Standard

Ploaie de goluri în derby-ul etapei a 17-a din Premier League: Liverpool mai puternic decât Tottenham

salah.webp

Performanță în Israel: Vitalie Damașcan marchează o dublă în campionat

damascan.webp

/FOTO/

/FOTO/ Oficial: Andrei Martin, antrenorul campioanei Moldovei, este noul tehnician al clubului Ordabasy din Kazahstan

andrei martin.webp

Înfrângere dramatică pentru FC Barcelona: Atletico Madrid urcă pe primul loc

barcelona atletico.webp

/VIDEO/

/VIDEO/ Oleksandr Usyk rămâne campion absolut la categoria grea: Victorie la puncte în fața lui Tyson Fury

usyk.webp

Îngrijorare la Manchester United: „Mason Mount va fi indisponibil o perioadă îndelungată”

Gabriela - 2024-12-20T171322.468.webp

„Pentru merite deosebite în domeniul sportului”: Valeriu Duminică, decorat cu Ordinul Republicii

judocan ordin republic.webp

Liga Conferințelor: Petrocub a remizat în ultimul meci. Câte milioane de euro au câștigat moldovenii

147279d0-be5c-11ef-a0f2-fd81ae5962f4.webp

/FOTO/ Sergio Perez a plecat de la Red Bull: Cine i-a luat locul

sergio perez.webp

/VIDEO/ Real Madrid a câștigat Cupa Intercontinentală: Recordul lui Modric și Ancelotti

real intercontinental cup.webp

/VIDEO/ Accidentare horror în Ligue 1: Donnarumma a fost lovit cu piciorul în față. Starea fotbalistului

donnarumma trauma.webp

Ion Nicolaescu aduce a doua victorie la rând echipei sale: Gol decisiv în Cupa Olandei

nicolaescu.webp

TOP ȘTIRI

Începând cu 26 decembrie, la Guvern va fi activată o Celulă de Criză. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean, potrivit căruia măsura este necesară „pentru a ne asigura că gestionăm eficient orice situație de urgență”.„Am avut astăzi o ședință comună cu miniștrii, directori de agenții, instituții publice, companiile energetice și reprezentanții instituțiilor subordonate despre prioritățile și măsurile necesare pentru a asigura o perioadă a sărbătorilor de iarnă liniștită și sigură.Ordine publică, siguranță în trafic, sprijin pentru cetățenii care revin acasă din diasporă și grijă pentru cei aflați în dificultate sunt doar câteva din responsabilitățile instituțiilor în această perioadă. Suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil, iar planurile de destabilizare a țării noastre nu vor reuși”, a scris prim-ministrul.TV8.md amintește că săptămâna trecută, președinta <a href="https://tv8.md/2024/12/19/posibile-deconectari-de-lumina-din-ianuarie-sandu-sper-ca-e-ultima-iarna-in-care-mai-suntem-santajati-energetic/272006" target="_blank">Maia Sandu a anunțat </a>că după 1 ianuarie, din cauza bombardamentelor din țara vecină, am putea avea deconectări de lumină, care ar urma să fie și mai scumpă.&nbsp;În condițiile în care România ar urma să livreze electricitate atât pentru noi, cât și pentru ucraineni, ar putea apărea un deficit în toată regiune. În context, la fel ca Guvernul, președinta a îndemnat cetățenii să economisească pe cât este posibil resursele energetice.Iar <a href="https://tv8.md/2024/12/21/video-moscova-tace-si-tiraspolul-tace-vadim-ceban-asteptam-o-notificare-de-la-gazprom-in-urmatoarele-zile/272148" target="_blank">șeful de la Moldovagaz susține</a> că a trimis mai multe solicitări Gazpromului de a livra gaz regiunii transnistrene prin rețeaua transbalcanică, însă nu a primit un răspuns. Pe de altă parte, Vadim Ceban spune că a înștiințat și Tiraspolul despre disponibilitatea de a cumpăra gaz de la bursă, care însă va trebui achitat. Însă și autoritățile separatiste, deocamdată, tac. Vadim Ceban afirmă că situația va fi clară în ultimele zile ale anului, însă autoritățile iau în calcul toate scenariile, inclusiv cel mai rău.&nbsp;Astăzi, Premier Energy Distribution a anunțat că are pregătit un <a href="https://tv8.md/2024/12/23/premier-energy-a-pregatit-un-program-de-deconectari-planificate-conditiile-in-care-va-fi-aplicat/272219" target="_blank">program de deconectări planificate.</a> Măsura vine în contextul instituirii stării de urgență în sistemul electroenergetic și va fi aplicată exclusiv în cazul în care se va înregistra un deficit de putere în sistem.

Celula de criză va fi activată la Guvern! Dorin Recean: „Pentru a ne asigura că gestionăm eficient orice situație de urgență”

Recean gaz

social

timp liber

Sci-Tech&Media

Noaptea dintre ani se trăiește la TV8. Și în acest an, promitem un altfel de revelion, unul de poveste și vă invităm la „Duelul generațiilor”, un show inedit cu muzică bună, artiști îndrăgiți, concursuri interesante, multă distracție și nebunie. Cum a fost la filmări, dar și ce surprize ne așteaptă vedeți în reportajul ce urmează.&nbsp;Brazi, ghirlande, ecrane imense și o echipă de nota 10 au transformat platoul de filmare în cea mai frumoasă Noapte de iarnă. Da, un Revelion de poveste vă așteaptă în noaptea dintre ani la TV8. V-am pregătit un show inedit, un duel al generațiilor cu cei mai îndrăgiți artiști, cele mai frumoase melodii, concursuri amuzante, multă distracție și voie bună.„În seara dintre ani, de revelion, toți ne luăm pop cornul și ne așezăm pe canapea sau la masa de sărbătoare și privim TV8, „Duelul generațiilor”, acolo unde o să leșinați de plăcere, de râs și de voie bună”,a menționat interpretul, Gabriel Nebunu.„Am duelat, am concurat și fii de acord cu mine că noi am fost cei mai buni.” „Nu, noi am fost mai ageri că suntem mai tinerei.” „Stai binișor că noi avem experiență de viață. Tu încă ai mult de crescut ca să ajungi la anii noștri.” „Ei au trăit traiul, au mâncat mălaiul.” „Ei, a fost o glumă, noi toți am fost buni, o să vedeți despre ce este vorba. Fiți alături de TV8, alături de noi, dragilor”, a subliniat interpreta, Adriana Ochișanu.„A fost un concurs foarte interesant.” „Am avut emoții, bineînțeles, că tineretul e puțin mai îndrăzneț. Noi suntem puțin mai retrași, dar sper totul să fie bine. O să priviți și-o să vedeți”, a punctat dansator și coregraf, Constantin Șermet.„A fost o bătălie simbolică între generații și mă bucur foarte mult că la un moment dat a fost un moment într-un concurs” „Legat de muzica veche și m-am bucurat foarte mult că cei tineri o cunosc foarte bine și pe alocuri ne-au luat-o înainte. N-o să vă dau multe detalii, toate aceste surprize le veți vedea de revelion”,a menționat interpretul, Cătălin Josan.„Vă așteaptă un revelion cald.” „Și cu o luptă, așa, între ghilimele a generațiilor. De fapt astăzi am aflat că și eu fac parte din generația de aur” „Noi în echipă avem generație diferită: Ionuț, care este cel mai tânăr dintre noi, dar și noi nu suntem bătrâni, noi tot suntem tineri”, a subliniat interpretul, Adrian Ursu.„Ca de obicei, la TV8 este foarte vesel, foarte interesant, amuzant. În special cu așa companie de copilași”, a menționat violonist, Marcel Ștefăneț.„Vă îndemnăm în seara dintre ani să cântăm împreună și să ne simțim bine pentru că așa este frumos la ceas de sărbătoare”, a punctat interpreta, Cornelia Ștefăneț.„Ne-am distrat, a fost foarte frumos”, a subliniat interpreta, Iuliana Beregoi.„Ne-am râs, în deosebi de Gabriel. El e foarte amuzant. O să vedeți și voi în curând.” „O să petreceți cât mai frumos seara de revelion”, a menționat interpretul, Cristian Porcari.După atâta distracție și nebunie, nici nu mai contează dacă a câștigat generația nouă sau generația de aur, cert este că în seara dintre ani buna dispoziție vă este garantată. Urmăriți show-ul „O noapte de iarnă, duelul generațiilor” pe 31 decembrie începând cu ora 22:00, doar la tv8.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/352838d8-9669-4cc8-8482-1a12117f26a6_reveliontv8.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

