleagă. După, a trebuit să lucrăm noi, cetățenii Austriei și autoritățile, să ne asigurăm că respectăm regulile comunității europene. Și abia apoi, generația tânără a început să înțeleagă. Chiar și generațiile mai în vârstă nu erau mulțumite la început. Spuneau că sunt speriați că lucrurile se schimbă, dar cei tineri erau mulțumiți. - Deci în final a fost bine? - Da”.&nbsp;„Eram un copil la acea vreme, dar din câte îmi amintesc, erau timpuri bune, oamenii voiau să adere la UE și eu cred în continuare că este cea mai bună decizie pe care am făcut-o în ultimele decenii. Chiar dacă mai sunt oameni care spun că ar trebui să ieșim din UE, sunt doar discuții bazate pe emoții pentru că dacă ne gândim la viitorul nostru trebuie să rămânem împreună”.&nbsp;„Da, îmi amintesc că am votat pentru”.&nbsp;„Ați votat pentru aderarea la UE? - Desigur”.&nbsp;„A fost o decizie bună într-un final? - Cu siguranță. Cred că Austria ar fi cu mult în urmă fără Uniunea Europeană”.&nbsp;„Nu totul este bine, dar cred că în era globalizării, o țară mică n-ar trebui să fie singură”.&nbsp;Deși puțini, la Viena am întâlnit și eurosceptici. Cei mai mulți, însă, vor ca țara lor să rămână parte a Uniunii Europene.&nbsp;„Nu am vrea niciodată un Brexit în Austria. - Nu ați vrea? - Nu, sigur că nu. - Standardele de viață în regiunile din Austria sunt mult mai bune. În Burgenland, e mult mai bine. Cultura, nivelul de trai al oamenilor e mult mai bun. - Burgenland s-a dezvotat în special cu ajutorul fondurilor europene, nu? - Da, da”.„Chiar și înainte de a face parte din UE, aveam standarde înalte de viață, dar cred că după ce am aderat, situația a devenit și mai bună”.&nbsp;„Pentru mine, Viena este cel mai bun oraș din lume. - De ce? - Priviți în jur, aici nu există frica de a fi împușcat pe stradă, oamenii sunt drăguți, avem o moștenire culturală uriașă”.&nbsp;Singura obiecție a austriecilor este că inflația, din ultimii ani, le-a mai tăiat din puterea de cumpărare.„Calitatea vieții este bună, dar în ultimii ani inflația este o problemă”.&nbsp;„Salariile sunt un pic în urmă, în sensul că ar putea fi ridicate, în contextul în care avem inflație. Dar per general, cred că sunt cât de cât ok”.&nbsp;Statisticile europene plasează Austria printre cele mai dezvoltate state din UE. Valoarea mărfurilor și serviciilor produse în țară într-un an și împărțite la populație, arată un PIB de peste 46 de mii de euro pe cap de locuitor, în timp ce media UE este de 37 de mii 600 de euro.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/02/c0b9dc91-1bd6-4294-96a3-fc1f90d80b6d_austria.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Cea mai bună decizie pe care am făcut-o în ultimele decenii”. Austriecii au votat pentru aderarea la UE acum 30 de ani

