/VIDEO/

/VIDEO/ Marin Robu, vicecampion european la Chișinău: Aur la proba smuls și argint la aruncat

Marin Robu.webp

Standard

Încă o țară va avea 5 echipe în Liga Campionilor: Ce campionat a repetat performanța după Premier League

liga campionilor.webp

Revenire ireală în prelungiri la Manchester și surpriză uriașă la Roma: Semifinalele Europa League

Design fără titlu (39).webp

Căpitanul rămâne pe Anfield: Virgil van Dijk și-a prelungit contractul cu Liverpool. Pe câți ani

Design fără titlu (38).webp

Real Madrid și Bayern München nu au reușit remontada: Cum arată semifinalele Ligii Campionilor

Design fără titlu (33).webp

Show grandios în finala Liga Campionilor: Trupa americană Linkin Park va cânta în deschiderea spectacolului

linkin park.webp

România domină Campionatul European de Haltere de la Chișinău: 4 medalii de aur, 3 de argint și 2 de bronz

Design fără titlu (32).webp

Barcelona și PSG au trăit periculos în returul sferturilor Ligii Campionilor: Borussia și Aston Villa, aproape de un miracol

Design fără titlu (30).webp

Ultimii metri până în semifinale Ligii Campionilor: Barcelona și PSG pot deveni primele echipe calificate

Design fără titlu (29).webp

Victorie categorică: Naționala de futsal a Moldovei a învins Turcia în preliminariile Campionatului European 2026

fmf futsal.webp

A 4-a medalie la Chișinău pentru sportivii moldoveni: Ion Badanev a cucerit medalia de bronz

ion badanev.webp

Etapa 32 din Premier League: Ultima sută de metri spre titlu pentru Liverpool

Design fără titlu (27).webp

TOP ȘTIRI

Împreună de Paște! Urmărește slujba din Noaptea Învierii transmisă în direct de la Catedrala Sfânta Teodora de la Sihla!<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/G9AEQ6Of1v8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/G9AEQ6Of1v8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ TV8 aduce Lumina Învierii în casele voastre: Urmărește Liturghia Pascală de la Catedrala Sfânta Teodora de la Sihla

lumânări.jpg

social

„Bătrânii Noștri”

A visat să fie profesoară de franceză, dar și-a pus visul deoparte ca să aibă grijă de părinții bolnavi. În schimb a fost timp de 35 de ani educatoare, dăruind dragoste și afecțiune la sute de copii. Apă nu are, fântâna a secat, iar pensia abia de îi ajunge până la final de lună. Astăzi, o vom cunoaște pe Liubovi Matveiciuc, care de 15 ani deapănă amintiri în singurătate și doar cățelul îi mai ține de urât.În casa, pe timpuri plină de voci, râsete și multă muzica, azi e tăcere. Tace saxofonul, tace și pianul... Demult nu s-a atins cineva de clapele care pe timpuri dădeau ritm&nbsp;și sens vieții mătușii Liubovi.&nbsp;„Bună ziua, bine v-am găsit. - Bine ați venit. - Mușcă? Nu mușcă. - Sărut mâna, Gabriel îmi spune, - Of, Doamne eu de două zile la televizor vă tot văd mă bucur să vă cunosc. Să înțeleg că azi voi sta la vorba cu doamna Dragoste”.Dragostea o călăuzește de peste 80 de ani pe Liubovi Matveiciuc, care își duce bătrânețile în căsuța veche unde timpul pare că s-a oprit.„-Doamna Liubovi eu azi intru în gospodăria dumneavoastră. Matale ai făcut focul? Am pus un lemn două să nu să se răcească. Cum îmi dați voie să mă adresez? Bunicuța Liubovi, e bine așa? - Da și sobă. Ei totul e vechi. Soba are vreo 50 de ani. Asta și-i frumos. Satul e îmbătrânit, iată toți vecinii care mă înconjoară pe mine sunt toți trecut de 80. - Cu cine sărbătoriți Crăciunul, Paștele? - De o perioadă vreo 16 ani de când s-a dus soțul eram înconjurată de prieteni, dar s-a primit că unul după altul, unul după altul s-au dus”.Liubovi Matveicuc s-a născut în timpul războiului și a fost unicul copii la părinți.„- &nbsp;Îmi dau seama că ați avut o copilărie nu ușoară, ținând cont că sunteți „fata războiului”. - Dar la părinți am avut o copilărie extraordinară de fericită am avut. Tata o fost luat la concentrare în anul când eu m-am născut în 1944 și mama credea că tata se va mai întoarce și nici scrisori, nici telefon și după ce am apărut eu pe lume tata &nbsp;a venit&nbsp; din România, el a fost concentrat acolo și s-a început totul pentru mine”.Părinții erau foarte muncitori, adevărați gospodari. În perioada foametei au reușit să ascundă provizii și s-au salvat.„Tata a ascuns absolut tot grâul că venea și ți-l lua forțat și rămâneai fără o lingură de făină”.După absolvirea școlii din sat a mers la Universitatea Pedagogică din Bălți, pentru că visa să devină profesoară de franceză.„- Ça va très bien? - Oui. Știți că am început cam să uit. Să citesc pot, absolut tot îmi amintesc, dar nu aș putea conversa. - Eu tot am fost mereu impresionat de dulceața limbii franceze. &nbsp;- Da mi-a plăcut tare”.În acea perioadă l-a cunoscut și soțul ei, pe atunci un tânăr muzician care colinda țara cu orchestră. Își aduce aminte cu i-a făcut o declarație specială.„M-a apuc de mână și a spus: „Dragoste mai mare nu-i ca in parcul Țaului”. Îți spun cinstit unde te tuci tu acolo si eu ... nu-mi venea să cred.”Au făcut o nuntă frumoasă chiar dacă a început cu lacrimi, pentru că „oastea socrilor mici” s-a rătăcit la propriu, dar a reușit într-un final să ajungă la eveniment. Între timp continua studiile, dar nu a reușit să-și ia diploma pentru că în momentul în care intra la ultimul examen a fost anunțată că murise mama.„Eu dau să intru, dar el îmi dă telegrama și zice: o murit mama, eu mâna pe ușă... Nu putea nimeni pe mine să mă liniștească”.A trecut cu greu de pierderea mamei, dar a revenit în Țaul. A renunțat la &nbsp;visul ei și s-a angajat educatoare la grădiniță. Dar în scurt timp a descoperit că de fapta sta era vocație ei. A crescut zeci de generații de copii cu grijă și dragoste, pentru că soarta nu i-a dăruit și ei șansa de a fi mama.„Valentina Cojocaru are un cântec: Cine are copii să-i trăiască și nu să nu-i dorească. Dumneavoastră ce părere aveți? Acum îmi pare rău că nu am, nici nu se pune în discuție, dar atunci eram împlinită că toți copiii satului erau ai mei”.Dar spune că au soțul era cel umplea casa cu muzică și voie bună. Însă după un accident care i-a afectat traheea nu &nbsp;mai putut cânta și s-a apucat de reparat și vopsit mașini pentru a-și câștiga existența. Efectele vopselei au fost însă fatale pentru el. &nbsp;„Am fost la institutul oncologic, au spus că vopsele i-au otrăvit plămânii. Mai în scurt a fost cancer”.Da, viața i l-a luat prea devreme, lăsând în urmă durere și prea multă liniște.„Ce dor ai pe pieptul tău, după cine-ți pare rău... Cine cânta la pian? Soțul se relaxa numai așezându-se la pian”.Chiar dacă pianul tace îl păstrează cu sfințenie, la fel și saxofonul care are peste 60 de ani.„Iată în camera asta păstrez saxofonul fostului soț... O viață întreagă nu s-o putut despărți de el, mulți ani a cântata cântat și a avut prieteni buni. Au fost mulți cumpărători, dar nu m-am decis să-l scot la vânzare”.L-a păstrat, pentru amintirile nu se vânt. Ele o mai țin vie și dornică de viață. Pentru că nu e ușor să te descurci singură și cu o pensie&nbsp; de 2900 de lei. De aceea, după moarte soțului s-a mutat într-o cameră mică și se încălzește cu soba veche.„Încălzește tare, &nbsp;încă e caldă.Iată așa cu o pană curăț cenușa. Când era nouă era alta, amu s-a înnegrit că e bătută cu funingine. Eu ziceam poate să fac o sobă nouă, &nbsp;dar strașnic de scump costă”.Tot aici este și aparatul de radio vechi &nbsp;cu care se trezește dimineața și adoarme seara.„Îl pornesc la 5:00 dimineața la români, pe urmă la 6:00 este imnul.”&nbsp;Nu are nici apă curentă, îi aduce lucrătorul social apă de pe o altă stradă și se folosește de o chiuvetă improvizată.„Aici mimi spăl fața mâinile... nu vine. - Hainele unde le spălați? Am afară vana, în lighean ... cu mâinile”.„Când este nevoie, facem proceduri de spălare a lenjeriilor, hainelor, de adus medicamente, de aprovizionat cu apă, cu lemne”, &nbsp;a spus asistenta socială, Corina Țicu.Apa e o problemă pentru tot satul, dar pentru mătușa Liuboivi este una și mai mare. Fântâna a secat demult.„Fântâna pentru moldovean e un monument în ograda..... peste drum. E adâncă. Are 8 metri. Când era omăt era apă... nu-i apă”.Are noroc de un colector de apă de ploaie construit de soț care o mai salvează. Folosește apă pentru grădină.„Sunteți amatoare de flori? Acestea înfloresc de Paște, floarea Paștelui. Acum s-a desprimăvărat, dar iarna cum vă descurcați cu lemnele? - Scump tare că fără șase metri nu mă descurc. Acum 1200 de lei, nu e așa scump, dar așa 1800 de lei și peste 10 mii. - Din pensie reușiți să supraviețuiți? - Sincer, mă strădui să-mi ajungă, dar sunt zile când mai sunt 2-3 zile până la ziua de pensie și s-o terminat”.Spune că a avut o viață frumoasă, deși nu lipsită de durere. Are regrete, dar nu se plânge.„Cât am lucrat parcă erau toți ai mei parcă nu pe urmă am început a simți lipsa cuiva, mai cu seamă de când a murit soțul. Ia și să fi avut poate eram străbunică, avea cine să vie”.Ridică fruntea și merge înainte, cu demnitate. Are noroc de cățelul Botulică care de 12 ani îi ascultă toate durerile și îi alină singurătatea.„Botulică, hai vină și ți-oi arăta fotografia cu tine. Iacă băiet cuminte, noroc de dânsul. Că singurătatea nimănui nu doresc”.Așa Liubovi poartă dragoste în nume și în suflet. O inimă caldă în care au încăput toată familia, dar și toți copiii satului. Un cântec de viață purtat pe note muzicale care nu merită &nbsp;&nbsp;să tacă.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/19/41ddde56-7495-4126-8801-4fd25a33148d_campaniebatranii.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVADin 14 aprilie, în cadrul știrilor TV8, vom difuza șase reportaje emoționante despre „Bătrânii noștri”. Șase suflete pierdute în tăcere... Șase destine frânte de poveri… Așteaptă lumina Învierii… Așteaptă ale noastre mângâieri…&nbsp;În cadrul edițiilor trecute ale campaniei, mii de oameni au reacționat la grijile bătrânilor singuratici și au pus umăr de la umăr pentru a le face viața mai ușoară. Și în acest an, avem posibilitatea să le fim aproape.&nbsp;Mulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de muzică și glasuri de copii, o bătrânețe în tăcere. Cum o poți ajuta pe mătușa Liubov

COVER BATRANII NOSTRI mătușa Liubovi.webp

Cinci persoane și-au pierdut viața în urma valurilor uriașe care au lovit coastele estice ale Australiei în weekendul de Paște. Alte două persoane sunt date dispărute, <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/valuri-uriase-lovesc-coastele-5277573" target="_blank">Libertatea.</a>În statul New South Wales, trei bărbați au fost găsiți morți în incidente separate. Un pescar de 58 de ani și alți doi bărbați au decedat vineri, iar sâmbătă corpul unui alt bărbat a fost descoperit lângă Tathra. Salvatorii caută un bărbat luat de ape în apropierea Sydney-ului.&nbsp;În statul Victoria, o femeie s-a înecat și un bărbat este dat dispărut după ce grupul lor a fost măturat de valuri în San Remo. News.ro citează declarația poliției: „Una dintre femei a reușit să se întoarcă la mal, dar cealaltă femeie și bărbatul nu au reușit”.Premierul Victoria, Jacinta Allan, a caracterizat evenimentele drept un „început îngrozitor” pentru weekendul pascal. Autoritățile îndeamnă populația la prudență în apropierea apelor în această perioadă cu condiții meteo nefavorabile.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/bddad5ed-75b7-458d-a395-cfefb36eae14_valuriaustralia.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Valuri uriașe lovesc coasta Australiei: Cinci persoane înecate și două dispărute

australia.webp

timp liber

Te-ai întrebat vreodată ce simți cu adevărat? Care e diferența dintre o emoție și un sentiment? De ce e important să le înțelegem și să nu le ignorăm?Despre emoții și sentimente discutăm deschis la Psihologul meu, împreună cu psihologul Maxim Orîndaş și Angela Gonța.Urmărește-ne la TV joi, de la ora 23:00, și sâmbătă, de la 21:00, pe YouTube și Facebook!<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/26iKAuCi7ws"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/26iKAuCi7ws" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Psihologul meu: Emoții vs. sentimente. De ce e important să le înțelegem și să nu le ignorăm