Site cover.webp

<a href="https://tv8.md/2024/12/23/falsuri-grave-din-rusia-chisinaul-nu-exista-temei-de-neliniste-in-stanga-nistrului-in-afara-de-problemele-generate-de-gazprom/272200" target="_blank">Acuzațiile recente</a> ale Serviciului de Informații Externe al Rusiei, conform cărora Republica Moldova ar pregăti o intervenție militară în stânga Nistrului, au fost dezmințite categoric de Chișinău. În schimb, unii experți avertizează că Moscova ar putea pune la cale provocări pentru a destabiliza regiunea.În timp ce Moldova susține soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, retorica rusească urmărește să creeze confuzie și frică, profitând de criza energetică și de instabilitatea regională. Expertul în securitate, Andrei Curăraru, a analizat ce scenarii ar putea să pregătească Kremlinul.„Hoțul strigă cine-i hoțul! Rusia care lasă Transnistria fără gaz și sursă de lumină, pregătește următorul pas pentru destabilizarea regiunii. Doar așa pot fi tratate declarațiile Serviciului de spionaj extern rusesc, care a adus vorba despre un potențial conflict armat în regiune. Ne amintim bine că atunci când rușii susțin așa ceva, de regulă ei sunt cei care înscenează provocări. Moldova, pe de altă parte, întotdeauna a susținut că vrea reîntregirea țării doar pe cale pașnică”, a spus expertul în securitate, Andrei Curăraru.Ce fel de provocări ar putea fi organizate în stânga NistruluiScenariul 1 - operațiunea sub steag falsExpertul consideră că Rusia ar putea regiza un sabotaj sau un atac cu drone, prezentat ca fiind din partea Moldovei:„Rusia ar putea fabrica un incident la MGRES, cum ar fi un atac simulat cu drone sau un sabotaj orchestrat, pentru a acuza Chișinăul de agresiune. Aduceți-vă aminte de așa-numitul atac cu dronă ucrainean în ziua realegerii lui Putin. Scopul? Justificarea unui regim autoritar și mai dur în Transnistria și alimentarea temerilor în rândul populației, pregătind terenul pentru candidați pro-ruși la alegeri”.Scenariul 2 - mascare a avariilor tehniceUn al doilea scenariu al expertului este că Rusia ar putea să nu livreze gaze pe rute alternative intenționat, invocând riscuri majore de avarii:„MGRES, forțată să treacă pe cărbune de decizia Gazprom să nu livreze gaze pe rute alternative, se confruntă cu riscuri majore de avarii. Kremlinul pregătește o narațiune de sabotaj energetic pentru a devia atenția de la propriile eșecuri tehnice și pentru a întoarce macazul contra guvernării de la Chișinău”.Scenariul 3 - radicalizarea populației transnistreneRetorica anti-moldovenească s-ar putea intensifica, cu mesaje despre „amenințări militare” din partea Chișinăului.„Chiar dacă nu ar urma careva acțiuni ulterior, prin intensificarea propagandei despre „amenințările moldovenești”, Rusia alimentează ostilitatea față de Chișinău și blochează orice dialog. Este o strategie care își propune să divizeze societatea moldovenească și să inducă ură transnistrenilor contra autorităților constituționale”, spune Andrei Curăraru.„Republica Moldova nu are capacitate militară de atac”Experta WatchDog, Tatiana Cojocari, explică faptul că Rusia lansează știri false despre un presupus război pregătit de Moldova pentru a prelua controlul regiunii transnistrene, deși știe că Moldova nu are capacități militare pentru un astfel de atac. Scopul acestor afirmații este de a continua narativul Kremlinului, conform căruia Moldova este agresorul, iar Rusia este protectorul:„Rusia știe foarte bine că Republica Moldova nu are capacitate militară de atac, dar cu toate acestea lansează știri false că Moldova pregătește „un război de preluare a controlului” asupra regiunii transnistrene? De ce? Federația Rusă alimentează o himeră veche inventată chiar de liderii politici de la Kremlin cum că în conflictul de pe Nistru, Republica Moldova ar fi agresorul, iar Federația Rusă - protectorul. Această tactică este implementată deja de 30+ de ani prin care se demonizează Chișinăul că ar avea intenții agresive față de populația din Tiraspol”.&nbsp;„Dacă Federației Ruse i-ar fi păsat (...), nu folosea regiunea transnistreană ca obiect de șantaj”Potrivit expertei, contextul actual este marcat de schimbarea percepțiilor populației din stânga Nistrului, care începe să înțeleagă că Rusia nu este un pacificator, ci o amenințare de securitate, mai ales în lumina războiului din Ucraina. Rusia vrea să deturneze această tendință, instigând opinia publică locală împotriva autorităților de la Chișinău:„De ce acum? Pentru că așa cum arată datele unui sondaj recent, oamenii din stânga Nistrului încep să înțeleagă că de fapt Rusia nu este pacificatoare, ci pericol de securitate (...) De ce acum? Pentru că acum, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, populația din stânga Nistrului are nevoie mai mult ca niciodată de protecția și ajutorul guvernului său de la Chișinău ca să se simtă în siguranță si să trăiască în pace (...)Rusia distrage atenția publică de la faptul că așa zisa „politică a compatrioților” și „protejarea vorbitorilor de limbă rusă” este doar un mit, un pretext folosit de Kremlin doar atunci când îi este convenabil. În realitate, dacă Federației Ruse i-ar fi păsat cu adevărat de oamenii cu cetățenie rusă din regiunea transnistreană, nu folosea regiunea transnistreană ca obiect de șantaj în relație cu Guvernul de la Chișinău și se asigura că persoanele cu cetățenie rusă din stânga Nistrului nu vor îngheța iarna aceasta și nici pe viitor”.Cojocari subliniază că Moldova nu pregătește un atac asupra propriilor cetățeni, ci caută soluții pașnice și practice pentru criza generată de Moscova, oferind sprijin locuitorilor din stânga Nistrului pentru a avea acces la încălzire și stabilitate.&nbsp;„Moldova spre deosebire de Putin și Kremlin, caută soluții pentru criza provocată de Moscova. Soluții care în situație de criză să ofere cetățenilor săi din stânga Nistrului acces la încălzire, la gaz, fără sperietori, insecuritate și incertitudini legate de ziua de mâine. Reintegrarea celor două maluri se va face doar pe cale pașnică, așa cum își doresc atât oamenii din stânga Nistrului cât și cei din dreapta Nistrului”.TV8.md amintește că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR)<a href="https://tv8.md/2024/12/23/falsuri-grave-din-rusia-chisinaul-nu-exista-temei-de-neliniste-in-stanga-nistrului-in-afara-de-problemele-generate-de-gazprom/272200" target="_blank"> a lansat acuzații false,</a> susținând că președinta Maia Sandu ar pregăti un plan militar pentru preluarea controlului asupra Transnistriei. Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o întâlnire cu conducerea de vârf a Guvernului în domeniul securităţii energetice, care s-a încheiat cu cuvinte despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”. Comunicatul SVR, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS, a fost rapid preluat de mass-media rusă.<a href="https://tv8.md/2024/12/23/falsuri-grave-din-rusia-chisinaul-nu-exista-temei-de-neliniste-in-stanga-nistrului-in-afara-de-problemele-generate-de-gazprom/272200" target="_blank">Chișinăul dezminte acuzațiile </a>lansate de Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse. Într-un comunicat de presă, Biroul politici de reintegrare afirmă că, astfel, Rusia ar vrea să distragă atenția de la criza energetică pe care urmează să o provoace în regiune și dă asigurări că pentru cetățenii de acolo nu există niciun risc.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/a4ee64c6-2163-442d-bee9-98f0f591f899_acuzatiirusia.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „3 scenarii îngrijorătoare”: Ce urmează după falsul Rusiei despre pretinsul atac plănuit de Chișinău