vreau austria referendum.webp

O femeie de afaceri din Capitală se plânge că a fost bătută de polițiști. Conflictul a degenerat în violențe după ce pretinsa victimă a încercat, fără succes, să convingă oamenii legii să nu îi evacueze mașina parcată pe trotuar.&nbsp;De cealaltă parte, inspectorii afirmă că de fapt ei sunt victime în această situație și că au aplicat forța abia după ce femeia i-a luat la pumni. Vă avertizăm că urmează imagini cu un puternic impact emoțional.Imaginile au fost surprinse pe strada Ion Pelivan din sectorul Buiucani al Capitalei de Ziua Independenței, în fața oficiului Ioanei Bobeica - femeia care s-a luat la ceartă cu poliția. Antreprenoarea afirmă că s-a trezit cu poliția la ușă după ce a parcat neregulamentar.&nbsp;Într-un final, mașina a fost evacuată și transportată la parcarea specială, iar femeia însoțită la Inspectoratul de Poliție Buiucani pentru documentarea cazului. Acolo a apelat la 112, ca să ceară asistența medicilor de pe ambulanță. A fost dusă la urgență, unde după investigații a fost lăsată să plece acasă.&nbsp;A doua zi a mers la Procuratură ca să depună o plângere pe numele polițistului care ar fi agresat-o, unde a făcut din nou o criză și a chemat ambulanță.&nbsp;Așa a ajuns să fie internată în secția de neurologie a Spitalul Clinic Municipal „Sfântul Arhanghel Mihail”, unde urmează și acum un tratament post stres. Femeia susține că a depus o plângere la procuratură și cere ca polițistul care ar fi agresat-o să fie pedepsit.&nbsp;Poliția, însă, privește diferit incidentul cu femeia de afaceri. Șoferița ar fi încercat să plece de la fața locului fără a fi trasă la răspundere.&nbsp;„La 27 august curent, în jurul orei 12:15, pe strada Ion Pelivan din Chișinău a parvenit solicitare 112 de la un trecător, pentru intervenția poliției, în cazul unui automobil parcat neregulamentar. Ajunși la fața locului, conform procedurii, mașina a fost sigilată și a fost solicitat evacuatorul pentru înlăturarea mașinii de pe trotuar. Între timp, s-a apropiat șoferița, o femeie de 52 de ani, care avea un comportament agresiv. După ce polițiștii i-au adus la cunoștință procedura de evacuare, femeia a urcat în automobilul Toyota având intenția de-a pleca de la fața locului”, a declarat șefa Secției Comunicare și Protocol IGP, Diana Fetco.Cât privește aplicarea forței, șefa secției comunicare a Inspectoratului General de Poliție susține că oamenii legii sunt cei care au fost agresați fizic și verbal.&nbsp;"Unul dintre polițiști s-a apropiat de automobil solicitând femeii să înceteze toate acțiunile sale, însă aceasta i-a aplicat polițistului o lovitură cu pumnul în regiunea feței. Șoferița a fost escortată la IP Buiucani pentru stabilirea tuturor circumstanțelor", a mai precizat Diana Fetco.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/03/7437433f-c51d-493d-adc5-27501cf81c5d_ALTERCATIIPOLITIE.mp4" controls=""></video></div></div>

sport

08 septembrie 2024, ora 10:34

07 septembrie 2024, ora 17:48

07 septembrie 2024, ora 17:09

06 septembrie 2024, ora 11:27

03 septembrie 2024, ora 10:21

30 august 2024, ora 10:27

29 august 2024, ora 21:12

28 august 2024, ora 15:59

28 august 2024, ora 09:10

27 august 2024, ora 10:46

26 august 2024, ora 16:28

26 august 2024, ora 16:18

/VIDEO/ Istoriile unor profesoare care predau de 50 de ani. Au învățat carte chiar și trei generații. „Unii elevi ne-au adus nepoții”

07 septembrie 2024, ora 21:00

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii: „Pentru mine, Uniunea Europeană este despre siguranță”

08 septembrie 2024, ora 18:24

/VIDEO/ Cursă eco: Șoferii, inclusiv ministrul Energiei, demonstrează rezistența mașinilor electrice la drumuri lungi

07 septembrie 2024, ora 21:50

/VIDEO/ Viena i-a dat aripi: Povestea moldovencei care strălucește cu o vioară pe marile scene ale lumii

07 septembrie 2024, ora 22:20

Cafea adusă din Italia, confiscată la vamă. Unde au găsit ascuns vameșii lotul comercial

08 septembrie 2024, ora 11:30

/VIDEO/ Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

07 septembrie 2024, ora 19:48

/VIDEO/ Cu copii în brațe, drapelul pe umeri sau în scaune cu rotile! Chișinăul a adunat la un loc mii de cetățeni la Euro Marathon 2024

08 septembrie 2024, ora 16:20

/VIDEO/ Un nou sezon la TV8: Vă așteaptă emisiuni noi, iar cele vechi vor fi mai captivante

30 august 2024, ora 21:00

/FOTO/ Atenție, călători! Flux de mașini în creștere la ieșire din țară. Care vamă este mai aglomerată

08 septembrie 2024, ora 16:50

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.