Psihologul meu cover (1).webp

Președinta Maia Sandu a felicitat toți creștinii cu ocazia Paștelui. În mesajul video de pe Facebook, șefa statului ne-a îndemnat să avem încredere în viitor, să ne rugăm pentru pace, sănătate, liniște și să ne iertăm.„În fiecare primăvară, natura ne spune fără cuvinte că viața merge mai departe. Pomii înfloresc din nou, iarba răsare din pământul rece, totul prinde iarăși viață. Așa și Paștele ne aduce an de an aceeași lecție - că după suferință vine vindecarea, iar lumina biruie întunericul.Astăzi, Moldova renaște cu fiecare pas pe care îl facem spre o țară mai dreaptă, mai unită cu fiecare biserică veche păstrată, cu fiecare familie care rămâne acasă, cu fiecare sat care prinde viață, ne recâștigăm speranța”, a declarat președinta.Maia Sandu a subliniat că Paștele este sărbătoarea care ne amintește că, oricât de greu ar fi, oricât de lung ar fi drumul, binele și adevărul înving:„În această zi sfântă, când ne spunem unii altora Hristos a Înviat, să privim cu încredere spre viitor, să ne rugăm pentru pace, pentru sănătate, pentru liniște în casele noastre și în țara noastră, să fim mai aproape unii de alții, să ne ascultăm, să ne iertăm și să mergem împreună pe calea binelui. Vă doresc un Paște luminat cu inimile pline de bucurie în jurul celor dragi. Hristos a Înviat!”<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/589d5fd8-cd0f-4267-84b2-9cc80d712581_AQP6IVKaD-KgqzngJ-TfkqARdXOEChC0KMYqD-HwGRd0daIkuXbMahDz2POqYkuD0ibkQ7yFueK-eXgFUm1sPgJ.mp4" controls=""></video></div></div>În 2025, creștinii de pretutindeni sărbătoresc Paștele - Învierea lui Iisus pe 20 aprilie. Astăzi ne reamintim de trecerea de la moarte la înviere și de puterea nemărginită a credinței în viața veșnică.&nbsp;

/VIDEO/ Maia Sandu îndeamnă la speranță și unitate de Paște: „După suferință vine vindecarea, iar lumina biruie întunericul”

politic

Maria-Emilia Hîncu

Emilia (61).webp

Emilia (61).jpg

Și-a pierdut tatăl pe front, în Germania. Împreună cu mama au construit casa piatră cu piatră. Și-a crescut singură cei doi copii, dar fiica e departe, iar feciorul a fost răpus de boală. &nbsp;Astăzi o cunoaștem pe doamna Olga Potereanu care patru decenii a muncit infirmieră, iar acum la cei 84 de ani trăiește singură cu amintirile unei vieți pline de sacrificii și cu speranța că nu va fi uitată.&nbsp;Nu departe de lac, &nbsp;într-o casă mică, dar plină de amintiri, își duce anii și durerile Olga Potereanu.„-Bună ziua, doamna Olga. -Bună ziua, bucuroși de oaspeți?-Bucuroși...- Doamne ferește, d-apoi eu vă privesc toată vremea. -Serios? -Da. -Cu fratele meu Anatol MUSCA da eu vad că fața cunoscută....Doamne, așa mă bucur. Dar în casă e călduț, scot eu mănușile, faci focul? &nbsp;-Seara.”&nbsp;A venit pe lume în vremuri tulburi, în anul 1941, în satul Dănceni.„Eu toată viața eu am trăit numai cu mama și o soră, tată nu am avut, mort pe front. -Ai prins războiul? - Ei aveam vreo 3 ani și jumătate”.&nbsp;A fost nevoită să renunțe la studii ca să-și ajute mama să întrețină gospodăria.„-Ai făcut școală? Am făcut șapte clase, cum era atunci. &nbsp;-Și ai rămas în sat? Nu te-ai mai dus la studii? - Am avut și vacă, și oi, și gâște, și trebuia de muncit. Nu știu dacă atuncea se plătea, dar deja am rămas acasă cu mama șă o ajutăm. Mama era cam bolnavă și ....”A clădit casa doar cu mama, chiar dacă până la asta a mers la clacă, lăsându-și amprenta pe cel puțin 20 de case din sat.„- Iată, când am făcut casa asta, nu ne-a ajutat nimeni &nbsp;numai eu la clădit. - Vai de mine. - Luam cotilețul și-l puneam sus, eram puternică, eram subțirică”.Deși era mâna ei dreaptă, mama a convins-o să se mărite ca să aibă și ea un sprijin.„Eu nu doream să mă căsătoresc, dar pe urmă... -Dar de ce nu doreai să te căsătorești? -Nu prea îmi plăcea, dar pe urmă...”Curând a devenit mamă. A adus pe lume un băiat și o fată. Dar i-a crescut singură, cu multă iubire și răbdare, pentru că mariajul a fost scurt.„Eu nu i-am dat o sfârlă la copiii mei, dacă vreți să mă credeți, din cuvânt. I-am purtat ca pe două floricele, îmbrăcați eu nu-mi luam mie o haină mai bunișoară”.După divorț a rămas cu toată povara pe umeri: mama bolnavă și cei doi copii.„Băiatul a învățat aici la școală profesională, fiica a lucrat pe la Moscova, ea s-a dus, o învățat de brutar. Dar iaca nu ne putem întâlni, nu poate veni. -Dar unde e fiica? - În Ucraina. E acolo căsătorită, deja are fată măritată și nepoți. Are familie acolo? - Da. Se aud Bubuituri. - Da matale îți faci griji? Da, eu retrăiesc, eu nu uit de dânsa niciodată. Ce face Liuba oare când era feciorul a zis lasă mama că ne ducem noi odată, că el avea mașină. - Dar nu ați fost niciodată? - Nu el zice că o să ne ducem, o să ne ducem și așa o rămas și nu am mai fost...”Băiatul s-a căsătorit în sat. Era sprijinul ei. Umărul pe care se rezema. Dar și el s-a stins, prea repede… în urmă cu doi ani.„-Dar cu băiatul ce s-a întâmplat ? -Ei de muncă s-a îmbolnăvit, acum de doi ani în urmă o decedat ce să faci? S-a însurat, și-a făcut casă, are o fată e învățată. Parcă îl văd și acum în ușă, ce mai faci? -Ei ce mai fac măi Valeric, iaca ceea, ceea. -Ți-i dor de el? -Da dacă Dumnezeu mi l-o luat. Tare tinerel, dar ce să faci? Eu mă gândeam că o să aibă cine să mă petreacă, Valeric este, dar...”Spune că rana încă nu s-a mai închis și doare...„- Iaca aista e feciorul meu îți seamănă, da. Iaca asta e fiica mea. - Asta e Liuba? - Aha asta. - Ai vrea să vină? Dar nu mai vine ea, deja gata. Așa ne-a spus și ea: mama nu o să ne mai vedem”.Trăiește în tăcere, cu durerea ei. Se roagă la Dumnezeu să-i dea putere. Să o mai țină în picioare. Să înfrunte durerea care nu-i dă pace, pentru că i-a pierdut pe rând pe toți.„Când era feciorul zi la zi mă duceam la dânșii, dar acum, fiica nu poate veni, el nu-i și iată am rămas singur ca cucul, de pe creangă pe creangă eu acum sunt. - Plângeți? - Mă culc seara și e udă perna, vine așa câte o jale câte un dor”.Totuși se ține, se ia cu grijile casei, mai strânge crenguțe, face focul.„- Matale singură îți aduci lemnele? - Da, cine o să mi le aducă? Cu lemne și cărbune. Cu lemne e larg și nu se încălzește. - Da, zici că faci seara, lemne multe trebuie?”Pământul nu îl mai lucrează, puterile o lasă.„Eu am lucrat pe la construcție și am intrat ultima dată la spital, la primul spital orășenesc și acolo am lucrat 40 de ani, 40 de ani numai într-o secție, nu m-am dus nicăieri. &nbsp;Deja îi știam pe toți, și medicii, și infirmierele și surorile. -Infirmieră ați fost?”După 40 de ani de muncă, răsplata e mizeră. Dar a învățat să facă economii și chiar și-a schimbat ușa și două ferestre, care abia de se țineau.„- Ce pensie ai matale? - Nici 3000 de lei. - După 40 de ani lucrați? Îți ajunge pensia asta matale pentru o lună întreagă? Îți plătești și lumina. - Trebuie să ajungă. - Apoi trebuie. -Facem așa ca să ajungă. Vine lumina, vine gazul eu mă duc și plătesc. &nbsp;Dar cine îmi dă? O bucățică de pâine mai dă, dar o capică cine să dea?”Din când în când, o nepoată o mai vizitează, dar și lucrătorul social, care vine de două ori pe săptămână și o ajută. Pentru că în casă nu are apă, nici canalizare, iar iarna e cel mai greu.„Eu o ajut să-i aduc o căldare cu apă, lemne, cărbune, achit facturile, să primesc pensia, cumpărături. -Rufele unde le spală? -Spală aici în casă cu mâna, în lighean, cu sodă și săpun &nbsp;cum se spăla înainte, dacă nu sunt alte condiții”, spune lucrătorul social, Valentina Frunză.&nbsp;Gătește într-o bucătărioară de vară, unde iarna îngheață apa în căldare. Dar nu se plânge. Spune că s-a deprins. Are și un cuptor unde altădată cocea cozonaci, pane și plăcinte. Astăzi nu mai coace, nu mai are pentru cine.„Ai vrea să se întoarcă, să vină o zi și să o vezi la poartă... Nu m-am așteptata la așa ceva. Hai să ne îmbrățișăm”.Așa e Olga, o femeie simplă, dar cu o inimă cât o lume. O mamă. O bunică. O luptătoare. Și, mai ales, un suflet care nu trebuie uitat.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/18/523c0a34-f9df-4800-b822-cfb3cac61a70_campaniebatraniinostri.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVADin 14 aprilie, în cadrul știrilor TV8, vom difuza șase reportaje emoționante despre „Bătrânii noștri”. Șase suflete pierdute în tăcere... Șase destine frânte de poveri… Așteaptă lumina Învierii… Așteaptă ale noastre mângâieri…&nbsp;În cadrul edițiilor trecute ale campaniei, mii de oameni au reacționat la grijile bătrânilor singuratici și au pus umăr de la umăr pentru a le face viața mai ușoară. Și în acest an, avem posibilitatea să le fim aproape.&nbsp;Mulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de greutăți, deplânge pierderea fiului în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Olga

BATRANII NOSTRI mătușa Olga.webp

Creștinii de pretutindeni sărbătoresc Paștele - Învierea lui Iisus. Astăzi ne reamintim de trecerea de la moarte la înviere și de puterea nemărginită a credinței în viața veșnică. Sărbătoarea Învierii să vă binecuvânteze căminul, iar în lume să răspândească pacea și înțelegerea. Echipa TV8 vă dorește un Paște Luminat!Învierea Domnului este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creștin și aduce în casele noastre inclusiv bucuria tradițiilor care ne leagă de strămoși.Oul roșu, vopsit tradițional de creștini, este considerat simbol al nemuririi și al renașterii. De Paște, oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi, se spală cu apă, se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel, vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă, tot anul. Potrivit aceluiaşi obicei, cel care se spală ultimul din acest vas, ia banii.Masa de Paște este o altă tradiție importantă, caracterizată de bogăția bucatelor și de simbolismul acestora. Mielul copt, considerat simbol al învierii și al sacrificiului lui Iisus Hristos, este unul dintre preparatele tradiționale servite de creștini în această zi.Așezându-se la masă, creștinii mănâncă din cele sfințite, nu înainte de a se saluta cu expresia „Hristos a Înviat!”, răspunsul fiind „Adevărat a Înviat!”. Oamenii ciocnesc ouăle încondeiate „cap cu cap” în prima zi de Paşte. Abia din a doua zi, ei le ciocnesc şi „dos cu dos”.Pe vremuri, la Paște, îndeosebi a doua și a treia zi, în multe sate se organizau jocuri, hora satului, unde veneau sătenii de toate vârstele.&nbsp;Tradițional, în zilele de Paște, la moldoveni, era „datul în scrânciob”. Drept plată pentru această distracție erau ouăle roșii. Se credea că cine se dădea în scrânciob, aceluia îi vor crește roadele înalte și-i va merge bine tot anul.&nbsp;A doua zi de Paște, se obișnuiește ca finii să se ducă la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri.