politic

economic

externe

Maria-Emilia Hîncu

Trei scenarii posibile după acuzațiile SVRRusia a acuzat Moldova de „atacuri plănuite” asupra Transnistriei și centralei MGRES. Ce urmează? Este clar că aceste declarații sunt parte dintr-un plan de destabilizare, iar scenariile posibile care vin după ele sunt îngrijorătoare.Primul scenariu: un incident fabricat la MGRES. Rusia ar putea regiza un sabotaj sau un atac cu drone, prezentat ca fiind din partea Moldovei. Acest lucru le-ar oferi pretextul pentru a escalada tensiunile și a justifica o intervenție „de protecție” în Transnistria. Aceste crize fabricate sunt tipice Kremlinului.Al doilea scenariu: acuzații suplimentare de sabotaj energetic. Dacă MGRES cedează din cauza problemelor tehnice și trecerii la cărbune, Moscova va da vina pe Chișinău. Asta ar devia atenția de la propriile lor eșecuri și ar provoca mai multă ostilitate între Transnistria și Moldova.Al treilea scenariu: escaladarea propagandei. Retorica anti-moldovenească s-ar putea intensifica, cu mesaje despre „amenințări militare” din partea Chișinăului. Scopul este să radicalizeze populația transnistreană, să blocheze orice dialog și să amplifice tensiunile din societate.Aceste scenarii nu sunt despre securitate, ci despre haos. Moldova are un singur obiectiv: soluționarea pașnică a crizelor. Nu putem lăsa aceste provocări să ne oprească parcursul. Singurul răspuns este claritate, transparență și respingerea manipulărilor.&nbsp;SVR pretinde că Moldova plănuiește atacuri asupra Transnistriei și centralei MGRES, insinuând un conflict iminent. Am să încep prin a spune evidentul - singurul actor interesat de destabilizarea regiunii este Rusia, Moldova, în schimb, are un obiectiv clar: soluționarea pașnică a oricărei crize, pentru că orice altă cale aduce doar pierderi și suferință.Deși, alegerile sunt încă departe, dar atacurile Rusiei împotriva Moldovei au început deja. Este un război total informațional, iar Kremlinul scoate toate armele pentru a recâștiga controlul asupra Moldovei.Strategia Moscovei este clară: destabilizarea prin orice mijloace, folosind MGRES ca piesă centrală într-o campanie de manipulare și intimidare. Analiza noastră arată că Rusia s-ar putea să testeze acum trei scenarii operaționale, fiecare conceput să saboteze stabilitatea Moldovei și să influențeze percepția publicului.Primul scenariu: operațiunea sub steag fals.Rusia ar putea fabrica un incident la MGRES, cum ar fi un atac simulat cu drone sau un sabotaj orchestrat, pentru a acuza Chișinăul de agresiune. Aduceți-vă aminte de așa-numitul atac cu dronă ucrainean în ziua realegerii lui Putin. Scopul? Justificarea unui regim autoritar și mai dur în Transnistria și alimentarea temerilor în rândul populației, pregătind terenul pentru candidați pro-ruși la alegeri.Al doilea scenariu: mascare a avariilor tehnice.MGRES, forțată să treacă pe cărbune de decizia Gazprom să nu livreze gaze pe rute alternative, se confruntă cu riscuri majore de avarii. Kremlinul pregătește o narațiune de sabotaj energetic pentru a devia atenția de la propriile eșecuri tehnice și pentru a întoarce macazul contra guvernării de la Chișinău.Al treilea scenariu: radicalizarea populației transnistrene.Chiar dacă nu ar urma careva acțiuni ulterior, prin intensificarea propagandei despre „amenințările moldovenești,” Rusia alimentează ostilitatea față de Chișinău și blochează orice dialog. Este o strategie care își propune să divizeze societatea moldovenească și să inducă ură transnistrenilor contra autorităților constituționale.Atacurile Rusiei asupra Moldovei nu se limitează la cuvinte. Fiecare scenariu urmărește să destabilizeze țara înainte de alegeri. Kremlinul mizează pe haos, dar pentru Moldova singura cale este menținerea păcii și expunerea acestor tactici printr-o comunicare clară și transparentă - mai ales cu poporul, dar și cu partenerii europeni. Nu avem de câștigat din conflict – doar de pierdut.&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;„Rusia știe foarte bine că Republica Moldova nu are capacitate militară de atac, dar cu toate acestea lansează știri false că Moldova pregătește ,,un război de preluare a controlului” asupra regiunii transnistrene? De ce?Federația Rusă alimentează o himeră veche inventată chiar de liderii politici de la Kremlin cum că în conflictul de pe Nistru, Republica Moldova ar fi agresorul, iar Federația Rusă - protectorul. Această tactică este implementată deja de 30+ de ani prin care se demonizează Chișinăul că ar avea intenții agresive față de populația din Tiraspol. Când de fapt, știm foarte bine că, conflictul dintre Chișinăul și Tiraspol nu a fost pornit de oameni, ci de politicienii pro-ruși, ajutați de Moscova, care nu doreau să piardă puterea și conducerea regiunii o dată cu destrămarea Uniunii Sovietice.De ce acum? Pentru că așa cum arată datele unui sondaj recent, oamenii din stânga Nistrului încep să înțeleagă că de fapt Rusia nu este pacificatoare, ci pericol de securitate care poate oricând să forțeze populația din stânga Nistrului să participe la războiul rus din Ucraina, ceea ce oamenii nu își doresc.Rusia dorește să instige opinia publică din regiunea transnistreană împotriva autorităților de la Chișinău.De ce acum? Pentru că acum, în contextul agresiunii ruse în Ucraina, populația din stânga Nistrului are nevoie mai mult ca niciodată de protecția și ajutorul guvernului său de la Chișinău ca să se simtă în siguranță si să trăiască în pace. Mai mult, tot mai mulți locuitorii ai malului stâng al Nistrului își văd viitorul anume în componența Republicii Moldova și nu a Rusiei.Rusia distrage atenția publică de la faptul că așa zisa ,,politică a compatrioților” și ,,protejarea vorbitorilor de limbă rusă” este doar un mit, un pretext folosit de Kremlin doar atunci când îi este convenabil. În realitate, dacă Federației Ruse i-ar fi păsat cu adevărat de oamenii cu cetățenie rusă din regiunea transnistreană, nu folosea regiunea transnistreană ca obiect de șantaj în relație cu guvernul de la Chișinău și se asigura că persoanele cu cetățenie rusă din stânga Nistrului nu vor îngheța iarna aceasta și nici pe viitor.Nu Moldova este cea care pregătește un atac militar asupra propriilor cetățeni, deși asta i-ar conveni mult Rusiei. Moldova spre deosebire de Putin și Kremlin, caută soluții pentru criza provocată de Moscova. Soluții care în situație de criză să ofere cetățenilor săi din stânga Nistrului acces la încălzire, la gaz, fără sperietori, insecuritate și incertitudini legate de ziua de mâine. Reintegrarea celor două maluri se va face doar pe cale pașnică, așa cum își doresc atât oamenii din stânga Nistrului cât și cei din dreapta Nistrului.” - <a href="https://www.facebook.com/taniusha.kojokari?__cft__[0]=AZUge5JGd1qPA800v4pev2gO0IswxubkCstbhIwg_9b4NJvwFv69UGjw2so7JxwZtWEPXixso2XqB_Tqdo0UUIazgf2DIscy5WCWaXe6yWEEcLI5mxVW1LrOWw-FqQmn1TqRt1ClxozscYVQnmSYyn7FjSlDTU9nYmlCKddqrckexsTojidzdlDDTjhAe2-5eQbp_AS1rErjv17cd9TDllJd9rirRKYiVE_o470hKdOyPQ&amp;__tn__=-]K-R">Tatiana Kojokari</a>, expertă <a href="https://l.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2FWatchDog.MD%2F%3Ffbclid%3DIwZXh0bgNhZW0CMTAAAR2rVGoaptfmIIMzhJDbz1NXnSqDZwaQWsexEMEq67Jb2JVKLiK4--01fJs_aem_pt92A7sVCF91BLsPNb2yEw&amp;h=AT2EEce7RnEEMrvA19nxvPet0CCpl1kFSuWgmUuWs0ED89cvnDSKBWc7GCiQN5qoeEzqx_FzQMPHja60hE0864rUfn4mvSE2f8Aula1wjeYK3_KnuwIGjYhurZQT6cQjEaRJ&amp;__tn__=-UK-R&amp;c[0]=AT36GDcOSjqINgR1ahDa1po5raX8Rh_Pn9FOE4WbEh9JunDt5gaQXMvj3iaEH2to2yqIdFgoB02WdGZ0MoLu5Ie1dNYAwerBIXHzthRnYZ2OPd6CW65puSV9wB4n28jm_LMwoZKOTKLTSDMbUA0OW4brsEIZrcuK39_zuD-aA-deJXU_sOte8SoGbyOJu7YT1uCCdXp7PAykI1i6BMpBy1oujPk_lTJYqoCNQgiLJi8CNG-UQl_HUoumzw" target="_blank">WatchDog.MD</a>&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;scrie o știre din aceste declarații, referindu-te la prostiile Rusiei de aici https://tv8.md/2024/12/23/falsuri-grave-din-rusia-chisinaul-nu-exista-temei-de-neliniste-in-stanga-nistrului-in-afara-de-problemele-generate-de-gazprom/272200:&nbsp;Așadar, Rusia a trecut la următoarea etapă a operațiunii „destabilizarea Transnistriei”. Moscova ia în calcul provocări de ordin militar în stânga Nistrului. Pentru asta acuză că „Maia Sandu a cerut intervenție militară în Transnistria”. O să vedeți asta azi peste tot pe telegramuri și din gura propagandiștilor pro-ruși.Schema e exact ce am preîntâmpinat - să convingă moldovenii că de orice problemă se face vinovat Guvernul de la Chișinău. Scopul? Alegerile parlamentare. Încă un fake în războiul informațional în care autoritățile noastre parcă se sfiesc să participe. Ei dau în noi ca în sac de box, noi mormăim ceva pe sub nas.&nbsp;&nbsp;Câteva săptămâni, Rusia ar urma să lase în frig și în beznă regiunea transnistreană. În acest fel, Putin dorește să provoace pe malul stâng al Nistrului o catastrofă umanitară, însă, din câte se pare, Moscovei și asta îi pare puțin, Kremlinul a trecut la amenințări. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat că Rusia va reacționa la orice provocări și își va proteja cetățenii săi din regiunea transnistreană, căci dacă aceștia vor fi în vreun fel amenințați, Moscova va interpreta asta ca pe un atac asupra Federației Ruse. Din experiențele anterioare, se întâmplă de obicei exact invers. Ca urmare, Moscova mai întâi atenționează că împotriva cetățenilor ruși din Transnistria se pregătesc provocări și incidente, ca ulterior însuși Rusia să le organizeze.Au fost mai multe incidente de acest gen. Printre acestea se numără <a href="https://tv8.md/2022/04/25/ultima-ora-explozie-in-sediul-serviciului-de-securitate-de-la-tiraspol/198904" target="_blank">atacul asupra așa-zisului minister al Securității din Tiraspol</a>. Asupra clădirii au tras cu ajutorul unui aruncător de grenade, aruncător care se află doar în dotarea armatei Rusiei și așa-zisei armate transnistrene.Ulterior, au mai fost și alte provocări cu drone care ar fi atacat depozitul de la Cobasna sau cu acel<a href="https://tv8.md/2024/03/25/presupusul-atac-cu-drona-de-la-tiraspol-o-provocare-imaginile-contin-elemente-evidente-de-montaj-video/254180" target="_blank"> elicopter dezafectat de vreo 20 de ani</a>, atacat și el cu o dronă. Atunci, rușii au încercat să dea vina pe ucraineni. Așa că atunci când Zaharova va spune cuvântul „provocare”, trebuie să fim cât mai vigilenți și să nu excludem că Moscova va inventa o nouă metodă de a destabiliza regiunea transnistreană, să creeze panică și să acuze, ca de fiecare dată, Chișinăul și Kievul.&nbsp;De ce anume acum are nevoie Kremlinul de asta, tot este cât se poate de simplu. Rusia încearcă să distragă atenția tuturor de la criza energetică de pe malul stâng pe care chiar ea a creat-o. Reamintesc pentru cei care nu cunosc: Să lase Transnistria fără gaz începând cu 1 ianuarie anul viitor este exclusiv decizia Moscovei. &nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/21ccd8b3-e3b6-4c22-93b1-f288016c2a82_AQPXYJhuLo1er0Dnhlsfv2NgwqtRcg5RaEmNEVZ5EtD7Klnb9aTdeUttBwO02orpVWWCsAPVdbbULpdHjSnxAKS.mp4" controls=""></video></div></div>

„3 scenarii îngrijorătoare”: Ce urmează după falsul Rusiei despre „atacul plănuit” din partea Moldovei

rusia moldova

justiție

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/21/0cb8e095-3881-4e1d-9c27-a8d55e32180a_verdenochi141.mp4" controls=""></video></div></div>Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni. &nbsp;Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție. &nbsp;Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării.&nbsp;Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/DJGMkv7JEeQ"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/DJGMkv7JEeQ" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale

Mariana Rață

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul &nbsp;le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2400 de lei. Simțiți diferența?Cu sau fără această majorare, un lucru este cert! Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni. &nbsp;Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție. &nbsp;Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării.&nbsp;Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?&nbsp;

IMG_20241221_180512_918.webp

În prag de criză energetică, când suntem îndemnați să economisim, moldovenii consumă mai multă energie electrică decât de obicei, în sezonul rece. Potrivit Ministerului Energiei, consumul mediu atinge valori până la 850 MW în orele de vârf, dar către ora 18:00, acesta ajunge astăzi la circa 1.000 MW.Autoritățile spun că, dacă din 1 ianuarie 2025 nu vom mai avea energie electrică din stânga Nistrului, trebuie să reducem consumul, mai ales în orele de vârf (7-11 dimineața și 18-23 seara), pentru a evita deficitul de energie și întreruperile.„Trebuie să facem un efort ca să „tăiem” circa 60 MW din vârfurile de consum”, a subliniat Ministerul Energiei.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/a952aae5-7059-4985-81ad-930a75a24f9b_Screenshot2024-12-23180231.webp"></figure>Cum planificăm să acoperim consumul de energie pe malul drept din 1 ianuarie 2025, în cazul în care MGRES va opri livrările?Pentru a acoperi cerințele energetice începând cu 1 ianuarie 2025, în cazul în care Centrala Termoelectrică de la MGRES nu va mai livra energie, autoritățile moldovene vor mobiliza sursele interne de producere de energie.&nbsp;Astfel, centralele electrice de termoficare ale Termoelectrica și CET Nord vor asigura o parte din necesar, acoperind aproximativ 200 MW. De asemenea, CET-urile au rezerve pentru a crește capacitatea de producție.În plus, Energocom a contractat deja 100 MW de la Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, România, la un preț plafonat, iar alți 100 MW vor fi contractați de la Centrala Termoelectrică de la Brazi, OMV Petrom.Centrala Hidroelectrică de la Costești-Stânca poate furniza până la 10 MW, iar autoritățile au făcut demersuri pentru a asigura funcționarea continuă a acesteia în perioada iernii.Sursele de energie regenerabilă pot livra între 50 și 150 MW, în funcție de condițiile meteorologice. Producătorii independenți de energie electrică din surse regenerabile sunt de acord să valorifice energia produsă pentru a satisface cerințele interne ale țării, iar eventualele surplusuri vor putea fi exportate.Puterea instalată a surselor regenerabile era de 521 MW la începutul lunii octombrie, iar la 1 ianuarie se estimează că aceasta va depăși 600 MW. De asemenea, în primăvară, producția din surse regenerabile va crește.Pentru a acoperi vârfurile de consum, se preconizează achiziționarea a până la 200 MW de energie electrică de pe piața din România (OPCOM). Prețurile pe bursă sunt variabile și dependente de condițiile climatice și de cererea pieței.Capacitatea de import garantată din ENTSO-E pentru Moldova este de 315 MW, iar prin sprijinul Uniunii Europene și al operatorilor din România, Ucraina, Polonia, Slovacia și Ungaria, se va crește capacitatea de import, folosind capacitatea nerezervată din ENTSO-E și liniile electrice de 110 kW dintre Moldova și România, care pot transporta 100+ MW.În ceea ce privește consumul pe malul stâng al Nistrului, acesta variază între 120 și 180 MW. Malul stâng va acoperi consumul propriu prin funcționarea unui bloc energetic la MGRES pe cărbune (cu o capacitate de 140 MW) timp de 50 de zile, cât durează stocurile de cărbune, și prin funcționarea centralei hidroelectrice Dubăsari la o capacitate variabilă.

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Record de consum al energiei în ajun de posibilă criză: Planul B pregătit din 1 ianuarie 2025

n692338v5_ELECTRICITATE UCRAINA.mxf.00_00_38_13.Still001.webp

&nbsp;„Energie ieftină, investiții în infrastructură și legături economice tradiționale”. În perioada electorală, liderii blocului „Victorie” și aliații lor au promovat intens ideea aderării la UEE. Dar cifrele și contextul geopolitic relevă un tablou diferit care pune sub semnul întrebării aceste așa-zise beneficii. Care sunt așa-zisele avantaje UEE, au aflat realizatorii emisiunii <a href="https://www.youtube.com/watch?v=k2qtsEi6-bA&amp;t=2685s" target="_blank">„Alo, TV8”</a>.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/19/8716f484-6dee-49a5-9ade-2334dea21db6_alotvbucurii.mp4" controls=""></video></div></div>Înspre Vest sau înspre Est? Integrarea europeană sau integrarea euroasiatică? Aceasta este marea dilemă a politicii externe moldovenești. Blocul electoral „Victorie” este cel mai vocal promotor al ideei de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică. La mijlocul lunii august, au fost împărțite mai multe foi volante despre așa-zisele avantaje ale acestei organizații economice.„Uitați-vă acum cât de dinamic se dezvoltă UEE, care există de 10 ani. Țările asupra cărora în ultimii 3 ani li s-au impus cele mai mari sancțiuni fără precedent. Și împotriva acestui lucru, ele au o creștere pozitivă a produsului intern brut pe care o putem doar invidia”, declara deputatul neafiliat, Vasile Bolea.„Toate celelalte discuții că vom fi într-un viitor înfloritor alături de Occident este o ficțiune goală. În ultimii patru ani, după exemplul Moldovei, ne-am convins de acest fapt. Într-adevăr, Moldova ca stat al spațiului ex-sovietic poate supraviețui doar fiind membru al spațiului eurasiatic comun”, susținea liderul Blocului „Victorie”, Ilan Șor.Argumentele pe care se axează sunt:<ul><li>Dezvoltarea dinamică a statelor membre UEE</li><li>Legăturile economice tradiționale</li><li>Acces la energie ieftină</li><li>Investiții în infrastructură</li></ul>Cât de realiste sunt aceste argumente? Pentru a răspunde, să vedem cum a evoluat economia țărilor din Uniunea Economică Eurasiatică și a celor din Uniunea Europeană din 2014 până în prezent.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/20/5567021b-ab21-4534-8987-750290677ceb_Screenshot1535.webp"></figure>Din aceste date statistice putem observa că Rusia și Belarus au pierdut câte 2% și respectiv 9% din PIB-ul țării, Kazahstanul a înregistrat o creștere de peste 18%, Kîrgîstan 87% și Armenia 107%. Această disparitate sugerează gradul scăzut de interconectare economică între aceste țări și că UEE nu a reușit să creeze un model de dezvoltare economică unitar de care să beneficieze toate statele membre în mod egal.Potrivit directorului executiv, Expert Grup, Adrian Lupușor, pentru a explica creșterea PIB-ului în Kîrgîstan și Armenia, e nevoie de o analiză mai profundă:&nbsp;„Noi trebuie să înțelegem că aceste țări au economii destul de mici și dacă le raportăm de exemplu la economia României vedem că Produsul Intern Brut raportat la numărul populației în Armenia de exemplu este la 50% din nivelul aceluiași indicator din România. În Republica Kîrgîză avem un raport de doar 15% din nivelul din România. Adică, veniturile din aceste țări și economia din aceste țări este mult mai mică decât în România, ne mai vorbind de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Sunt alți indicatori care arată că aceste țări o duc mult mai prost din punct de vedere economic, iar participarea în Uniunea Eurasiatică nu are nimic în comun cu această creștere. Această creștere este strict un efect matematic al nivelului scăzut de dezvoltare economică”.De altă parte, din datele prezentate, putem observa o creștere economică uniformă și sustenabilă în rândul celor cinci țări europene analizate.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/20/2cff7a71-a2a2-497d-9b82-26a4d78ecc9a_Screenshot1537.webp"></figure>Această creștere demonstrează faptul că, în ciuda diferențelor în dimensiunea economiilor și nivelul de dezvoltare inițial, toate aceste state au beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană, precum accesul la piața unică, condiții echitabile de concurență fonduri europene și altele.Un indicator mai relevant al stării economice a unei țări este PIB-ul pe cap de locuitor. Nici din această perspectivă, țările membre ale Uniunii Eurasiatice nu oferă o imagine mai optimistă În acest grafic putem observa evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în cele 10 țări comparate anterior.&nbsp;Între 2007 și prezent, PIB-ul pe locuitor din țările europene, marcate cu albastru, a crescut semnificativ, în timp ce țările din Uniunea Eurasiatică au cunoscut o evoluție mult mai modestă. În 2023, cea mai prosperă țară din Uniunea Eurasiatică înregistra un PIB per capita de puțin peste 13.800$, în timp ce cea mai săracă țară din Europa depășea pragul de 15.700$.<div class="raw-html-embed"><iframe src="https://flo.uri.sh/visualisation/19813874/embed" title="Interactive or visual content" class="flourish-embed-iframe" frameborder="0" scrolling="no" style="width:100%;height:600px;" sandbox="allow-same-origin allow-forms allow-scripts allow-downloads allow-popups allow-popups-to-escape-sandbox allow-top-navigation-by-user-activation"></iframe><div style="width:100%!;margin-top:4px!important;text-align:right!important;"><a class="flourish-credit" href="https://public.flourish.studio/visualisation/19813874/?utm_source=embed&amp;utm_campaign=visualisation/19813874" target="_top" style="text-decoration:none!important"><img alt="Made with Flourish" src="https://public.flourish.studio/resources/made_with_flourish.svg" style="width:105px!important;height:16px!important;border:none!important;margin:0!important;"> </a></div></div>Astfel, putem observa că dinamismul economic în Vest are un ritm mult mai accelerat decât cel din Est. Acest lucru se datorează integrării economice aprofundate, stabilității interne și politicilor de coeziune.„Noi înțelegem foarte bine că ceea ce producem noi, în linii mai sunt: legume, fructe, vin, coniac. Ele sunt cunoscute doar în spațiul ex-sovietic. Noi nu avem o altă piață și nu trebuie să ne facem iluzii, deoarece produsele noastre precum: Barza Albă, Cricova sunt cunoscute aici. Pentru că dependența de prețul la resursele energetice pentru industria noastră ușoară este la fel ridicată și multe altele”, mai declara Șor la un eveniment din Federația Rusă.Un alt argument des invocat de susținătorii&nbsp; pro estici îl reprezintă legăturile economice tradiționale ale Republicii Moldova cu statele membre UEE. Dacă analizăm puțin datele BNS, putem să observăm că UE a fost și continuă să rămână principala piața de desfacere pentru produsele noastre. Tendința de integrare pe piața vestică a devenit și mai accentuată în ultimul deceniu.În 2005, pentru prima data exporturile moldovenești către piața europeană au depășit exporturile către țările din Uniunea Economică Eurasiatică. În 2014, la momentul fondării UEE, Moldova exporta de două ori mai mult în Vest, iar în prezent diferența e de nouă ori mai mare.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/20/2150cad1-0e63-4835-809a-877c340ccfc9_Screenshot1538.webp"></figure>Asta nu înseamnă că Moldova renunță la piețele din statele ex-sovietice. O dovadă în acest sens o constituie exporturile către Armenia și Kîrgîstan, care au crescut un ultimul deceniu de 2 și respectiv 3 ori. Chișinăul caută parteneri de încredere, cu care poate vorbi de la egal la egal și care nu impun embargo comercial din motive politice, cum a procedat Kremlinul în 2014 după semnarea Acordului de Asociere cu UE.Totodată, potrivit expertului economic Adrian Lupușor, aderarea la Uniunea Euroasiatică va duce la creșterea taxelor vamale și în consecință, la reducerea exporturilor pe piața UE, care este cea mai mare piață din lume și cea mai importantă pentru noi, unde ajung 2/3 din exporturile noastre.„Aderarea la Uniunea Eurasiatică implică creșterea taxelor vamale atât pentru importurile din Uniunea Europeană și alte țări din afara Uniunii Eurasiatice, cât și alte state. De exemplu: Uniunea Europeană va aplica tarife vamale pentru exporturile moldovenești. Da? Acesta automat va scumpi importurile din alte țări în afara Uniunii Eurasiatice și Moldova face comerț prioritar cu Uniunea Europeană, care este principalul partener al Republicii Moldova.&nbsp;Aceasta înseamnă că automat, toate importurile din Uniunea Europeană, dar și alte țări se vor scumpi, cu circa 10% minim din cauza acestor tarife vamale, dar și exporturile vor avea de suferit, exporturile moldovenești. Petru că, noi nu vom mai putea exporta fără taxe pe piața Uniunii Europene și eventual și alte piețe, unde acum noi beneficiem de regim de comerț liber, va trebui să aderăm la politica tarifară a Uniunii Eurasiatice, care este una destul de protecționistă, unde se aplică tarife, bine diferite, în funcție de produse, dar sunt tarife și de 10% și de 15%. Respectiv și alte țări, precum Uniunea Europeană aplică tarife vamale pentru importurile din Uniunea Eurasiatică”, susține Lupușor.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=k2qtsEi6-bA&amp;t=2685s"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/k2qtsEi6-bA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Est sau Vest? Mituri și realități despre „superioritatea” Uniunii Economice Eurasiatice