Hristos a Înviat! Creștinii sărbătoresc Paștele. Obiceiuri și tradiții

Paște

Emoții, lacrimi și mesaje de dor pentru părinți. &nbsp;Vineri, de la 19:55&nbsp;urmăriți o&nbsp;ediție specială „Întreabă Ghețu”&nbsp;plină de lumină - cu oamenii din satele și orașele Moldovei.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=Rzcv0ihdQAQ"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Rzcv0ihdQAQ" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Ediție Specială „Întreabă Ghețu”: Emoții, lacrimi și mesaje de dor pentru părinți

Redacția TV8

Emoții, lacrimi și mesaje de dor pentru părinți. &nbsp;Vineri, de la 19:55&nbsp;urmăriți o&nbsp;ediție specială „Întreabă Ghețu”&nbsp;plină de lumină - cu oamenii din satele și orașele Moldovei.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/17/e04d6a69-e544-4235-b9ec-71f29ea3d9c5_ghetudor.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

Emilia - 2025-04-18T082757.798.webp

În noaptea Învierii, întreaga țară a fost cuprinsă de lumină, speranță și rugăciune. Bisericile și-au deschis larg ușile pentru credincioșii care au venit cu inima curată să întâmpine Paștele. Cei mai răbdători au rămas peste noapte în lăcașurile sfinte, unde au ascultat slujba Învierii, s-au rugat pentru liniște și bunăstare și au așteptat să-și sfințească bucatele. Am fost și noi alături de ei și am surprins magia unei nopți care ne adună pe toți în aceeași credință.Criuleni<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/47258aa7-8109-4c9b-a550-adbe07666458_bisericacriuleni.mp4" controls=""></video></div></div>Geamăna, Anenii Noi<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/67cd8eae-09d4-4d97-be82-42f2a9804302_9e4070e1-764e-4036-a204-3bc716ffb37b.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/1604e760-cd4a-4cab-8d5e-791802576e15_c48a29a5-e442-48fe-91d6-2cd79fcaaac0.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/c985283b-45c9-408d-8035-d767803835af_7d876466-c116-4aac-9f97-f2c853f591c7.webp"></figure>Curchi, Orhei<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/5c45dd75-bebb-4283-b6bf-b89dc2e744e0_cristi.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/fcde9142-9e98-4e3e-9e8e-511d75c5a559_cristi.webp"></figure>Chișinău<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/e78c0930-ad6b-43a6-9354-c46a758ff2be_Emilia63.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/27e84a66-b303-4530-8bbd-79f89f9b076e_49200244239788089723931123568261626112356924n.webp"></figure>Cobîlea, Șoldănești<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/33192f7b-5515-4ce1-bdb6-260d0113819e_bisericacobilea.mp4" controls=""></video></div></div>Sipoteni, Călărași<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/340c26e0-1de7-4664-a0aa-2c5302c46d3c_cristi.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/20/d78aa185-b678-41e6-8d5b-372e5a7f0961_cristi.webp"></figure>În 2025, creștinii de pretutindeni sărbătoresc Paștele - Învierea lui Iisus pe 20 aprilie. Astăzi ne reamintim de trecerea de la moarte la înviere și de puterea nemărginită a credinței în viața veșnică.&nbsp;

/VIDEO/ Noaptea Învierii în Moldova: Credincioșii s-au adunat în biserici pentru a sărbători Paștele

Emilia (65).webp

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/81595" target="_blank">Reporter de investigație</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/52798" target="_blank">Jurnalist al site-ului TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/36118" target="_blank">Журналист русской версии сайта TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor imagine</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/85713" target="_blank">Redactor știri externe</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter știri TV8</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist al site-ului TV8.md sau reporter de investigație la „Cutia Neagră PLUS”

Sci-Tech&Media

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa emisiunii Cutia Neagră PLUS de la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter de investigații</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor video</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație sau editor video la "Cutia Neagră PLUS"

TV8 angajare.jpg

tv8 angajează

Bună, prieteni! Haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi </a>despre o nouă capcana a rușilor și cum ne-au mai umilit încă o dată, demonstrându-ne slăbiciunile, în povestea cu evadarea lui Nesterovschi. Lunea aceasta, directorul Serviciului de Informații și Securitate a ieșit cu un anunț bombă - instituția a documentat cum diplomați ai Ambasadei Federației Ruse din Moldova l-au ajutat pe deputatul penal Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană, chiar în ajunul pronunțării sentinței prin care a fost condamnat la 12 ani de pușcărie.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/04/c678b931-124f-44c5-8407-a9c56b025cac_verdenochi25.mp4" controls=""></video></div></div>Vă voi spune <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi </a>ce cred despre asta: Fuga lui Nesterovschi, organizată de Ambasada rusă, este o provocare curată! Scopul real nu a fost de a-l scăpa de Nesterovschi de pușcărie, ci mai degrabă de a provoca o escaladare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Moscova a jucat o partidă în care ne-a pus mat chiar înainte ca autoritățile moldovenești să miște vreo piesă.Haideți să vă explic ce am în vedere. Nu cred că încape vreo îndoială că Ozerov și ceilalți diplomați ruși știau că intrarea în Ambasadă și ce se întâmplă în curtea misiunii&nbsp; este monitorizat 24 din 24 de către SIS. Având această certitudine, mai ales după istoria cu antenele de pe clădire, ar fi fost o eroare impardonabila ca rușii să îi organizeze o evadare secretă lui Nesterovschi&nbsp; chiar sub ochii Serviciului de Informații și Securitate.&nbsp;Nesterovschi nu s-a dus la ambasadă în toiul nopții, ca hoții, ci spre seara – probabil după ce a luat cina în oraș. El nu coboară din mașină sub poarta misiunii diplomatice cu vreun chipiu pe cap, pentru a-și ascunde identitatea. Ci se oprește peste drum de Ambasadă. Traversează liniștit strada și defilează cu chipul descoperit prin curtea Ambasadei. Aproape ca pe platoul de filmare pentru vreun film despre spioni.&nbsp;Pe 18 martie, Nesterovschi nu avea nevoie de niciun fel de ajutor al rușilor pentru a merge în Transnistria. Putea pleca liniștit acolo cu propria mașină pentru că nimeni nu îl putea opri. Iar dacă și-ar fi dorit să dispară discret cu ajutorul rușilor, cea mai puțin indicată locație era ambasada. Acest lucru este evident!&nbsp;Rușii ne-au întins o cursă pentru că și-au dorit o nouă provocare. Au râs probabil sub mustață de ingenioasa alertă cu bombă de a doua zi. Această alertă este un indiciu clar că SIS și poliția s-au prins chiar în dimineața zilei de 19 martie că Nesterovschi a mers la ambasadă. Ambasadorul conectat la grupul criminal Wagner și-a bătut joc public de autorități și opinia publică, sugerând că imaginile de pe camerele de supraveghere puteau fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.&nbsp;&nbsp;În mod cert, rușii au mizat în această operațiune pe tensionarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Este firesc ca autoritățile să le ceară celor din stânga Nistrului&nbsp; să îi transmită pe Nesterovschi și Lozovan pentru a fi duși la pușcărie. Este evident că nici Krasnoselski, nici Gușan, nici Ignatev nu ar putea face asta, chiar dacă am admite ipotetic ca și-ar dori-o. Nimeni de acolo nu și-ar putea permite să meargă împotriva jocurilor Kremlinului.&nbsp;Condamnările lui Nesterovschi și Lozovan sunt emblematice și importante pentru actuala guvernare, după luni de văicăreli că lupta cu corupția politică a eșuat.&nbsp;Ce ar fi trebuit să facă Guvernul având înregistrările cu evadarea lui Nesterovschi? Primul impuls este evident de a pune piciorul în prag și a condiționa – Nu-s fugarii, nu-i gaz! Probabil anume asta așteaptă Moscova. Cu siguranță, aceasta așteptăm și noi. Motivele noastre sunt clare – ne simțim umiliți și nu mai vrem să fim călcați în picioare de un regim separatist. Mai ales după șirul de concesii neproporționale făcute de Guvern în interesul Tiraspolului în ultimii 30 de ani.&nbsp;Chișinăul trebuie să pună piciorul în prag, dar nu după scenariul pregătit la Moscova. Tiraspolul trebuie forțat să respecte angajamentele asumate. În urmă cu două luni, premierul Recean a condiționat reluarea aprovizionării cu gaze a regiunii cu 4 lucruri. Astăzi, toate cele 4 condiții sunt încălcate. Nu toate posturile de control au fost scoase, nu toți deținuții politici eliberați, din toate televiziunile care urmau sa emită în stânga Nistrului a mai rămas doar postul public Moldova1, problemele liceului din Râbnița nu au fost rezolvate.&nbsp;Chiar mai rău, autoritățile nerecunoscute planifică introducerea de noi sancțiuni pentru jurnaliștii care vor merge în exercițiul funcției în stânga Nistrului. Între timp, pe țeava de la MMZ iese fum alb. Doar că, în acest caz, fumul alb e un semn prost.&nbsp;Sezonul de iarnă s-a încheiat. Poate e cazul să revedem volumele de gaze acceptate pentru tranzit în Transnistria?&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/04/c678b931-124f-44c5-8407-a9c56b025cac_verdenochi25.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Provocare, capcană și umilință. Miza reală a Rusiei în istoria cu Nesterovschi

economic

externe

Bună, prieteni! Haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi </a>despre o nouă capcana a rușilor și cum ne-au mai umilit încă o dată, demonstrându-ne slăbiciunile, în povestea cu evadarea lui Nesterovschi. Lunea aceasta, directorul Serviciului de Informații și Securitate a ieșit cu un anunț bombă - instituția a documentat cum diplomați ai Ambasadei Federației Ruse din Moldova l-au ajutat pe deputatul penal Alexandr Nesterovschi să fugă în regiunea transnistreană, chiar în ajunul pronunțării sentinței prin care a fost condamnat la 12 ani de pușcărie.&nbsp;Vă voi spune <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi </a>ce cred despre asta: Fuga lui Nesterovschi, organizată de Ambasada rusă, este o provocare curată! Scopul real nu a fost de a-l scăpa de Nesterovschi de pușcărie, ci mai degrabă de a provoca o escaladare a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Moscova a jucat o partidă în care ne-a pus mat chiar înainte ca autoritățile moldovenești să miște vreo piesă.Haideți să vă explic ce am în vedere. Nu cred că încape vreo îndoială că Ozerov și ceilalți diplomați ruși știau că intrarea în Ambasadă și ce se întâmplă în curtea misiunii&nbsp; este monitorizat 24 din 24 de către SIS. Având această certitudine, mai ales după istoria cu antenele de pe clădire, ar fi fost o eroare impardonabila ca rușii să îi organizeze o evadare secretă lui Nesterovschi&nbsp; chiar sub ochii Serviciului de Informații și Securitate.&nbsp;Nesterovschi nu s-a dus la ambasadă în toiul nopții, ca hoții, ci spre seara – probabil după ce a luat cina în oraș. El nu coboară din mașină sub poarta misiunii diplomatice cu vreun chipiu pe cap, pentru a-și ascunde identitatea. Ci se oprește peste drum de Ambasadă. Traversează liniștit strada și defilează cu chipul descoperit prin curtea Ambasadei. Aproape ca pe platoul de filmare pentru vreun film despre spioni.&nbsp;Pe 18 martie, Nesterovschi nu avea nevoie de niciun fel de ajutor al rușilor pentru a merge în Transnistria. Putea pleca liniștit acolo cu propria mașină pentru că nimeni nu îl putea opri. Iar dacă și-ar fi dorit să dispară discret cu ajutorul rușilor, cea mai puțin indicată locație era ambasada. Acest lucru este evident!&nbsp;Rușii ne-au întins o cursă pentru că și-au dorit o nouă provocare. Au râs probabil sub mustață de ingenioasa alertă cu bombă de a doua zi. Această alertă este un indiciu clar că SIS și poliția s-au prins chiar în dimineața zilei de 19 martie că Nesterovschi a mers la ambasadă. Ambasadorul conectat la grupul criminal Wagner și-a bătut joc public de autorități și opinia publică, sugerând că imaginile de pe camerele de supraveghere puteau fi generate cu ajutorul inteligenței artificiale.&nbsp;&nbsp;În mod cert, rușii au mizat în această operațiune pe tensionarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Este firesc ca autoritățile să le ceară celor din stânga Nistrului&nbsp; să îi transmită pe Nesterovschi și Lozovan pentru a fi duși la pușcărie. Este evident că nici Krasnoselski, nici Gușan, nici Ignatev nu ar putea face asta, chiar dacă am admite ipotetic ca și-ar dori-o. Nimeni de acolo nu și-ar putea permite să meargă împotriva jocurilor Kremlinului.&nbsp;Condamnările lui Nesterovschi și Lozovan sunt emblematice și importante pentru actuala guvernare, după luni de văicăreli că lupta cu corupția politică a eșuat.&nbsp;Ce ar fi trebuit să facă Guvernul având înregistrările cu evadarea lui Nesterovschi? Primul impuls este evident de a pune piciorul în prag și a condiționa – Nu-s fugarii, nu-i gaz! Probabil anume asta așteaptă Moscova. Cu siguranță, aceasta așteptăm și noi. Motivele noastre sunt clare – ne simțim umiliți și nu mai vrem să fim călcați în picioare de un regim separatist. Mai ales după șirul de concesii neproporționale făcute de Guvern în interesul Tiraspolului în ultimii 30 de ani.&nbsp;Chișinăul trebuie să pună piciorul în prag, dar nu după scenariul pregătit la Moscova. Tiraspolul trebuie forțat să respecte angajamentele asumate. În urmă cu două luni, premierul Recean a condiționat reluarea aprovizionării cu gaze a regiunii cu 4 lucruri. Astăzi, toate cele 4 condiții sunt încălcate. Nu toate posturile de control au fost scoase, nu toți deținuții politici eliberați, din toate televiziunile care urmau sa emită în stânga Nistrului a mai rămas doar postul public Moldova1, problemele liceului din Râbnița nu au fost rezolvate.&nbsp;Chiar mai rău, autoritățile nerecunoscute planifică introducerea de noi sancțiuni pentru jurnaliștii care vor merge în exercițiul funcției în stânga Nistrului. Între timp, pe țeava de la MMZ iese fum alb. Doar că, în acest caz, fumul alb e un semn prost.&nbsp;Sezonul de iarnă s-a încheiat. Poate e cazul să revedem volumele de gaze acceptate pentru tranzit în Transnistria?&nbsp;

verden ochi 25

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Băieții deștepți din energie”. Avizele pentru parcuri solare sau eoliene, de vânzare pe piața neagră