Alo UE-UEE.webp

Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a raportat luni că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregăteşte un plan pentru o operaţiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria, informează EFE. Asta deși șefa statului a afirmat în repetate rânduri că optează pentru găsirea unei soluţii pașnice și diplomatice de reglementare a conflictului transnistrean și că autorităţile ţării nu vor permite izbucnirea unui nou conflict în Transnistria. Totodată, unii analiști menționează că aceste afirmații ale Moscovei fac parte din războiul hibrid contra Chișinăului.Totodată, în cazul unei opriri totale a livrărilor de gaze naturale din Rusia către malul stâng al Nistrului, începând cu 1 ianuarie 2025, și al problemelor de producere a energiei electrice, Uniunea Europeană intenționează să sprijine Republica Moldova pentru a depăși criza, transmite IPN. Între timp, Donald Trump a avertizat că Al Treilea Război Mondial este foarte aproape. Totuși, NATO ar „nimici armata Rusiei în câteva luni” în cazul unui conflict convențional pe teritoriul ucrainean, dar victoria ar veni cu un preț uriaș: escaladarea spre un război nuclear ar fi aproape inevitabilă, avertizează experți citați de Daily Mail.UPDATE Situația privind furnizarea de gaz rusesc către țările europene, în tranzit prin Ucraina, este dificilă și necesită o atenție sporită, consideră secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov. „Acum există o situație foarte dificilă aici, care necesită o atenție sporită” – a declarat reprezentantul Kremlinului într-o discuţie cu jurnaliştii, scrie Rador.UPDATE Un incendiu „devastator” a izbucnit la un depozit de drone Shahed din Tatarstan, distrugând componente pentru drone în valoare de 16 milioane de dolari, au anunțat luni serviciile de informații militare ale Ucrainei (HUR) relatează Kyiv Independent.UPDATE Pericol în Marea Neagră, în contextul războiului din estul Ucrainei. Încă o mină marină a fost descoperită plutind mare. De data aceasta, în coasta nordică a Turciei, aproape de Istanbul, scrie presa internațională. Obiectul explozibil ar urma să fie distrus în cursul zilei de luni, 23 decembrie, scrie Ziare.com.UPDATE Elveția a adoptat cel mai recent pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei și Belarusului, a declarat luni guvernul. Măsura a fost luată la o săptămână după ce Uniunea Europeană a vizat navele Moscovei și entitățile chineze care s-au dovedit a fi făcut comerț cu armata rusă, potrivit Reuters.UPDATE Fostul lider al Siriei, Bashar al-Assad nu își anunțase echipa de securitate când a intenționat să fugă, scrie New York Times (NYT). Assad a apelat la guvernele străine, cerând să găsească o modalitate de a împărți pașnic puterea cu rebelii. În același timp, surse anonime din presă au transmis publicației citate că fostul președinte nu a putut lua legătura cu Putin, întrucât președintele rus îi ignora apelurile, scrie Adevărul.UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat luni pe prim-ministrul slovac Robert Fico, aflat în vizită la Moscova cu o zi înainte, că vrea „să-l ajute pe Putin să câştige bani pentru a finanţa războiul" cu Kievul, în toiul tensiunilor asupra tranzitului de gaz rusesc spre Uniunea Europeană, scrie Digi24.UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, se aşteaptă la noi presiuni din partea viitorului preşedinte al SUA, Donald Trump, în legătură cu cheltuielile de apărare comparativ mai scăzute ale aliaţilor europeni, printre care şi Germania.UPDATE Ministerul Apărării din Israel a semnat un contract de 560 milioane de euro pentru vânzarea sistemului Barak MX către Slovacia, cel mai amplu acord de export de apărare cu această ţară, informează The Times of Israel.UPDATE „Nu există niciun alt temei pentru neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom, care vor conduce la adâncirea crizei economice și sociale în regiune. Chișinăul își menține ferm poziția privind modul de reglementare al dosarului transnistrean: pe cale pașnică, prin negocieri, fără a prejudicia stabilitatea în țară și în regiune. Isteria anti-moldovenească care se observă în ultimele zile la Tiraspol, încercarea Moscovei și acoliților săi de pe ambele maluri ale Nistrului de a responsabiliza guvernarea de la Chișinău pentru eventuala criză energetică și &nbsp;umanitară din raioanele de est ale țării, iar mai nou și răspândirea unor pretinse ”informații operative” ale SVR despre o închipuită operațiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autoritățile ruse și ”partenerii” lor de pe loc încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, să disemineze frică și neîncredere în rândul cetățenilor și să extindă aria de nesiguranță și confruntare din zonă. Îndemnăm Tiraspolul să nu se lase ademenit în acest joc periculos. Criza energetică care se profilează poate afecta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și trebuie să facem tot ce depinde de cei antrenați în procesul de negocieri ca să o gestionăm impecabil. Chișinăul și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a conlucra cu toți partenerii de dialog în vederea diminuării riscurilor în acest dosar, atenuării, pe cât e posibil, problemelor ce pot afecta oamenii și economia din regiune în urma deciziei unilaterale, arbitrare și neîntemeiate a Gazprom de a sista livrările de gaz către regiunea transnistreană”, notează Biroul politici de Reintegrare de la Chișinău.UPDATE Ucraina a fost atacată în ultimele 24 de ore cu cel puţin 72 de drone ruseşti cu rază lungă de acţiune, inclusiv drone de producţie iraniană Shahed şi alte tipuri, potrivit forţelor aeriene ucrainene, transmite luni AFP, preluată de Agerpres.<a href="https://tv8.md/2024/12/23/falsuri-grave-din-rusia-chisinaul-nu-exista-temei-de-neliniste-in-stanga-nistrului-in-afara-de-problemele-generate-de-gazprom/272200" target="_blank">UPDATE</a> Un nou fals se răspândește pe Internet despre un așa-zis plan de acțiuni militare în regiunea transnistreană, scrie Adrian Băluțel, șeful administrației prezidențiale de la Chișinău. „Este fals că autoritățile Republicii Moldova ar pregăti acțiuni militare în Transnistria sunt dezinformări grave și periculoase, concepute să semene panică și neîncredere. Reiterăm Chișinăul rămâne ferm angajat în soluționarea pașnică a conflictului, fără excepție. Un pas esențial pentru soluționarea conflictului este retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești, care staționează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova. De asemenea, este manipulator și complet fals să se arunce vina pe Chișinău sau Kiev pentru situația din regiune. Precizăm există un contract clar între Moldovagaz și Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit. Problemele actuale provin din refuzul Gazprom de a-și respecta obligațiile contractuale, nu din acțiunile Guvernului Republicii Moldova. Guvernul lucrează intens la soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de criză, indiferent de regiune. Toți oamenii din Republica Moldova sunt cetățenii noștri și vor fi sprijiniți în aceste momente dificile".&nbsp;UPDATE După decenii de guvernare deficitară și promisiuni neîmplinite, alegătorii de pe flancul estic al NATO erau deja vulnerabili la manipulările Moscovei, scrie politico.eu într-o analiză privind alegerile din România.UPDATE Președintele american nou ales, Donald Trump, a declarat că va pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a avertizat că Al Treilea Război Mondial este foarte aproape iar acest lucru care ar putea distruge planeta trebuie oprit rapid. „Voi pune capăt războiului din Ucraina. Voi opri haosul din Orientul Mijlociu. Și nu voi permite, promit, al treilea război mondial. Și suntem foarte aproape de al Treilea Război Mondial”, a spus Trump, scrie NewsWeek.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/9fe770f7-b2f7-4b5c-8433-086d3eb87109_TrumpPutin.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat pe 22 decembrie că omologul rus, Vladimir Putin, vrea să aibă o întâlnire cu el „cât mai curând posibil”. „Trebuie să așteptăm asta, trebuie să punem capăt acestui război oribil”, a mai adăugat Trump. Acest lucru se întâmplă în timp ce pe front trupele rusești sunt în ofensivă cu misiunea de a cuceri cele patru provincii anexate de Putin, iar țările din Europa discută despre o misiune de menținere a păcii în Ucraina, potrivit AlephNews.UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că el consideră nejustificate criticile uneori dure aduse cancelarului german Olaf Scholz de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, transmite luni Reuters, citând dpa, transmite Agerpres.UPDATE Rusia construieşte mai mult de 10 unităţi nucleare în străinătate, încercând să profite de creşterea cererii de energie determinată de inteligenţa artificială şi de pieţele în curs de dezvoltare.UPDATE Dincolo de teama unui război nuclear, experții analizează ce ar însemna un conflict între forțele NATO și Rusia, purtat exclusiv cu arme convenționale. În acest context, șeful Statului Major al Armatei Marii Britanie, Sir Tony Radakin, este ferm: NATO ar distruge rapid forțele ruse, având o superioritate aeriană de trei la unu și un buget de apărare mult mai mare decât al Rusiei și Chinei la un loc. Doar în ceea ce privește forțele navale și aeriene, superioritatea NATO ar fi incontestabilă. Într-un astfel de război, forțele ruse ar fi copleșite în câteva luni, susțin specialiștii.Totuși, chiar și cu toate aceste avantaje, victoria NATO nu ar veni fără costuri majore. Gordon B. Davis, fost secretar general adjunct al NATO, subliniază că, deși NATO ar câștiga, Rusia ar riposta cu arme de distrugere în masă, iar forțele aliate ar suferi pierderi semnificative. Astfel, deși armata NATO este imbatabilă în ceea ce privește echipamentele și trupe, războiul nu s-ar încheia fără mari pierderi de vieți omenești și o instabilitate globală devastatoare, scrie Ziare.com.UPDATE Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a raportat luni că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pregăteşte un plan pentru o operaţiune militară de preluare a controlului asupra regiunii separatiste Transnistria, informează EFE. „Atragerea Moldovei în război” este una din narațiunile de bază ale propagandei de la Kremlin, notează <a href="https://stopfals.md/ro/article/sandu-abia-asteapta-sa-se-implice-intr-un-razboi-o-noua-avalansa-de-naratiuni-ale-kremlinului-despre-atragerea-moldovei-in-razboi-181011" target="_blank">StopFals</a>. Valeriu Pașa, expert al Centrului Analitic Watchdog, a menționat pentru Stopfals.md că acesta este unul din instrumentele războiului hibrid, pentru a induce panica în societate. Iar potrivit analistului politic, Anatol Ţăranu, activiștii şi politicienii pro-Kremlin sunt ancorați electoratului care simpatizează Moscova şi îndeplinesc indicațiile venite, direct sau indirect, de la Kremlin.UPDATE Noi marcaje de război au fost observate pe vehiculele militare ruse din teritoriile ucrainene ocupate, a scris duminică pe canalul său de Telegram fostul consilier al municipalității orașului Mariupol, Petro Andrișcenko, relatează New Voice of Ukraine.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/8ae59ea2-30e9-4460-9235-568f409ffaae_index.webp"></figure>UPDATE&nbsp;Rusia reprezintă o ''ameninţare permanentă'' pentru Uniunea Europeană, a afirmat duminică premierul finlandez Petteri Orpo, care a subliniat necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina şi a creșterii cheltuielilor militare, transmite France Presse.UPDATE Un filmuleț care pretinde că arată capturarea de către ruşi a unui australian care lupta pentru Ucraina pe frontul de est al războiului a provocat anchete urgente din partea guvernului federal de la Canberra, relatează The Guardian.UPDATE&nbsp;Comisia Electorală Centrală (CEC) din Belarus a înregistrat luni candidatura lui Aleksandr Lukaşenko la alegerile prezidenţiale ce vor avea loc pe 26 ianuarie 2025, transmite EFE, care citează agenţia belarusă de ştiri BELTA, potrivit Agerpres.UPDATE Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a avertizat că Berlinul trebuie să fie pregătit pentru războiul hibrid din partea Rusiei în perioada premergătoare alegerilor federale anticipate şi după acestea, scrie Deutsche Welle. Avertismentul lansat de Pistorius are loc în contextul unui alt avertisment al șefilor spionajului german cu privire la o ameninţare sporită din partea Kremlinului în octombrie, scrie Mediafax.UPDATE Apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât 52 din cele 103 drone ruseşti lansate peste noapte asupra Kievului şi altor oraşe ale ţării, a anunţat armata ucraineană, duminică, transmite Reuters.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/13/cdd6b8ce-ea9c-4fc9-9f28-303da3e6286e_aprareantiaeriandrone.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE Recent, s-a aflat despre o altă execuție a prizonierilor ucraineni pe câmpul de luptă. Institutul pentru Studiul Războiului a răspuns la ordinara crimă rusă. Analiștii cred că ofițerii ruși aprobă aceste execuții, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului internațional, &nbsp;a raportat Canalul 24 cu referire la ISW.UPDATE Revoltă în armata rusă din zona Niprului. Comandanții ruși refuză să trimită trupe pentru a traversa fluviul, considerând că o astfel de misiune este sinucigașă, susțin agenții ucraineni și grupul partizan ATESH.UPDATE Armata sud-coreeană a avertizat că regimul lui Kim Jong Un urmează să trimită Rusiei trupe suplimentare și mai multe echipamente militre, ce ar putea include „drone sinucigaşe”, în cadrul planului său de a sprijini Moscova în războiul împotriva Ucrainei, potrivit un document publicat luni, informează agenția spaniolă EFE, citată de Agerpres.UPDATE Companiile deținute, parțial, de miliardari ruși strâns legați de Vladimir Putin continuă să-și exporte produsele pe piețele occidentale, fără întreruperi, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident după ce Rusia a invadat Ucraina. Companiile oligarhilor ruși exploatează o lacună care permite firmelor să opereze liber pe piețele UE, atâta timp cât persoanele sancționate dețin mai puțin de 50% din acțiunile companiei, potrivit Gândul.UPDATE Premierul slovac Robert Fico a purtat discuții cu președintele rus Vladimir Putin duminică la Moscova, discutând despre tranzitul gazelor și războiul din Ucraina, după ce Kievul a anunțat că nu va reînnoi un acord cheie cu Slovacia, anunță France24. Vizita a fost condamnată de partidele de opoziție slovacă, scrie B1. Discuţiile s-ar fi concentrat pe tranzitul gazelor şi pe situaţia internaţională actuală. Fico a scris pe o reţea socială că urmăreşte o politică suverană în toate cele patru puncte cardinale şi că a informat vineri înalţi responsabili ai UE despre călătoria sa la Moscova, potrivit Agerpres.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/23/d4d81ba6-b877-43d7-92a2-0cc0f54383f3_FicoPutin.mp4" controls=""></video></div></div>

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1034: Fals despre Transnistria și atac masiv! Trump: „Suntem foarte aproape de Al Treilea Război Mondial”

5296534-1280_936338912-nuclear-bomb-detonation.jpg

„Dezinformări grave și periculoase”. Autoritățile de la Chișinău resping ferm noul fals, care circulă pe internet, despre un așa-zis plan de acțiuni militare în Transnistria. Președinția a subliniat că scopul acestor dezinformări este de a semăna panică și neîncredere, insistând că Republica Moldova rămâne angajată într-o soluționare pașnică a conflictului transnistrean.„Reiterăm, Chișinăul rămâne ferm angajat în soluționarea pașnică a conflictului, fără excepție. Un pas esențial pentru soluționarea conflictului este retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești, care staționează ilegal pe teritoriul suveran al Republicii Moldova.De asemenea, este manipulator și complet fals să se arunce vina pe Chișinău sau Kiev pentru situația energetică din regiune. Precizăm există un contract clar între Moldovagaz și Gazprom, care prevede livrarea gazelor naturale pe malul stâng, indiferent de ruta de tranzit. Problemele actuale provin din refuzul Gazprom de a-și respecta obligațiile contractuale, nu din acțiunile Guvernului Republicii Moldova. Guvernul lucrează intens la soluții pentru a sprijini cetățenii afectați de criză, indiferent de regiune. Toți oamenii din Republica Moldova sunt cetățenii noștri și vor fi sprijiniți în aceste momente dificile”, a declarat șeful de Cabinet al președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel.Și Biroul politici de reintegrare a reacționat după ce Serviciul de Informaţii Externe al Rusiei (SVR) a tirajat falsuri precum că șefa statului, Maia Sandu, ar fi cerut elaborarea unui plan de preluare în forţă a centralei de la Cuciurgan:„Nu există niciun alt temei pentru neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom, care vor conduce la adâncirea crizei economice și sociale în regiune.&nbsp;Chișinăul își menține ferm poziția privind modul de reglementare al dosarului transnistrean: pe cale pașnică, prin negocieri, fără a prejudicia stabilitatea în țară și în regiune.&nbsp;Isteria anti-moldovenească care se observă în ultimele zile la Tiraspol, încercarea Moscovei și acoliților săi de pe ambele maluri ale Nistrului de a responsabiliza guvernarea de la Chișinău pentru eventuala criză energetică și umanitară din raioanele de est ale țării, iar mai nou și răspândirea unor pretinse „informații operative” ale SVR despre o închipuită operațiune militară moldovenească în regiune, reconfirmă ipoteza că autoritățile ruse și „partenerii” lor de pe loc încearcă să destabilizeze situația din Republica Moldova, să disemineze frică și neîncredere în rândul cetățenilor și să extindă aria de nesiguranță și confruntare din zonă”.Chișinăul îndeamnă Tiraspolul să nu se lase ademenit „în acest joc periculos”:„Criza energetică care se profilează poate afecta cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului și trebuie să facem tot ce depinde de cei antrenați în procesul de negocieri ca să o gestionăm impecabil. Chișinăul și-a exprimat în repetate rânduri disponibilitatea de a conlucra cu toți partenerii de dialog în vederea diminuării riscurilor în acest dosar, atenuării, pe cât e posibil, problemelor ce pot afecta oamenii și economia din regiune în urma deciziei unilaterale, arbitrare și neîntemeiate a Gazprom de a sista livrările de gaz către regiunea transnistreană”.Precizăm că Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a lansat acuzații false, susținând că președinta Maia Sandu ar pregăti un plan militar pentru preluarea controlului asupra Transnistriei. Potrivit SVR, Maia Sandu a avut recent o întâlnire cu conducerea de vârf a Guvernului în domeniul securităţii energetice, care s-a încheiat cu cuvinte despre „necesitatea elaborării unui plan pentru o operaţiune de preluare a controlului asupra Transnistriei şi de încetare a prezenţei ruse de menţinere a păcii în regiune”. Comunicatul SVR, citat de agenţia oficială rusă de presă TASS, a fost rapid preluat de mass-media rusă.TV8.md amintește că deși agresiunea rusă a determinat Kievul să pună punct tranzitului de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei,<a href="https://tv8.md/2024/12/18/video-criza-gazelor-prin-ochii-presei-de-la-tiraspol-de-la-adevaruri-ignorate-la-dezinformare-si-manipulare/271814" target="_blank"> Tiraspolul inoculează locuitorilor </a>din stânga Nistrului ideea că autoritățile de la Chișinău se fac vinovate de criza gazelor ce s-ar putea declanșa în regiunea, după întâi ianuarie. Presa, controlată de regimul de la Tiraspol, a inițiat o adevărată campanie de manipulare, răspândind și falsuri precum că fără ei toată țara se va scufunda în beznă. Separatiștii, însă, nu spun nimic despre Moscova, care ezită să livreze gaz regiunii, ocolind Ucraina.În timp ce Tiraspoul acuză Chișinăul de sabotaj, autoritățile constituționale caută bani în Occident pentru a interveni cu ajutoare umanitare în cazul în care în stânga Nistrului va rămâne fără căldură și lumină,<a href="https://tv8.md/2024/12/17/video-tiraspolul-pune-presiune-pe-chisinau-sa-i-rezolve-criza-gazului-exista-oameni-de-stat-sa-poarte-negocieri/271857" target="_blank"> fapt confirmat și de unul dintre emisarii SUA la Chișinău</a>, în platoul emisiunii „Novaia Nedelea” de la TV8.&nbsp;„Noi mereu vom fi parteneri. Suntem interesați ca Moldova să fie o țară sigură, democratică și dinamică. Noi am oferit ajutoare și vom oferi ajutoare. Nu este clar în ce formă, dar suntem gata să ajutăm, de comun cu partenerii noștri europeni”, a subliniat însărcinatul cu afaceri, ambasada SUA din R.Moldova, Kevin Kobert.