Cutia carton -Baietii din Energie

Republica Moldova va trece și în acest an la ora de vară. Schimbarea se va face în noaptea de sâmbătă, 29 martie. Acele ceasornicului vor fi mutate cu o oră înainte, astfel că ora 3:00 va deveni ora 4:00. Prin urmare, ultima zi de duminică din luna martie va fi cea mai scurtă din acest an, având 23 de ore.&nbsp;Trecerea la ora de vară are loc la o săptămână după echinocțiul de primăvară, marcat pe 20 martie, când ziua este egală cu noaptea.O veste îmbucurătoare este că dispozitivele electronice moderne se ajustează automat la schimbarea orei. Cu toate acestea, este recomandat să verificați corectitudinea orei în cazul în care aveți programări sau întâlniri în ziua de duminică.Schimbarea orei, de cele mai multe ori, are consecințe asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare. Mai mult, sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră.Omul are nevoie în jur de trei zile pentru a se adapta la această schimbare. S-a demonstrat că cei care adorm mai târziu, după ora 22:00, se adaptează mai greu la ora de vară.Pentru a trece mai ușor peste perioada de acomodare, sunt recomandate exerciții moderate și este important să fie păstrat regimul de somn. Pentru a facilita adormirea, se va respira profund, cu ochii închiși, în jur de cinci minute. Este recomandată și relaxarea musculară progresivă în poziția orizontală, de la degete și până la mâini. Cât privește regimul alimentar, se va evita consumul produselor alimentare grase.Pentru prima dată, trecerea la ora de vară a fost aplicată în Noua Zeelandă, în 1895. Republica Moldova a preluat această practică în anul 1979. În februarie 2021, Parlamentul European a votat pentru eliminarea practicii de schimbare a orei, dar a lăsat decizia la discreția statelor membre. Comisia Europeană urma să propună un plan de revizuire a Directivei care prevede schimbarea orei, lucru care, deocamdată, nu s-a întâmplat.

Ora de vară 2025 în Moldova: Când se schimbă ora și cum să te adaptezi ușor

Ora de vară 2025: Când se schimbă ora în Moldova

ceas

ora de vară.jpg

„Mă numesc Mihai, dar îmi puteți spune Misha. Timp de cel puțin jumătate de deceniu, mi-am dorit foarte mult să scriu și să public o carte, cu sute sau mii de cititori în întreaga lume.” Așa începe romanul autobiografic al unui tânăr din satul Lăpușna, raionul Hîncești. Un roman care nu a ajuns să fie tipărit, dar care ascunde o poveste emoționantă a doi frați gemeni, care de mulți ani nu mai pășesc pe picioarele lor, iar unica posibilitatea de a vedea lumea în culorile vii, a devenit scaunul cu rotile.&nbsp;Mihai și Victor Barbărasă sunt doi frați gemeni, care nu seamănă unul cu celălalt, dar care zilnic au împărțit același scaun cu rotile și aceeași pasiune, de a scrie. Jurnalista Andreea Josan a pășit pragul acestor tineri, care zilnic luptă cu Distrofia Musculară Duchenne, o boală a mușchilor care nu poate fi tratată. Pe 21 martie 2025, acești doi tineri ar fi împlinit 23 de ani. Din nefericire, pe 18 martie 2025, Victor a decedat.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/03/11/d2c6036a-ad4b-4c58-8157-d4e73815fc75_Emilia-2025-03-11T074702.175.webp"></figure>Reportajul de mai jos a fost filmat în toamna anului 2024, atunci când Mihai și Victor se bucurau împreună de viață. Vă invităm să priviți o poveste emoționantă, pe care o aducem ca un omagiu familiei îndurerate.&nbsp;Echipa TV8 transmite condoleanțe!Cine vrea să ajute această familie o poate face la numărul de telefon: 069069183 - Veronica Barbărasă&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/JWbOMfv24Rk?si=e7HToORlfGBsgHCZ"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/JWbOMfv24Rk" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Jurnalistă TV8: Andreea JosanImagine: Oleg Kozlov&nbsp;Montaj: Ion Usatyi

/VIDEO/ Omagiu lui Victor: Povestea a doi frați gemeni care luptă cu o boală incurabilă și scriu cărți. Cel mai mare vis al lor

Andreea Josan

„Mă numesc Mihai, dar îmi puteți spune Misha. Timp de cel puțin jumătate de deceniu, mi-am dorit foarte mult să scriu și să public o carte, cu sute sau mii de cititori în întreaga lume.” Așa începe romanul autobiografic al unui tânăr din satul Lăpușna, raionul Hîncești. Un roman care nu a ajuns să fie tipărit, dar care ascunde o poveste emoționantă a doi frați gemeni, care de mulți ani nu mai pășesc pe picioarele lor, iar unica posibilitatea de a vedea lumea în culorile vii, a devenit scaunul cu rotile.&nbsp;Mihai și Victor Barbărasă sunt doi frați gemeni, care nu seamănă unul cu celălalt, dar care zilnic au împărțit același scaun cu rotile și aceeași pasiune, de a scrie. Juranlista Andreea Josan a pășit pragul acestor tineri, care luptă cu Distrofia Musculară Duchenne, o boală a mușchilor care nu poate fi tratată. Pe 21 martie 2025, acești doi tineri ar fi împlinit 23 de ani. Din nefericire, pe 18 martie 2025, Victor a decedat.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/03/11/d2c6036a-ad4b-4c58-8157-d4e73815fc75_Emilia-2025-03-11T074702.175.webp"></figure>Reportajul de mai jos a fost filmat în toamna anului 2024, atunci când Mihai și Victor se bucurau împreună de viață. Vă invităm să priviți o poveste emoționantă, pe care o aducem ca un omagiu familiei îndurerate.&nbsp;Echipa TV8 transmite condoleanțe!<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/Fj8xrE_ycD8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Fj8xrE_ycD8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Jurnalistă TV8: Andreea JosanImagine: Oleg Kozlov&nbsp;Montaj: Ion Usatyi

Andreea

/VIDEO/ Dezvăluiri din „laboratorul” politic al lui Ilan Șor. Lista cu prețuri și oamenii trimiși să construiască un partid proeuropean

investigații

Stela Mihailovici

Vă invităm într-o excursie în laboratorul politic al celui mai odios personaj al mometului din politica moldovenească, Ilan Șor. Din investigația pe care v-o prezentăm astăzi aflați cine sunt tehnicienii folosiți de Șor pentru a crea partide și a le pune pe roate. Cum acești oameni s-au perindat prin diferite partide - PLDM, CUB, LOC, ALDE.&nbsp;Vă spunem cât costă lansarea unui partid marca Șor. Aflați lista cu prețuri pentru coruperea demnitarilor.&nbsp;Vă dezvăluim visul fugarului de la Moscova de a-și încropi partide proeuropene și unioniste. Toate astea le-am aflat grație câtorva persoane care, în virtutea unor împrejurări, au acceptat să&nbsp;coopereze cu procurorii&nbsp;în operațiunea de deconspirare a lui Șor. Probele acumulate în cadrul acestei operațiuni au stat la bazele dosarului în care a fost condamnat deputatul&nbsp;Alexandr Nesterovschi&nbsp;la 12 ani de închisoare.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/cW2LXK7V2Ik"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/cW2LXK7V2Ik" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Arina Spătaru a intrat în politică în decembrie 2015, fiind aleasă președintă&nbsp;a&nbsp;Organizației&nbsp;Teritoriale&nbsp;Bălți a Platformei Demnitate și Adevăr. În perioada 2019-2021 a fost deputată. A&nbsp;candidat de două ori,&nbsp;dar&nbsp;fără succes, la funcția de primar al municipiului Bălți. Ultima tentativă a fost în 2021, după care a anunțat că se retrage din politică. Spătaru a fost un martor important în dosarul de anulare a alegerilor din Bălți, câștigate de Marina Tauber.În perioada august-octombrie 2023 Arina Spătaru a fost agent sub acoperire cu numele Victoria Bogatu. A&nbsp;avut misiunea să documenteze câți bani va pompa Ilan Șor pentru a-și construi un partid cu fațadă proeuropeană, care să ajungă în Parlament. Operațiunea a început însă cu 4 luni mai devreme, pe 14 aprilie 2023, chiar în apropierea sărbătorilor de Paști.Arina Spătaru: „Au venit colegii din CNA, mi-au adus dispozitivele pentru video și audio înregistrare. M-au însoțit.&nbsp;S-au ascuns în garaj, ca în filme de acțiune, pentru că eu mă temeam să nu fiu deconspirată.&nbsp;Uite așa, Vinerea Mare, în ajun de Paște. Țin minte foarte bine că Vinerea Mare am petrecut-o în investigare, în discuția cu Șor.Totul a pornit de la insistența deputatului&nbsp;Alexandr Nesterovschi, care o lună mai devreme plecase din Partidul Socialiștilor și se alăturase protestelor organizate de Ilan Șor. Deputatul a sunat-o și a vizitat-o de mai multe ori pe Spătaru încercând să o convingă să discute cu Șor. &nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;Arina Spătaru: „Eu atunci lui Nesterovschi i-am refuzat categoric, dar așa cum pot ei mai bine, ăștia din grupările criminale, tot timpul lasă ușa deschisă. Mi-a zis să&nbsp;mă mai gândesc&nbsp;un pic, să mă&nbsp;sfătui cu familia. Ei niciodată nu închid ușa când vor să te racoleze și să te convingă”.&nbsp;S-a sfătuit însă cu un fost coleg de partid, președintele Platformei Demnitate și Adevăr Dinu Plângău, care i-a recomandat să scrie un denunț la Centrul Național Anticorupție (CNA).Dinu Plîngău: „Am convins-o prin faptul că i-am spus că voi comunica personal cu conducerea organelor de drept de la Chișinău, pentru că sunt anumite particularități. Dacă vrei să depui un denunț,&nbsp;trebuie să depui în raza teritorială, de exemplu la CNA din Bălți. Acolo fiecare se cunoaște unul pe altul și implicarea mea a fost prin a convinge conducătorii Procuraturii Anticorupție și CNA să delege oameni de la Chișinău ca să fie mai puțină scurgere de informații. Al&nbsp;doilea argument pentru a o convinge&nbsp;pe dns Spătaru&nbsp;a fost că-i va fi asigurată consultarea juridică de care va fi nevoie, pentru că e o chestie nu chiar atât de plăcută.&nbsp;În seara când am discutat cu dna Spătaru, imediat l-am contactat pe dl Rusu&nbsp;(n.r. Iulian Rusu, ex director CNA), l-am informat și cred că a doua zi dimineață ofițerii CNA erau la dna Spătaru.Arina Spătaru: „Dinu m-a ajutat. Eu eram la Bălți&nbsp;și&nbsp;el era la Chișinău. M-a ajutat să compun și o adresare, acest denunț bazat pe niște argumente legale. El știa mai bine. Aveam încredere. Am citit. M-am gândit că este un denunț bun. L-am semnat și l-am trimis scanat pe numele șefului CNA, Iulian Rusu.Prima vizită a lui Nesterovschi, înregistrată videoÎn aceeași zi, ofițerii CNA din Bălți au fost trimiși să o audieze pe Arina Spătaru și i-au propus o colaborare. Aceasta a căzut de acord să înregistreze audio și video următoarea interacțiune cu Nesterovschi. Chiar în aceeași seară,&nbsp;deputatul a venit în ospeție. L-a contactat la telefon pe Ilan Șor și i-a transmis receptorul Arinei Spătaru. A urmat o discuție de o oră, înregistrată cap-coadă de oamenii legii.Arina Spătaru: „El încerca să mă convingă că eu aș fi liderul ideal pentru echipa lui proeuropeană și că el mai caută o echipă de unioniști. Eu îi puneam niște întrebări normale, evidente. De ce eu?&nbsp;Cum poți să te adresezi la mine când știi că eu sunt din Platforma DA, că eu am exclus-o pe Marina Tauber? El spunea că este sigur că nimeni nu o să creadă, având în vedere profilul meu. Nu o să aibă nimeni niciun argument că tu „mutești” cu mine. Atunci când eu îi puneam întrebări de furtul miliardului, el încerca să mă convingă că el e atât de bun și hai colaborează cu mine că nu o să ai întrebări. Chiar din prima el a insistat să plec în Israel, să avem o discuție personală că nu toate detaliile le poate da la telefon. &nbsp;Discuția asta a fost destul de agresivă din partea mea. Eu i-am pus întrebări destul de multe și el mi-a dat toate cărțile pe față și asta pentru investigatori a fost o capodoperă de argumente și de dovezi.El a recunoscut că o să fie finanțat partidul din banii prietenilor săi ruși, oligarhilor ruși. El a recunoscut că Kremlinul caută un înlocuitor pentru Dodon. El a recunoscut că vrea să revină acasă. A recunoscut că planifică să formeze mai multe partide și așa cum se zice în popor să pună mai multe ouă în diferite coșuri și să vină la guvernare.M-am gândit că această discuție va dezlega mâinile oamenilor legii să poată căuta pe mai multe ipoteze&nbsp;și să se poată agăța de mai multe lucruri. Iată de ce, după ce a plecat Nesterovschi, am înmânat utilajele și tot ce trebuia oamenior legii și mi-am luat de o grijă. La moment eu eram sigură că mi-am făcut datoria de cetățean și mă duc să sărbătoresc Paștele”.Deplasarea în Israel și vizita în vila lui ȘorDupă sărbători, Nesterovschi a revenit cu propunerea să-i organizeze Arinei Spătaru o deplasare în Israel, pentru o discuție tet-a-tet cu Șor. Deputatul fusese până atunci de câteva ori la Șor. Prima dată a zburat din București la Tel Aviv pe 18 martie 2023, la trei zile după ce își anunțase plecarea din PSRM și se declara deputat independent în Parlament. Pentru deplasări&nbsp;în Israel, Nesterovschi&nbsp;folosea întotdeauna pașaportul diplomatic.Arina Spătaru: „El mi-a povestit prin propria experiență. Uite, eu am fost și nu am pățit nimic. Am fost cu escală, pentru că e unul dintre&nbsp;secrete. Mai puțini oameni, jurnaliști pot să verifice deplasarea ta. Doi la mână, el a zis că Șor organizează absolut tot: zbor&nbsp;și&nbsp;hotel, o să-mi organizeze o excursie în Ierusalim și la Marea Moartă. El încerca să mă convingă și să mă impresioneze că am&nbsp;doar de câștigat. Chiar dacă o să refuzi, asta nu te obligă la nimic. Totuși ar fi bine să mergi.&nbsp;Noi am discutat de mai multe ori la subiectul ăsta”.Fosta șefă a Procuraturii Anticorupție ne-a dezvăluit cum a fost organizată deplasarea Arinei Spătaru în Israel.Veronica Dragalin: „Noi în acel moment nu aveam suficient timp la dispozitie să o putem trimite în Israel ca agent sub acoperire cu utilaj pentru a înregistra. Dacă voiam&nbsp;să facem așa ceva, asta ar fi necesitat o comisie rogatorie cu autoritățile din Israel. Era o procedură care avea să dureze foarte mult timp. Atunci am discutat cu ea,&nbsp;dacă este gata să-și asume să meargă acolo ca un simplu cetățean care ulterior poate veni să ne spună ca martor ce s-a întâmplat. Pentru noi era foarte important să obținem informații, să vină ea înapoi și să ne povestească despre ce s-a discutat, unde anume a fost, era important locul exact unde anume stă Ilan Șor și asta am reușit să facem, să identificăm exact locul. Am încercat să-i explic din punctul meu de vedere cât de semnificativă era munca ei in efortul de a-l extrăda pe Ilan Șor. Noi la acel moment asta voiam, să acumulăm aceste probe. Eu eram în comunicare cu procurorii din Israel. Intenția era ca el să fie arestat în Israel sau pe un caz penal pornit de autoritățile din Israel sau pe mandatul de arest care exista din Moldova, dar scopul era ca Ilan Șor să fie adus fizic în Moldova”. &nbsp;Călătoria Arinei Spătaru și a soțului ei în Israel pe 19 mai 2023 a fost pusă la punct de Nesterovschi, care a fost prezent a doua zi și în oficiul lui Șor.Arina Spătaru: „El mi-a cerut copiile la pașapoarte. El mi-a trimis biletele online. Mi-a dat explicații cum trebuie să mă îmbrac, ce trebuie să spun în aeroport, pentru că mi-a organizat o deplasare prin Viena. Mi-a zis&nbsp;că ținuta mea trebuie să fie una de business, să arăt ca o antreprenoare. Dacă voi fi întrebată la aeroport, &nbsp;să spun că eu plec la o întâlnire cu afaceristul Ilan Șor.Nesterovschi nu mi-a spus că și el va fi acolo în oficiul lui Ilan Șor. Ne-am întâlnit, am schimbat&nbsp;niște replici și după asta a plecat și noi am rămas cu Șor, probabil pentru 10 min. El a insistat că locuiește nu departe, este vremea cinei și hai să mergem să vă fac cunoștință cu familia, &nbsp;casa, câinele. Împreună cu alaiul de bodygarzi am mers într-o plimbare în Caesarea, nu departe la&nbsp;casa care a apărut în investigațiile jurnaliștilor.În prima seară noi am discutat lucruri generale&nbsp;cu Șor.&nbsp;El a insistat să ne cunoaștem mai bine, să-mi mai povestească o dată istoria lui cu furtul miliardului, adevărul lui cum s-ar spune. Eu l-am întrebat la ce bun îi mai trebuie Moldova dacă este bine aici.&nbsp;El a zis că vrea justiție&nbsp;și&nbsp;dreptate. Deja a doua zi, după ce am fost impresionată de organizarea excursiilor, de un sejur de câteva ore la un salon într-un hotel de pe malul Mării Moarte,&nbsp;în acea seară noi am discutat la subiect. Atunci locația a schimbat-o într-un alt centru comercial, într-un alt oficiu. Pentru că eram cu soțul meu, atunci Șor&nbsp;a insistat să fiu doar eu. Am ieșit la o terasă, cu vedere frumoasă către mare, eram doar noi doi și m-a rugat să las telefonul soțului în birou unde mă aștepta.Șor&nbsp;îmi spunea că are foarte mulți oameni de afaceri din R. Moldova, că sunt niște petroliști în România, că are niște contacte cu antreprenori care sunt gata să finanțeze din Europa, dar desigur că mizează mult pe prietenii lui din Rusia, oligarhi, prietenii lui apriopiați care i-au fost mereu aproape la cauze. El înțelegea foarte bine că&nbsp;pentru a fi&nbsp;convinsă, trebuie să caute niște surse mai puțin obscure de finanțare și mai mult legale.&nbsp;Mă asigura că totul o să fie corect și eu nu o să am de suferit”.50 mii dolari și 100 mii lei, aduși de Nesterovschi la poartăLa acea discuție din Israel, Arina Spătaru susține că nu i-a dat un răspuns pozitiv lui Șor privind o viitoare colaborare. Însă, peste o lună, s-a pomenit cu bani de la Șor, livrați de Nesterovschi la miez de noapte - 50 de mii de dolari și 100 de mii de lei.Arina Spătaru: „Nesterovschi m-a telefonat&nbsp;și m-a rugat să ies până la poartă. Când am deschis poarta, l-am văzut pe el stând în față și la roțile mașinei mele, pentru că lângă poartă era parcat microbuzul meu&nbsp;„Ford”,&nbsp;era o pungă din carton frumoasă. Și-mi zice&nbsp;că asta pentru mine&nbsp;cadou. Eu întreb ce fel de cadou, pentru că pe 26 a fost ziua de naștere a unuia dintre băieții mei. Eu m-am uitat la dânsul&nbsp;și&nbsp;el probabil a înțeles și a luat-o de fugă. Eu&nbsp;strig: Sașa, acolo sunt bani? El nu mi-a răspuns absolut nimic. &nbsp;Eu mă uit la pungă și ce să fac? O iau. Ce este acolo? Am început să scot dolari, lei și un telefon cu aplicația „Bria”. În noaptea aceea eu am documentat, pentru că fiecare dolar trebuia fotografiat. Peste o zi, nu mai țin minte detalii, am predat și utilajul pe care am înregistrat discuția noastră cu Nesterovschi și banii, și telefonul, și toate celelalte. Eu pe urmă l-am telefonat pe Nesterovschi și l-am dat la socoteală ce înseamnă banii ăștia. El mi-a zis că banii sunt personal pentru tine&nbsp;și este un început”.În instanța de judecată, Alexandr Nesterovschi a avut o altă versiune. A declarat că a aflat mai târziu că banii au fost donați de Ilan Șor pentru biserica la care este preot soțul Arinei Spătaru și pentru serviciile avocaților care o ajută pe aceasta într-un litigiu cu CET-Nord.„Nu cunoșteam persoana care mi-a dat pachetul. A venit cu un automobil de culoare albă la intersecția străzii unde trăiește Arina Spătaru. M-a rugat să-i transmit Arinei un cadou. Eu am sunat-o, ea a ieșit și i-am transmis pachetul. M-a rugat Ilan Șor să o felicit pe Arina cu ziua de naștere a fiului ei. Am aflat ulterior,&nbsp;din cuvintele Arinei,&nbsp;ce era în pachet și pentru ce erau acei bani”,&nbsp;a mărturisit Nesterovschi în fața judecătorilor.Primele indicații primite de la ȘorPeste trei zile de la recepționarea așa-numitului cadou, Arina Spătaru, la indicația oamenilor legii, a testat telefonul primit de la Șor. Primul pe care l-a sunat a fost Nesterovschi, înregistrat în aplicația BRIA cu numele „Teeko”.În următoarea zi a vorbit la telefon cu Șor, înregistrat în BRIA cu inițialele „IM”, probabil Ilan Mironovici, cum îl numesc subalternii săi. Au discutat despre fondarea noului partid pe care să-l conducă Arina Spătaru. Șor i-a dat indicații să anunțe public despre crearea grupului de inițiativă până la 15 iunie 2023. De asemenea, i-a recomandat&nbsp;să ceară consultanță politică de la Igor Volnițchi, fostul consilier al ex-premierului Vlad Filat. Iar pentru servicii de PR să-l contacteze pe Doru Petruți, șeful Institutului de sondaje IMAS. Acesta avuse anterior colaborări cu Ilan Șor.&nbsp;Un an mai devreme, Jurnal TV a publicat imagini cu Petruți de la o ședință online cu Șor. Petruți le recomanda participanților cum să organizeze proteste și cu ce politicieni ar fi bine să se asocieze Partidul Șor.Totuși, Arina Spătaru susține că oamenii recomandați de Șor nu știau despre legătura partidului pe care urma să-l conducă cu fugarul din Israel.Arina Spătaru: „Eu primeam indicații de la Șor și trebuia să intru în încrederea lui, să-l conving că eu totuși ascult și-i îndeplinesc toate sarcinile. Oamenii pe care mi-i recomanda Șor, eu mergeam la ei, intram în contact, stabileam niște activități, dacă asta mi se cerea și pe urmă cred că era domeniul organelor de urmărire penală să se clarifice care este&nbsp;esența acestui om în cadrul acestei investigații. Asta deja eu nu mă pot expune. Am colaborat și cu Doru Petruți și cu dl Volnițchi, dar este important să înțelegeți că oamenii ăștia nu știau că eu vin de la Șor. Oamenii ăștia și-au făcut datoria așa cum știau ei mai bine. Eu nu aș putea să spun că oamenii ăștia erau puși de Șor să lucreze numele meu”.&nbsp;