Falsuri grave din Rusia! Chișinăul: „Nu există temei de neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom”

moldova rusia drapel.jpg

Campania electorală pentru prezidențialele și referendumul constituțional privind parcursul european din luna octombrie a fost cea mai murdară, în ea fiind investiți o mulțime de bani în scop de publicitate și promovare inclusiv a falsurilor în spațiul online.&nbsp;Totuși, s-ar putea ca aceasta să nu fi fost ultima atât de mult influențată de puterea falsurilor lansate pe internet. Expertul WatchDog Andrei Curăraru crede că fenomenul abia ia avânt, iar moldovenii se vor vedea nevoiți să învețe să separe singuri adevărul de minciună și să analizeze critic orice informație.&nbsp;„Multă lume încă crede în falsurile lansate în acea campanie... Trebuie să ne obișnuim cu ideea că de fiecare dată vom fi bombardați de falsuri, iar moldovenii trebuie să aibă o viziune mai critică și să caute o a doua și a treia sursă, să încerce singuri să depisteze falsurile. Trebuie să înțelegem că salvarea celui care se îneacă este responsabilitatea celui care se îneacă”, a menționat Andrei Curăraru în ediția de luni, 23 decembrie a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=VwmVF17yT28" target="_blank">Alo, TV8</a>” de la TV8.&nbsp;În opinia expertului, statul a încercat să creeze mecanisme de intervenție în ceea ce privește fenomenul falsurilor răspândite în timpul campaniilor electorale, însă amploarea acestuia este de multe ori peste puterile autorităților.&nbsp;„Dacă o să contăm mereu pe stat să blocheze, interzică și așa mai departe, statul tot timpul va rămâne în urmă pentru că sofisticarea, numărul, banii care se investesc în știrile false sunt în continuă creștere și vom avea acest joc de-a v-ați ascunselea. O să blocheze un site și o să apară cinci în schimb. Acest joc nu poate fi la nesfârșit, trebuie și noi societatea să intervenim”, a remarcat Andrei Curăraru.&nbsp;Campania electorală din această toamnă a fost marcată de o serie de falsuri lansate în spațiul online, majoritatea referindu-se la presupusa pierdere a identității, înarmare, NATO și integrarea în UE.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=VwmVF17yT28"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/VwmVF17yT28" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Fenomenul răspândirii falsurilor ia avânt? Expert: „Moldovenii trebuie să aibă o viziune mai critică”

alo tv8.webp

Independentul Călin Georgescu și candidata USR, Elena Lasconi, se vor duela în turul II al alegerilor pentru șefia României. Cel puțin asta arată clasamentul după procesarea a 100% din voturi.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/11/25/9cec95c4-7dd8-4fac-b0d9-1e2330b03c7c_Screenshot2024-11-25160950.webp"></figure>La alegerile prezidențiale din România au participat peste 9,4 milioane de cetățeni, adică 52,55% din electorat. Circa 81.000 de cetățeni români au votat în Republica Moldova, favorita lor fiind Elena Lasconi.

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Alegeri prezidențiale în România. Rezultate finale: Călin Georgescu și Elena Lasconi se vor duela în turul II

 Călin Georgescu și Elena Lasconi

Rezultate finale la alegerile parlamentare din România. Șapte partide ajung în viitorul Legislativ, potrivit datelor Biroului Electoral Central, după procesarea a 100% din voturi. Este vorba despre PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/02/3793c967-b3c9-4903-a9ed-f6808c0fdb1a_Screenshot2024-12-02174620.webp"><figcaption>Rezultate Senat</figcaption></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/02/5ee01471-9553-4695-a41f-0d50cf7b6677_Screenshot2024-12-02174635.webp"><figcaption>Rezultate Camera Deputaților</figcaption></figure>Pentru a accede în Parlament, un partid politic trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi.Presa din România scrie că rezultatele arată un viitor parlament extrem de fragmentat, ceea ce va complica lucrurile și în negocierile pentru o majoritate pro-europeană. Deocamdată, se prefigurează o majoritate proeuropeană formată din minimum trei partide. Este vorba de: PSD, USR, PNL și UDMR.&nbsp;A doua forță politică în viitorul Legislativ al României ar putea fi constituită din trei partide suveraniste: Alianța pentru Unirea Românilor condus de George Simion, SOS România condus de Diana Șoșoacă și Partidul Oamenilor Tineri, care îl susține la prezidențiale pe Călin Georgescu.&nbsp;Rezultatele lor cumulate se apropie de 33%, iar presa din țara vecină notează că este o victorie a suveranismului care în patru ani și-a triplat scorul. Presa germană scrie că ascensiunea partidelor ultranaționaliste la alegerile parlamentare din țara vecină ar fi fost impulsionate de rezultatele din primul tur al alegerilor prezidențiale în care a câștigat Călin Georgescu. Totuși, jurnaliștii germani notează că dreapta radicală este divizată și va rămâne cel mai probabil în opoziție. Încă de noaptea trecută, politicienii fac calcule privind viitoarea guvernare, iar negocierile se anunță complicate.&nbsp;Precizăm că la scrutinul din 1 decembrie din România, au fost aleși 329 de deputați și 136 de senatori. În cursă au fost înregistrați peste 6.300 de candidați pentru o funcție de deputat sau senator, din partea a 31 de partide și a 19 organizații ale minorităților naționale.

/INFOGRAFIC/ Rezultate finale alegeri parlamentare în România: Care partide ajung în Senat și Camera Deputaților

Alegeri 2024

Rezultatele preliminare la alegerile parlamentare din România sunt <a href="https://prezenta.roaep.ro/parlamentare01122024/pv/romania/results" target="_blank">afișate de Biroul Electoral Central</a>. Potrivit acestora, în viitorul Legislativ vor ajunge PSD, AUR, PNL, USR, SOS România, UDMR și POT. Iată cum se conturează tabloul Senatului și Camerei Deputaților, după procesarea a peste 99% din voturi.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/02/24fcec68-820f-4f9d-8197-bdcdbb3ea1ed_Screenshot2024-12-02074646.webp"><figcaption>Rezultate Senat</figcaption></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/02/67e05aa8-dc09-4bab-aaa1-29336af029fe_Screenshot2024-12-02074706.webp"><figcaption>Rezultate Camera Deputaților</figcaption></figure>Pentru a accede în Parlament, un partid politic trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi. În cazul alianțelor politice, pragul electoral este mai mare: 8% pentru o alianță formată din două partide, 9% pentru trei partide și 10% pentru patru sau mai multe partide. Candidații independenți nu trebuie să atingă pragul electoral, dar trebuie să obțină un număr de voturi egal cu coeficientul electoral al circumscripției în care candidează.Potrivit<a href="https://tv8.md/2024/12/01/stop-vot-in-romania-primele-rezultate-exit-poll-ale-alegerilor-parlamentare-2024-presa-nou-soc-puternic-pe-scena-politica/270784" target="_blank"> primelor rezultate exit-poll ale alegerilor,</a> prezentate de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS), PSD e lider, AUR e la 7 procente distanță, dar în estimări lipsește votul diasporei. <a href="https://hotnews.ro/rezultate-exit-poll-alegeri-parlamentare-2024-publicate-in-scurt-timp-noi-surprize-asteptate-dupa-prezidentialele-de-saptamana-trecuta-1850738" target="_blank">Presa română scrie</a> că e un „nou șoc puternic pe scena politică”.

/INFOGRAFIC/ Rezultate alegeri parlamentare în România: Care partide ajung în Senat și Camera Deputaților

alegeri românia2.webp

/VIDEO/ Piața neagră de cetățenie pentru miliardarii ruși! Un apropiat al oligarhului Abramovici a vrut pașaport moldovenesc 

1d14f916-f79b-4157-9db6-92a1b2fe75c8.webp

Doliu în familia celebrului interpret de muzică populară Nicolae Glib. Soția lui, Tatiana, a decedat în dimineața zilei de astăzi, 6 decembrie, după ce s-a aflat mai mult timp în comă și a fost operată, potrivit surselor TV8.Primăria Pepeni a transmis un mesaj de condoleanțe.„În aceste momente de mare tristeţe, suntem alături de familia maestrului Nicolae Glib. Vestea plecării sale pe neașteptate pe drumul veşniciei ne-a întristat şi îndurerat pe toţi. Transmitem sincere condoleanţe şi sentimentele noastre de compasiune familiei, rudelor şi celor care au cunoscut-o şi apreciat-o. Împărtăşim durerea lor şi îi asigurăm de tot sprijinul moral de care vor avea nevoie în aceste momente de grea cumpănă”, a transmis primarul comunei, Oleg Cernei.Nicolae Glib și soția lui au fost anterior gazdele emisiunii „<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/iubeste-viata" target="_blank">Iubește viața</a>” de la TV8. Echipa de filmare i-a vizitat acasă, la Pepeni, raionul Sângerei, unde i-a găsit alături de copii și nepoți:<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/AmnrSv7EhPc"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/AmnrSv7EhPc" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Doliu în familia lui Nicolae Glib: Soția maestrului a murit, după ce s-a aflat în comă