/LIVE/

/LIVE/ Dezvăluiri din „laboratorul” politic al lui Ilan Șor. Lista cu prețuri și oamenii trimiși să construiască un partid proeuropean

cutia 13.04

Campania <a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">„Bătrânii noștri” </a>deschide seria poveștilor de viață. Astăzi, cunoaștem istoria mătușii Valentina din satul Sofia, raionul Drochia. A fost 25 de ani asistentă medicală, și-a pus viața în slujba celor din jur, dar la 88 de ani, își duce singură povara anilor. Trăiește dintr-o pensie modestă și are grijă de feciorul bolnav, dar mai găsește putere să zâmbească...Atunci când iarna îți intră în plete, iar povara anilor apasă pe umeri, aștepți primăvara ca pe o rază de lumină și speranță. O așteaptă și mătușa Valentina… A trecut cu greu de-a 88-a iarnă și așteaptă pe cineva să îi calce pragul, să o asculte și să-i aline singurătatea…„Ia te uită aici trei case la rând nu trăiește nimeni absolut. Sincer e dureros să vezi case pustiite, case care se dărâmă deja…”, a menționat interpretul Ion Paladi.Fiecare casă din Sofia, Drochia ascunde o poveste, o istorie de viață... Astăzi vom răsfoi povestea Valentinei Schițco.&nbsp;A început să-și depene anii în 1937, n-a fost un drum ușor. Au fost vremuri când firul se subția, gata să se frângă, dar lega un nod și depăna mai departe. A avut grijă de părinți, de soț, de copii și de un sat întreg, dar acum își deapănă amintirile în singurătate...„Deja așa am rămas singură, că eu am fost cea mai mare. - Câți copii ați fost în familie? - Trei, trei fete am fost. - Și surorile sunt în viață? - O soră trăiește în Belorusia. - Și cum a fost copilăria dumneavoastră? - A fost tare grea”, a menționat Valentina Schițco.În ciuda greutăților, a absolvit școala din sat, dar își dorea să devină medic, să ajute oamenii și a mers spre visul ei...„După zece clase, am terminat colegiul din Bălți de soră medicală, de felșer mai în scurt- După asta am fost trimisă tocmai la Vulcănești și bărbatul ăsta al meu a vrut să mă aducă acasă și a venit acolo. Și acolo ne-am înscris, apoi am venit acasă, și-apoi nunta și apoi...”S-au mutat în cuibul lor și părea că viața prinde culoare, dar în scurt timp și-a luat în grijă părinții:„Tata meu 18 ani a stat în pat.Dar nu se plângea și găsea mereu putere de a merge mai departe. „Am lucrat și la spital, și am lucrat la policlinică, la făcut injecții și apoi am trecut la felser, dușem tot lucru din policlinică”.„- Doamna Valentina, facem oleacă de foc? - Să încălzim camera. - Să fi avut bani, îmi făceam sobă, dar dacă n-am avut am făcut asta. - Acuș aprindem noi”.A devenit mamă, creștea cu multă dragoste cei trei copii. Le-a oferit studii și i-a călăuzit să fie oameni, dar soarta a fost dură cu ea. E dificil să accepte situația în care a adus-o cărările vieții.„ - Trei copii ați avut? - Da. - Și acum aveți doi, băiatul care locuiește cu dumneavoastră și cel de la Kiev? - Da, un băiat la Kiev. Eu am avut și fată. A murit la 45 de ani. - Ce s-a întâmplat? - O fost rac...”Cel de-al doilea fecior a fost căsătorit, dar nu a avut copii. Acum, la aproape 60 de ani, este bolnav la pat, iar mama îi poartă de grijă:„Soțul are 10 ani pe al 11-lea de când o decedat și sunt singură și cu băiatul ăsta, da băiatul e bolnav de nervi”.Feciorul nu are poliță de asigurare medicală și nici alt suport financiar pe motiv de boală, iar mătușa Valentina, deși o duce greu, nu poate beneficia de servicii de asistență socială pentru că are copii, chiar dacă au și ei o vârstă.„Are, e din 66, e bătrân deja și e nervos. - Dar cum vă descurcați cu dânsul? - Rabd”.Își alină dorul și durerea cum poate... Ochii aproape au secat de atâta plâns...&nbsp;„Of, mai plâng, și iar mai plâng și mai șăd... E greu, dar ce să faci, da ce pot să faci acum...”Are noroc de vecinii care îi dau o mână de ajutor, de suportul feciorului din Kiev și de puținii bani din pensie:„- Două mii și șapte sute de lei. - Vă ajunge ? - Nu ajunge, dacă ne-ar fi ajuns, mi-aș fi tras apă, dar nu ne-ajunge închipuiți-vă să ajungă. Mai facem focul. Am cumpărat bricheții ăștia, știți am dat 150 de lei pe un sac, acum au rămas trei saci și nu o să ne ajungă.- Aici ce aveți? Medicamente? - Leacuri, leacuri. - Pentru dumneavoastră sau și pentru băiatul dumneavoastră? - Și pentru mine și pentru dânsul. - Ați fost medic pentru un sat întreg și acum sunteți medic pentru dumneavoastră, da...”Rănile vieții nu se tratează cu plasturi sau medicamente. Timpul le cicatrizează, dar inima încă plânge... Totuși, încearcă să trăiască cu puținul pe care îl are.Iată aici facem mâncarea, e o plită tare mică ... - Ce aveți acolo? Mămăliguța? - Mda. - Dar acest frigider e de când e? - De la împăratul... -Am vrut să spun altfel. Ce aveți în frigider? - Niște blide, niște pâinică am pus. - E foarte vechi, nu știu cum de mai lucrează”.&nbsp;Și apa e o problemă, o aduce de la fântână, spală cu mâinile, noroc de o vecină care o ajută cu lenjeria de pat sau cuverturile mari.„Iată aici iaca spăl, era că se ducea afară, dar acum gerul ăsta mare și țeava de afară o înghețat”.Se mai mângâie cu două capre la care le caută stăpâni și câteva păsări de curte.„- Haide mamii... - Și dumneavoastră singură aveți grijă de găini? - Da”.Printre cei care o ajută este și Emilia Tighineanu, membra Asociației de băștinași din localitate.„Ia să mă duc eu într-o zi să văd cum trăiește și iaca așa am venim și am cunoscut modul de trai al dumneaei și ea în genere doamna Valentina a fost așa suflet bun. Când vezi așa om, în așa situație, i-ai da ce ai putea, doar ca să o ajuți”, a subliniat membra Asociației Băștinașilor din Sofia, Emilia Tighineanu.O viață întreagă a avut grijă de alții. Dar acum, a rămas singură cu suferința ei...„Pe toți mi i-a luat și pe mine m-a lăsat... Când m-oi uita la televizor o să-mi aduc aminte cum m-ați cuprins, cum mi-ați cântat. Mulțumesc, mulțumesc și iar mulțumesc!”De 88 de ani, Mătușa Valentina își deapănă ghemul. De firul ei firav de ață s-au ținut toți ca să nu cadă. Tot cu el, i-a prins pe toți grămadă și încă mai ține, mai leagă un nod și ține, pentru că inima încă e plină de iubire.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/15/b98f1b5a-5b3c-4d2e-bbad-7f9582e587c4_main2.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVAMulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Cum o poți ajuta pe mătușa Valentina, rămasă singură la 88 de ani

Olga Tverdohleb

Bătrânii Noștri cover Moldcell.webp

reportaj site_00000.webp

A pierdut tot ce avea mai drag din fragedă copilărie, dar viața i-a oferit, pe neașteptate, un dar care i-a schimbat destinul. Astăzi vom cunoaște istoria Parascoviei Stancova, pediatra care nu a avut copii, dar a devenit mamă pentru două fete rămase fără mamă. O poveste adevărată despre durere, putere și iubire necondiționată.Unele povești nu se scriu... ele se trăiesc. Așa este și povestea Parascoviei Stancova, o femeie care a învățat ce înseamnă să pierzi tot ce ai mai sfânt, dar și să primești de la soartă daruri nebănuite…„Uite că am ajuns și în Tomai, sat frumos. Mergem la doamna Parascovia, toată viața a lucrat medic pediatru. Mergem să aflăm o nouă istorie de viață, sperăm una fericită”, a spus interpreta Aura.„- Bună ziua. - Vai cum ne întâlniți, cât sunteți de frumoasă. - Bună ziua. - Bună ziua. - Sunteți foarte bine. - Da, mă țin de baston”.Se ține de baston, dar și de pereții casei în care a cunoscut fericirea cu mulți ani în urmă. Casa cu poduri înalte în care imposibilul a devenit posibil… Dar istoria ei începe în satul Dimitrovca, regiunea Ismail, acolo a venit pe lume în 1940, într-o familie cu șase copii.„Mama mea a murit foarte devreme, eu aveam doar 4 ani și jumătate, nici nu o țin minte pe mama mea și îmi pare foarte rău, nu țin minte. Tata s-a recăsătorit și am avut a doua mamă, Sofia și a u trăit împreună 5 ani. Tata la vârsta de 48 de ani s-a îmbolnăvit. A chemat fratele mai mare &nbsp;care locuia lângă noi cu soția și doi copii și i-a spus fratelui: Să nu dai copiii la orfelinat, astfel pe tata l-am petrecut pe ultimul drum. Mama Sofia a locuit cu noi un an, apoi s-a căsătorit. Peste câteva săptămâni a avenit comisia să ne i-a la orfelinat, dar fratele nu ne-a dat pentru că i-a promis tatălui să nu ne dea”, povestește Parascovia Stancova.A făcut șapte clase în sat, dar fratele a dus-o la Valea Perjei , unde a absolvit zece clase și a fost printre primii doi elevi din sat care au ajuns la universitate. Și nu oricare, dar la medicină.„Învățam bine. Am primit primii trei ani, bursă mare&nbsp; de 35 de ruble, asta erau bani mari, trăiam din ei, dar și fratele mă ajuta. Am învățat cu mulți oameni „legendari”.Spune că toți colegii ei au ajuns oameni mari, se întâlnesc o dată la cinci ani, &nbsp;dar sunt tot mai puțini cu fiecare an. După absolvire a fost repartizată la Tomai.„Am venit aici la lucru în 1963 în calitate de medic pediatru, atunci era aici policlinică staționar”.S-a dedicat întru totul micilor pacienți, s-a căsătorit cu un marinar. Avea colegi minunați, printre care și moașa Vera de care soarta urma să o lege în cel mai neobișnuit mod. Dar în 1968 a avut loc un eveniment tragic în sat.„A început o ploaie torențială și un șuvoi de apă a venit de sus peste spital care era în partea de jos a satului. Erau mulți bolnavi și a început panica. Șuvoiul de apă a doborât peretele din spate al clădirii”.În acea tragedie au decedat șapte persoane. Dar Vera care, locuia într-o căsuță veche chiar lângă spital, a fugit repede acasă și a reușit să o scoată pe fetița ei Irina din casă și să meargă la părinți. Și Parascovia a scăpat pentru că era plecată cu soțul ei în Feodosia, Crimeea.„Am ieșit în marginea satului și nu puteam recunoaște satul, străzile erau murdare, pe garduri atârnau plante, era groaznic”.Vera și soțul ei au început să construiască o casă nouă în locul celei vechi și au mai adus pe lume o fetiță, Maia. Între timp, Parascovia a decis să mă să plece în Crimeea.„Eu în 1969 am plecat de aici. Soțului i-au propus în Feodosia, Crimeea să meargă să activeze prin contract acolo unde făcuse serviciul militar. &nbsp;Înainte să plecăm, Vera Afanasievna, mama Irinei și Maiei a intrat la mine și m-a rugat să vin să fac un control fiicei mai mici, Maia. Deja această casă în 1969 era construită, era tencuită, pătuțul era în camera aceea și înainte de plecare în Feodosia am verificat-o pe Maia. Prima înscriere în cartela ei medicală îmi aparține”.Și-a urmat vocația și în Crimeea, unde a muncit 11n ani în halat alb.„Acolo am lucrat 6 ani, iar în 1975 am plecat la Simferopol la atestare. Atunci, am primit categoria I și un ordin de onoare și mi s-a propus funcția de adjunctă a departamentului de pediatrie din Feodosia”.Dar temelia familiei a început să de fisuri.„Eu, din păcate, nu am avut copii, eu i-am iubit și îi iubesc și am divorțat de soțul meu ... - Da, uite cum ironia sorții, ați lucrat cu copii dar nu i-ați avut pe ai voștri... Da, nu ne-a dat Dumnezeu cum se spune. -Asta a fost motivul divorțului? - Nu, motivul a fost altul”.Așa a locuit 10 ani singură în Feodosia, dar o vizită la Tomai, unde l-a revăzut pe soțul Verei, i-a schimbat viața...„Și soarta a făcut să vin la frate în vizită și în trecere am intrat la nașa de cununie în Tomai și deodată a venit soțul meu al doilea, știa că sunt în vizită și mi-a propus să ne căsătorim. -Era de nouă luni văduv. I-am zis nu, până nu vii cu fiicele în Feodosia să ne cunoaștem și dacă ele nu vor fi împotrivă o să mă mai gândesc”.Așa a aflat că Vera decedase subit, iar Serafim rămăsese singur cu fiicele care aveau 18 și respectiv 16 ani. Fetele au acceptat căsătoria lor, dar și-au dorit să rămână în casa părintească. De atunci, Parascovia le-a devenit mamă și gospodină în această casă.&nbsp;„ -Pentru dumneavoastră era important ca fetele să vă primească. Desigur nu a fost ușor să se deprindă, să nu vă privească ca pe o mamă vitregă? - Nu, s-au deprins câte puțin, dara asta sunt detalii. &nbsp;Desigur fetele m-au primit, dar vreau să menționez că apariția Irinei și Maiei în viața mea este un moment fericit, eu întotdeauna spun că este o moștenire vide de la soțul meu si soția lui Vera! -Ce frumos. - Le mulțumesc mult că am fetele”.Ambele au mers la universitate. Maia i-a urmat calea la pediatrie, dar și mai mulți mulți nepoți sunt deja medici în țară și peste hotare. Are noroc de ei că o mai ajută și mai schimbă o vorbă. Pentru că de 18 ani, după moartea soțului, Parascovia își duce traiul singură în casa cu poduri înalte, construită de el.„Acesta e soțul meu Serafim, aceasta sunt eu după absolvire, era anul 1963 și aveam 23 de ani, iar pe această imagine este ultima întâlnire cu absolvenții la care am participat. Aici sunt eu la 18 ani, vai ce tinerică sunteți, pe verso scrie anul 1958. Iar aici când lucram în Feodosia m-au fotografiat pentru ziarul raional și au făcut un articol despre mine. Aveți careva regrete? - Am un regret că cu primul soț ne-am dorit să înfiem un copil, dar el a plecat și eu m-am răzgândit. Îmi pare rău că nu am educat un copil, dacă nu am născut trebuia cel puți să iau în tutelă”.S-a pensionat demult, dar a mai lucrat încă 9 ani cu micuții, iar pensia e modestă pentru duce un trai decent. Mai mult, în 2019 și-a fracturat grav piciorul și a trecut printr-o intervenție foarte complicată, iar un an mai târziu și-a fracturat și cotul. Acum are implantate două plăci de titan și se mișcă cu dificultate.„Am avut grădină, am avut, dar după traumă nu mai plantăm, Am avut găini, rațe, cane și pisică acum nimic, atunci când am căzut fetele au tăiat toate păsările si m-au luat”.Se deplasează doar cu bastonul, dar se descurcă.„Aici e soba de la care ne încălzim, eu fac focul în fiecare zi, lemnele m le-aduc... Ele îmi aduc și mi le pun aici. În cameră e cald, în fiecare zi fac focul în sobă. Soba încălzește două camere și coridorul. Aici la noi e bucătăria, aici e frig, ar trebuie un pic de reparație”.La bucătărie însă e frig, dar e locul în care preferă să petreacă timp gătind.„- Ce preferați din mâncare?&nbsp; - Bătute, pârjoale... -Dar ceva din bucătăria găgăuză? - Pilaf. Dar &nbsp;ȘURPA, gheozleme? -Asta tot... Din 1992 până în 2006, coceam pâine în bucătăria de vară”.În special să coacă diverse prăjituri., dar cuptorul s-a defectat și îi dă mari bătăi de cap.„Eu coc, fac turte pentru tort, cartofi, carne, dar nu coace bine cuptorul, dar deja m-am adaptat cu el, am copt niște turte”.Spune că alungă singurătatea cu gândul la cei care i-au devenit familie.„- Eu locuiesc singură, dar nu-mi este frică, pentru că Dumnezeu mă păzește. - Dar aveți telefon mobil în caz de necesitatea? Nu vreau în primul rând vederea aceste slabă și este nociv la vârsta mea”.„Bine, doamna Parascovia, noi plecăm. - Cântați-mi un cântec înainte de plecare. - Vă mulțumesc că v-ați interesat de soarta mea, că mi-ați ascultat povestea. Vă doresc sănătate, pace și toate cele bune. -Mulțumesc, &nbsp;să vă cuprind. Mulțumesc mult pentru atitudinea caldă, a ieșit un interviu spovedanie... Am rămas impresionată de viața dumneavoastră și de dumneavoastră”.Este recunoscătoare că atunci când credea că a pierdut tot a primit un asemenea dar. Este o viața demnă de un scenariu de film. Nu s-a gândit niciodată că ea, fiind orfană, va ajunge să fie mama pentru două fetițe rămase și ele orfane, mai mult, fostele sale paciente...<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/17/b77fda0d-a4ad-4ed1-b602-e9e7034aa900_batraninostriep4.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVADin 14 aprilie, în cadrul știrilor TV8, vom difuza șase reportaje emoționante despre „Bătrânii noștri”. Șase suflete pierdute în tăcere... Șase destine frânte de poveri… Așteaptă lumina Învierii… Așteaptă ale noastre mângâieri…&nbsp;În cadrul edițiilor trecute ale campaniei, mii de oameni au reacționat la grijile bătrânilor singuratici și au pus umăr de la umăr pentru a le face viața mai ușoară. Și în acest an, avem posibilitatea să le fim aproape.&nbsp;Mulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Pediatra care a îngrijit mii de copii, dar niciodată pe ai săi. Cum o poți ajuta pe mătușa Parascovia

BATRANII NOSTRI mătușa Parascovia2.webp

Și-a pierdut frații în timpul foametei, au rămas doar patru surori și a purtat pe umerii ei de copil întreaga gospodărie, pentru că părinții erau bolnavi. Acum, la cei 84 de ani, trăiește singură în casa veche de chirpici, fără apă, canalizare sau gaz, iar pensia abia de-i ajunge pentru medicamente, lemne și alimente. Un aparat de radio vechi îi este cel mai bun prieten care îi ține de urât în liniștea apăsătoare a casei. Astăzi, o vom cunoaște pe Parascovia Racu, femeia care a pierdut tot, dar nu și credința.&nbsp;Pe o ulicioară din satul Geamăna, sub aripa bisericii, își poartă cu greu cei 84 de ani Parascovia Racu.„Bună ziua, ce faceți, doamna Parascovia? Vă doresc să fiți sănătoasă, măcar până la 100, să dea Dumnezeu. E frumos aici la dumneavoastră, ce aer curat, ce soare, vine primăvara”, a menționat interpreta de muzică populară, Mihaela Tabură.Ne întâlnește o casă veche cu prispă, cu flori la ferestre și miros de lemn ars.„Este căsuța în care v-ați născut și a-și crescut cu părinții? - Da. Ei au construit casa asta? - Tata cu mama, din chirpici”.A venit pe lume în 1940, au fost 9 copii în familie, însă doar patru au supraviețuit acelor vremuri tulburi.„Era război, am mâncat și turtă cu lobodă. - Ați trecut foamete? - Am trecut. Făceam cu oleacă de făină amesteca buruienele acelea, &nbsp;le pisa si le coceau pe plită și mânca bieții copii și mureau îi duceau la cimitir. Era greu, greu... Patru fete mama o avut, dar toate au murit, am rămas numai eu. Da acestea au scăpat și s-au căsătorit, dar eu am rămas așa. Singurică”.A rămas singură cu casa părintească și cu amintirile din copilărie. De fapt, prea devreme a devenit adultă.&nbsp;„Am umblat la școală din clasa întâia până în a cincea, am dat examen și pe urmă am pus mâna pe sapă că eram deja mare și-mi era rușine că mă duceam cu cărțile învelite într-o broboadă și cu călimara în mână”.&nbsp;Părinții erau bolnavi și aveau nevoie de ajutor. Așa că, de mică, a dus în spate toată gospodăria.„Tata era nătâng, numai într-un picior mergea, așa îl arunca și nu prea lucra și tot în capul meu a fost. În capul meu tot: mă duceam la deal, pe urmă acasă. Făceam ce trebuie. Mă trimitea la moară, peste tot. Eu am ridicat tot, tare osândită am fost . -Ați fost copilul care a ținut casa. -Da cu dânșii am fost până i-am petrecut și am rămas eu singură. N-am copil n-am nimic, cine să caute de mine dacă voi sta la pat?”A muncit toată viață la pământ, la ferma de păsări și de porci. Astăzi, trăiește modest, pensia mică abia de îi ajunge pentru medicamente, lemne și alimente.&nbsp;„- Am lucrat la porci o foarte mult, am crezut că o să ieșim la 50 de ani, dar ne-au spus că nu avem copii și am ieșit la 55 la pensie, da. - Ce pensie aveți? - Acum 2800 de lei. - Nu vă ajunge? - Cheltuim, iată cumperi leacuri, pe pâine, pe săptămână se duce vreo 200 de lei. Că până la sare, până la sare cumpărăm tot. Trebuie, că nu-și mai ajunge niciodată, rămâi la nimic la urmă, pe urmă iar primești și iar cheltuiești.&nbsp;Lemnele, iaca mai le terminăm”.Viața ei de azi e grea. Nu are apă în casă și nici putere să o care de la fântână. Spală totul cu mâinile.„- Cine vă aduce apă? -Până acum aduceam eu, dar acum îmi aduce doamna, fântâna e aici și mai strâng de ploaie. - Păsări aveți? - Am trei păsări, le-am tăiat. Mai face un oușor. Da, că iată vine Paștele. -Și de Paște singură anii acești erai matale? - Singură la țintirim singură la morminte la tot singură”.Casa în care își duce traiul mai poartă amprenta părinților, în special a mamei, de care a avut grijă aproape 15 ani.&nbsp;&nbsp;„- În patul ăsta dormeam amândouă, cum încăpem? - Aci dormeați împreună? - Da, când era frig. Aici era laiță, aici am avut sobă, era cuptor, avem saltele de fân, băga mama fân sau paie în ele, așternea un țol de-asupra și dormeam pe saltea”.Mama țesea, iar fiica broda și croșeta, în special țoluri din cordele. Se lucra în mare parte la șezători:„Era bine, flăcăii stăteau într-o parte, noi brodam, care torcea care, veneam acasă cu un ghem de lână sau un șervețel, câte am cusut eu Doamne! Tăiam cordele erau așa mai late le tăiam așa cât degetul, le coseam și le făceam gheme și începeam să facem roți. Am făcut și la alții roți”.Acum doar „roțile” de cordele care împânzesc casa mai amintesc de acele timpuri și un radio vechi, care mai cântă...„Iată taman cântece... L-am cumpărat de când eram e tânără, avea vreo 35 de nai când l-a cumpărata il păstrez ca să nu umble nimeni cu dânsul”.Nici televizor nu are, de aceea radio e cel mai bun prieten care o ajută să uite de&nbsp;singurătate.„Asta la mine ca și cum aș fi cu cineva în casă, mă mai iau cu dânsul, dacă nu ar fi, nu știu... Eu dacă m-am deprins cu radio, el ca și cu un sprijin al meu. Și-apoi cântă niște cântece de jale, da când aud moldovenești, pita mea, stau numai în casă să le ascult”.„Pe drum merg, pe drum mă duc, la, la, la... Bătrânețile m-ajung, la, la, la...”&nbsp;O mai ține puternică muzica și credința în Dumnezeu.„Candeluța o aprind în toată ziua, aghiazmă am, nafură am. Mai bat câte o metanie așa, of... Ajută, să mă ierte Dumnezeu, să mă păzescă...”Iarna gătește în mica bucătărioară, pe plită. Aprinde focul în fiecare dimineață ca să le reușească pe toate.„- La plitișoara asta, că lemnele sunt în căldare, faceți focul să faceți mâncare? - Seara iar faceți focul ca să faceți mâncare? - Acuș îi dau focul. Mai am niște supă și o încălzesc. - Se strică repede mâncarea la dumneavoastră? Se înăcrește dacă nu am frigider, nu trebuie să faci râs că acum e scump tot”.Casa mare parcă e un mic muzeu, plină de amintiri: poze vechi cu părinții, surorile, dar și cu nepoatele care s-au risipit în lumea mare și pe care le așteaptă cu mare dor.„- Aici e casa mare? - Da aici părinții mei... Asta-i tata și asta mama, vezi mama ce e de bătrână? Mama - Agafia, dar tata? - Afanas. &nbsp;Aici sunt eu. - Cu cine? Cu nepoata. Am nepoate”.Camera e plină de prosoape și alte lucruri brodate și croșetate de ea pe când mergea la șezători.„- Cât timp v-a luat să brodați asta toată? Dumneavoastră ați croșetat, da cum, eu croșetam, da aici e lucru și acum am rămas că nu pot să văd”.În dulapul vechi păstrează amintirea horelor de cândva.„- Vai ce frumoasă asta. - Unde vă duceați cu rochia asta? - La joc. - Ce frumoasă!Tot aici este și „frigiderul”, spune ea, pentru că ține aici produsele alimentare. Are noroc de lucrătorul social care de 18 ani o ajută cu tot ce are nevoie.„ Să-ți aduc vreo două căldări de apă? - Da ca să am și pe mâine, până îi veni să am apă, dar nu pline că sunt grele. - Tanti Pașa unde să pun căldările acestea, acolo pe scândura ceea”.„Eu când intru la dumneaei e ca la mama mea. E tare maladeață, de câte ori vin ea ceva face, în grădină, mătură în jurul casei, niciodată nu o găsesc pe dânsa să stea în casă, niciodată. Pensiile lor sunt tare mici, medicamente îi mai iau de dureri de oase, de aceea, de aceea, &nbsp;nu stiu dacă mai grămădește ceva, dar cheltuiala e tare mare”, a menționat lucrătorul social din Geamăna, Valentina Domenti.Deși a dus o viață aspră, nu se plânge. Tot ce își dorește e sănătate și să nu ajungă o povară pentru nimeni. Atât.Mătușa Parascovia e o poveste vie, o mărturie a puterii, a răbdării, a bunătății care nu cere nimic în schimb.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/16/32c5ab4a-e64d-4b42-bdbe-1d2f519ee309_parascoviabatraniinostri.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVADin 14 aprilie, în cadrul știrilor TV8, vom difuza șase reportaje emoționante despre „Bătrânii noștri”. Șase suflete pierdute în tăcere…. Șase destine frânte de poveri… Așteaptă lumina Învierii… Așteaptă ale noastre mângâieri…&nbsp;În cadrul edițiilor trecute ale campaniei, mii de oameni au reacționat la grijile bătrânilor singuratici&nbsp; și au pus umăr de la umăr pentru a le face viața mai ușoară. Și în acest an, avem posibilitatea să le fim aproape.&nbsp;Mulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Viață plină de griji pentru toți, dar bătrânețe în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Parascovia

Și-a pierdut frații în timpul foametei, au rămas doar patru surori și a purtat pe umerii ei de copil întreaga gospodărie, pentru că părinții erau bolnavi. Acum, la cei 84 de ani, trăiește singură în casa veche de chirpici, fără apă, canalizare sau gaz, iar pensia abia de-i ajunge pentru medicamente, lemne și alimente. Un aparat de radio vechi îi este cel mai bun prieten care îi ține de urât în liniștea apăsătoare a casei. Astăzi, o vom cunoaște pe Parascovia Racu, femeia care a pierdut tot, dar nu și credința.&nbsp;Pe o ulicioară din satul Geamăna, sub aripa bisericii, își poartă cu greu cei 84 de ani Parascovia&nbsp; Racu.„Bună ziua, ce faceți, doamna Parascovia? Vă doresc să fiți sănătoasă, măcar până la 100, să dea Dumnezeu. E frumos aici la dumneavoastră, ce aer curat, ce soare, vine primăvara”, a menționat interpreta de muzică populară, Mihaela Tabură.Ne întâlnește o casă veche cu prispă, cu flori la ferestre și miros de lemn ars.„Este căsuța în care v-ați născut și a-și crescut cu părinții? -Da. Ei au construit casa asta? - Tata cu mama, din chirpici.”A venit pe lume în 1940, au fost 9 copii în familie, însă doar patru au supraviețuit acelor vremuri tulburi.„Era război, am mâncat și turtă cu lobodă. -Ați trecut foamete? -Am trecut.&nbsp; Făceam cu oleacă de făină amesteca buruienele acelea, &nbsp;le pisa si le coceau pe plită și mânca bieții copii și mureau îi duceau la cimitir. Era greu, greu... Patru fete mama o avut, dar toate au murit, am rămas numai eu. Da acestea au scăpat și s-au căsătorit, dar eu am rămas așa. Singurică”.&nbsp;A rămas singură cu casa părintească și cu amintirile din copilărie. De fapt, prea devreme a devenit adultă.&nbsp;„Am umblat la școală din clasa întâia până în a cincea, am dat examen și pe urmă am pus mâna pe sapă că eram deja mare și-mi era rușine că mă duceam cu cărțile învelite într-o broboadă și cu călimara în mână”.&nbsp;Părinții erau bolnavi și aveau nevoie de ajutor. Așa că, de mică, a dus în spate toată gospodăria.„Tata era nătâng, numai într-un picior mergea, așa îl arunca și nu prea lucra și tot în capul meu a fost. În capul meu tot: mă duceam la deal, pe urmă acasă. Făceam ce trebuie. Mă trimitea la moară, peste tot. Eu am ridicat tot, tare osândită am fost . -Ați fost copilul care a ținut casa. -Da cu dânșii am fost până i-am petrecut și am rămas eu singură. N-am copil n-am nimic, cine să caute de mine dacă voi sta la pat?”A muncit toată viață la pământ, la ferma de păsări și de porci. Astăzi, trăiește modest, pensia mică abia de îi ajunge pentru medicamente, lemne și alimente.&nbsp;„-Am lucrat la porci o foarte mult, am crezut că o să ieșim la 50 de ani, dar ne-au spus că nu avem copii și am ieșit la 55 la pensie, da. - Ce pensie aveți? -Acum 2800 de lei. -Nu vă ajunge? -Cheltuim, iată cumperi leacuri, pe pâine, pe săptămână se duce vreo 200 de lei. Că până la sare, până la sare cumpărăm tot. Trebuie, că nu-și mai ajunge niciodată, rămâi la nimic la urmă, pe urmă iar primești și iar cheltuiești.&nbsp; Lemnele, iaca mai le terminăm”.Viața ei de azi e grea. Nu are apă în casă și nici putere să o care de la fântână. Spală totul cu mâinile.„-Cine vă aduce apă? -Până acum aduceam eu, dar acum îmi aduce doamna, fântâna e aici și mai strâng de ploaie. - Păsări aveți? - Am trei păsări, le-am tăiat. Mai face un oușor. Da, că iată vine Paștele. -Și de Paște singură anii acești erai matale? -Singură la țintirim singură la morminte la tot singură”.Casa în care își duce traiul mai poartă amprenta părinților, în special a mamei, de care a avut grijă aproape 15 ani.&nbsp;&nbsp;„- În patul ăsta dormeam amândouă, cum încăpem? -Aci dormeați împreună? -Da, când era frig. Aici era laiță, aici am avut sobă, era cuptor, avem saltele de fân, băga mama fân sau paie în ele, așternea un țol de-asupra și dormeam pe saltea”.Mama țesea, iar fiica broda și croșeta, în special țoluri din cordele. Se lucra în mare parte la șezători:„Era bine, flăcăii stăteau într-o parte, noi brodam, care torcea care, veneam acasă cu un ghem de lână sau un șervețel, câte am cusut eu Doamne! Tăiam cordele erau așa mai late le tăiam așa cât degetul, le coseam și le făceam gheme și începeam să facem roți. Am făcut și la alții roți”.&nbsp;Acum doar „roțile” de cordele care împânzesc casa mai amintesc de acele timpuri și un radio vechi, care mai cântă...„Iată taman cântece... L-am cumpărat de când eram e tânără, avea vreo 35 de nai când l-a cumpărata il păstrez ca să nu umble nimeni cu dânsul. ”Nici televizor nu are, de aceea radio e cel mai bun prieten care o ajută să uite de&nbsp; singurătate.„Asta la mine ca și cum aș fi cu cineva în casă, mă mai iau cu dânsul, dacă nu ar fi, nu știu... Eu dacă m-am deprins cu radio, el ca și cu un sprijin al meu. Și-apio cântă niște cântece de jale, da când aud moldovenești, pita mea, stau numai în casă să le ascult”.„Pe drum merg, pe drum mă duc, la, la, la... Bătrânețele m-ajung, la, la, la...”&nbsp;O mai ține puternică muzica și credința în Dumnezeu.„Candeluța o aprind în toată ziua, aghiazmă am, nafură am. Mai bat câte o metanie așa, of... Ajută, să mă ierte Dumnezeu, să mă păzescă...”Iarna gătește în mica bucătărioară, pe plită. Aprinde focul în fiecare dimineață ca să le reușească pe toate.„-La plitișoara asta, că lemnele sunt în căldare, faceți focul să faceți mâncare? -Seara iar faceți focul ca să faceți mâncare? -Acuș îi dau focul. Mai am niște supă și o încălzesc. -Se strică repede mâncarea la dumneavoastră? Se înăcrește dacă nu am frigider, nu trebuie să faci râs că acum e scump tot”.Casa mare parcă e un mic muzeu, plină de amintiri: poze vechi cu părinții, surorile, dar și cu nepoatele care s-au risipit în lumea mare și pe care le așteaptă cu mare dor.„-&nbsp; Aici e casa mare? -Da aici părinții mei... Asta-i tata și asta mama, vezi mama ce e de bătrână? Mama – Agafia, dar tata? -Afanas. &nbsp;Aici sunt eu. -Cu cine? Cu nepoata. Am nepoate”.Camera e plină de prosoape și alte lucruri brodate și croșetate de ea pe când merge la șezători.„-Cât timp v-a luat să brodați asta toată? Dumneavoastră ați croșetat, da cum, eu croșetam , da aici e lucru și acum am rămas că nu pot să văd”.În dulapul vechi păstrează amintirea horelor de cândva.„-Vai ce frumoasă asta. -Unde vă duceați cu rochia asta? La joc. – Ce frumoasă!Tot aici este și „frigiderul” spune ea, pentru că ține aici produsele alimentare. Are noroc de lucrătorul social care de 18 ani o ajută cu tot ce are nevoie.„ Să-ți aduc vreo două căldări de apă? Da ca să am și pe mâine, până îi veni să am apă, dar nu pline că sunt grele. -Tanti Pașa unde să pun căldările acestea, acolo pe scândura ceea.„Eu când intru la dumneaei e ca la mama mea. E tare maladeață, de câte ori vin ea ceva face, în grădină, mătură în jurul casei, niciodată nu o găsesc pe dânsa să stea în casă, niciodată. Pensiile lor sunt tare mici, medicamente îi mai iau de dureri de oase, de aceea, de aceea, &nbsp;nu stiu dacă mai grămădește ceva, dar cheltuiala e tare mare”, a menționat lucratorul social, Geamana, Valentina Domenti.&nbsp;Deși a dus o viață aspră, nu se plânge. Tot ce își dorește e sănătate și să nu ajungă o povară pentru nimeni. Atât.„Numai inima de fată știe dragostea curată, la, la, la...”Mătușa Parascovia e o poveste vie, o mărturie a puterii, a răbdării, a bunătății care nu cere nimic în schimb.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/16/32c5ab4a-e64d-4b42-bdbe-1d2f519ee309_parascoviabatraniinostri.mp4" controls=""></video></div></div>Donează, fii lumina lor de Paște! Cum poți ajuta: MOLDTELECOM: Trimite un SMS cu textul „Donez” la 8888 sau sună la 090000908 MOLDCELL: Trimite un SMS cu textul „Donez” la numărul 8888 * Costul unui SMS sau apel este de 50 de lei, inclusiv TVADin 14 aprilie, în cadrul știrilor TV8, vom difuza șase reportaje emoționante despre „Bătrânii noștri”. Șase suflete pierdute în tăcere…. Șase destine frânte de poveri… Așteaptă lumina Învierii… Așteaptă ale noastre mângâieri…&nbsp;În cadrul edițiilor trecute ale campaniei, mii de oameni au reacționat la grijile bătrânilor singuratici&nbsp; și au pus umăr de la umăr pentru a le face viața mai ușoară. Și în acest an, avem posibilitatea să le fim aproape.&nbsp;Mulțumiri speciale sponsorilor campaniei „<a href="https://tv8.md/category/batranii-nostri" target="_blank">Bătrânii noștri</a>” pentru sprijinul oferit:<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/04/10/4c5cf63f-1134-4b1b-85d2-d3ce43e7433d_CARTONSPONSORIupdated.webp"></figure>

/PROMO/ „Bătrânii noștri”: Viață plină de griji pentru toți, dar bătrânețe în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Parascovia

COVER BATRANII NOSTRI GEAMANA SITE REPORTAJ_00446.webp

BATRANII NOSTRI

sport

18 aprilie 2025, ora 17:46

18 aprilie 2025, ora 17:00

18 aprilie 2025, ora 09:37

17 aprilie 2025, ora 13:36

17 aprilie 2025, ora 10:10

16 aprilie 2025, ora 16:40

16 aprilie 2025, ora 14:50

16 aprilie 2025, ora 09:21

15 aprilie 2025, ora 17:40

15 aprilie 2025, ora 16:40

15 aprilie 2025, ora 10:00

14 aprilie 2025, ora 18:15

/VIDEO/ TV8 aduce Lumina Învierii în casele voastre: Urmărește Liturghia Pascală de la Catedrala Sfânta Teodora de la Sihla

19 aprilie 2025, ora 23:05

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de muzică și glasuri de copii, o bătrânețe în tăcere. Cum o poți ajuta pe mătușa Liubov

19 aprilie 2025, ora 21:38

/VIDEO/ Valuri uriașe lovesc coasta Australiei: Cinci persoane înecate și două dispărute

19 aprilie 2025, ora 20:21

/VIDEO/ Psihologul meu: Emoții vs. sentimente. De ce e important să le înțelegem și să nu le ignorăm

19 aprilie 2025, ora 21:00

/VIDEO/ Maia Sandu îndeamnă la speranță și unitate de Paște: „După suferință vine vindecarea, iar lumina biruie întunericul”

20 aprilie 2025, ora 09:22

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: După o viață plină de greutăți, deplânge pierderea fiului în singurătate. Cum o poți ajuta pe mătușa Olga

18 aprilie 2025, ora 23:02

Hristos a Înviat! Creștinii sărbătoresc Paștele. Obiceiuri și tradiții

20 aprilie 2025, ora 09:06

/VIDEO/ Ediție Specială „Întreabă Ghețu”: Emoții, lacrimi și mesaje de dor pentru părinți

18 aprilie 2025, ora 19:55

/VIDEO/ Noaptea Învierii în Moldova: Credincioșii s-au adunat în biserici pentru a sărbători Paștele

20 aprilie 2025, ora 11:47

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.