glib

Deși Procuraturii Anticorupție (PA) i-au fost oferite toate pârghiile necesare pentru a da rezultate, efectul nu este la măsura așteptărilor, consideră ministra Justiției. Invitată la<a href="https://www.youtube.com/watch?v=lTOIBn3fFsU" target="_blank"> „Cutia Neagră PLUS”</a>, Veronica Mihailov-Moraru a sugerat că PA nu și-a prioritizat corect activitatea și a subliniat că așteptarea principală a societății este să vadă rezultate concrete în combaterea corupției mari.„Cred că din partea PA, unii din ei sau mă refer la conducere, probabil nu a fost o focusare pe priorități pentru a avea foarte clare obiectivele că pe anumite dosare trebuie neapărat să depunem maximum efort, fiindcă trebuie să recunoaștem cu regret, în spate, noi am avut și cazuri când atenția PA a fost pe alte segmente, ce ține de vetting sau discuții pe marginea sediului. Acestea nu erau impedimente ca ei să-și facă lucrul. Așteptarea majoră a societății era să avem o claritate, finalitate pe corupția mare, aici e marea așteptare să facă curățenie.Noi avem PA responsabilă de corupția mare, finanțarea ilegală a partidelor, (...), plus la asta nu putem spune că avem niște sentințe de condamnare, fiindcă asta este pe aceste cazuri de corupție care ar fi creat acel sentiment de răspundere și de dreptate. Pe de o parte, legislația a fost modificată, s-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient.”, a spus Veronica Mihailov-Moraru.Ministra a mai menționat că, în cadrul Consiliului Suprem de Securitate (CSS), s-a discutat necesitatea unei analize pentru a identifica vulnerabilitățile instituționale:„S-a pus în discuție și în cadrul CSS necesitatea de a pune în discuții cele întâmplate pentru a înțelege unde au fost vulnerabilitățile. Că e vorba de incapacitatea instituțiilor de a preveni și de a lua măsuri necesare, că e vorba de neglijență, rea credință sau e despre altceva. Nu este o concluzie definitivă. Opiniile pot fi diferite, dar cred că opinia majorității totuși arată că ceva nu funcționează bine. Ne uităm după rezultatele așteptate”.Ministra Justiției a precizat că PA a beneficiat de sprijin din partea Guvernului și a Parlamentului:„Procuraturii Anticorupție i-au fost oferite toate pârghiile, poate nu pe deplin cum s-a dorit, dar cel puțin toate pârghiile necesare ca să dea rezultate și, respectiv, să-și îndeplinească atribuțiile.Guvernul a avut acel angajament de a oferi bugetul separat pentru PA. Bugetul separat a fost acordat la începutul anului curent, dar înțeleg că asta cumva a luat prin surprindere, pentru că nu au fost pregătiți ce ține de gestionarea bugetului. După care, Guvernul și Parlamentul au avut obligația, ca urmare a delimitării competențelor, să ofere personal suplimentar. Împreună cu PA, noi am analizat, am făcut și impact financiar, s-au dat 54 de unități de personal, pentru ca PA să-și poată detașa, a avea personal ce ține de ofițeri de investigație, ofițeri de urmărire penală și a angaja specialiști de care avem nevoie. Lucrul acesta s-a întâmplat în februarie anul trecut. Nu știu din care considerente, ulterior, am înțeles că nu a fost aprobată într-un final structura, organigrama nemijlocit ca procuratura să-și facă angajările. Am înțeles că ulterior a fost legat de faptul că la nivel de Procuratura Generală, odată ce a fost adoptată harta judiciară, se dorea să se meargă la pachet.Din sursele care le-au dat colegii de la PA, ei au spus că au în jur de 13 ofițeri de urmărire penală și 10 sau 12 ofițeri de investigație. Chiar și cu aceștia, oare nu putem face destule urmăriri penale?”Întrebată despre o posibilă desființare a Procuraturii Anticorupție, Mihailov-Moraru a respins ideea, declarând că preferă să se concentreze pe îmbunătățirea activității instituției:„Eu personal, până la moment, nu am luat în calcul o asemenea opțiune, mă concentrez să vedem cum eficientizăm activitatea procuraturii. Este foarte ușor să distrugi, dar este mult mai greu să construiești, fiindcă atunci când construiești, provocările apar mai ales când sunt și interese meschine. Poate este mai bine să avem o altă abordare, mai proactivă, fiindcă noi încă nu avem acea maturitate de a comunica și de a găsi soluții proactive. Trebuie să avem o evaluare temeinică și să vedem soluțiile cele mai puțin intruzive și eficiente pe termen scurt și pe termen lung”.Ministra a mai menționat că nu a participat la discuții privind o eventuală plecare sau demisie a șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin: „Nu cunosc dacă sunt careva planuri în acest sens”.TV8.md amintește că acum două săptămâni, președinta <a href="https://tv8.md/2024/11/11/video-se-asteapta-schimbari-la-procuratura-anticoruptie-maia-sandu-am-vazut-un-esec-total/269423" target="_blank">Maia Sandu a sugerat anumite schimbări la Procuratura Anticorupție</a>, declarând că în activitatea instituției s-a înregistrat un eșec total. În replică, Procuratura Anticorupție <a href="https://tv8.md/2024/11/11/procuratura-anticoruptie-raspunde-consiliului-suprem-de-securitate-din-pacate-la-moment/269434" target="_blank">a dat vina pe mai multe lipsuri</a>, cum ar fi un sediu corespunzător și deficitul acut de cadre.&nbsp;Ulterior, și premierul <a href="https://tv8.md/2024/11/13/video-recean-critica-procuratura-anticoruptie-lipsa-de-personal-exista-si-la-alte-institutii/269597" target="_blank">Dorin Recean a criticat </a>activitatea managementului instituției. Acesta a mai spus că explicațiile Procuraturii Anticorupție cu privire la sediu și lipsa acută de personal nu justifică lipsa rezultatelor.&nbsp;Iar președintele Parlamentului, <a href="https://tv8.md/2024/11/15/video-si-grosu-critica-procuratura-anticoruptie-dragalin-a-avut-tot-timpul-necesar-si-suportul-neconditionat/269740" target="_blank">Igor Grosu, a spus că instituția</a> a avut tot sprijinul necondiționat atât legislativ, cât și politic pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate. Grosu sugerează că șefa de la anticorupție, Veronica Dragalin ar trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=lTOIBn3fFsU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/lTOIBn3fFsU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Ministra Justiției, despre activitatea Procuraturii Anticorupție: „S-au oferit pârghii și se vede că tot nu a fost eficient”

Veronica Mihailov-Moraru

Pe rețelele sociale circulă o listă cu pretinse salarii ale unor parlamentari din Moldova. Sumele sunt însă false, subliniază deputatul PAS, Radu Marian. Potrivit acestuia, leafa de bază a unui deputat constituie 16-17 mii de lei net și nu a fost majorată în ultimii trei ani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/cd5e4a01-3df0-431d-a015-fbc3d1daac8c_4702340189800270439364675962546797524795380n.webp"></figure>„Se distribuie masiv această listă pe rețele sociale, chipurile aceste cifre fi salariile lunare ale deputaților. Acest lucru e un FALS, iar imaginea este „photoshopată”. Salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 16-17 mii lei net, care nu a fost majorat în ultimii trei ani.Dacă se adaugă alte plăți (care sunt diferite de la deputat la altul) și se scad plățile pe care le dăm asistenților/consilierilor noștri (care la fel pot varia în funcție de lună), venitul mediu lunar al unui deputat este de aproximativ 20-27 mii de lei. Îndemn să verificați orice informație care o vedeți pe internet”, a scris Radu Marian, pe Facebook.Deputatul a publicat și fișa sa salarială pentru noiembrie 2024, care indică un salariu brut de circa 16.300 de lei.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/2fb33018-ef6b-4c49-96fe-37b91c6801cf_47021772698002774726973051000135582726782n.webp"></figure>Și o altă deputată PAS, Marcela Adam, a dezvăluit ce salariu a ridicat în noiembrie - aproape 16.000 de lei.„Recunosc, nu am intrat pe Facebook vreo câteva ore, dar și când am intraaaaat, m-am speriat. Tot Facebook-ul grăiește de salariile de vis ale deputaților. Am căutat și eu lista fermecată să văd mie ce sumă mi-au desenat și, culmea, eu nici măcar în listă nu m-am regăsit...&nbsp;Iaca, stau acum și mă gândesc cum se întâmplă oare că pe lista de deputați eu nu-s, dar fluturaș de salariu de deputat am. Dar și mai mare minune e că salariul din fluturaș deloc nu-i ca cel din poveste. Oare cine mă minte: extrasul de salariu sau lista fermecată?”, a scris ironic deputata, pe rețelele de socializare.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/34fcca4c-b130-4928-b75a-5f0975ca1108_47021910938120822923870581635469221715193321n.webp"></figure>TV8 a analizat declarațiile de avere ale unor deputați și vă spune aproximativ ce salarii net au avut lunar (fără indemnizații și compensații, etc.), în 2023:<ul><li>Vlad Batrîncea &nbsp;- 21.495 de lei;</li><li>Vasile Bolea - 20.218 lei;</li><li>Diana Caraman - 20.437 de lei;</li><li>Lilian Carp - 21.127 de lei;</li><li>Veronica Roșca - 21.451 de lei;</li><li>Igor Grosu - &nbsp;22.533 de lei;</li><li>Radu Marian - 21.045 de lei;</li><li>Oazu Nantoi - 20.175 de lei;</li><li>Liliana Nicolaescu-Onofrei - 21.119 lei;</li><li>Vasile Șoimaru - 21.059 de lei;</li><li>Olesea Stamate - 21.394 de lei;</li><li>Alexandr Trubca - 21.231 de lei;</li><li>Grigore Novac - 20.713 lei;</li><li>Constantin Starîş - 20.552 de lei;</li><li>Zinaida Greceanîi - 20.918 lei;</li><li>Bogdat Ţîrdea - 21.038 de lei;</li><li>Vladimir Voronin - 15.361 de lei;</li><li>Doina Gherman - 21.409 lei;</li><li>Gaik Vartanean - 19.899 de lei.</li></ul>Potrivit Asociației Promo-LEX, în perioada august 2023 - iulie 2024, deputații au beneficiat de un salariu mediu lunar de 19.000 lei, alături de indemnizații și compensații. Remunerarea a nouă deputați a fost realizată în mod parțial, pe motiv de neparticipare la ședințele plenului și ale comisiilor.Deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului au fost mai numeroase și mai costisitoare decât anterior, cele mai frecvente destinații fiind România, Belgia, Franța și SUA.

„Se distribuie masiv o listă pe rețele sociale. E photoshopată”: Ce salarii ridică de fapt deputații din Moldova

Pe rețelele sociale circulă o listă cu pretinse salarii ale unor parlamentari din Moldova. Sumele sunt însă false, subliniază deputatul PAS, Radu Marian. Potrivit acestuia, leafa de bază a unui deputat constituie 16-17 mii de lei net și nu a fost majorată în ultimii trei ani.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/cd5e4a01-3df0-431d-a015-fbc3d1daac8c_4702340189800270439364675962546797524795380n.webp"></figure>„Se distribuie masiv această listă pe rețele sociale, chipurile aceste cifre fi salariile lunare ale deputaților. Acest lucru e un FALS, iar imaginea este „photoshopată”. Salariul de bază al unui deputat este de aproximativ 16-17 mii lei net, care nu a fost majorat în ultimii trei ani.Dacă se adaugă alte plăți (care sunt diferite de la deputat la altul) și se scad plățile pe care le dăm asistenților/consilierilor noștri (care la fel pot varia în funcție de lună), venitul mediu lunar al unui deputat este de aproximativ 20-27 mii de lei. Îndemn să verificați orice informație care o vedeți pe internet”, a scris Radu Marian, pe Facebook.Deputatul a publicat și fișa sa salarială pentru noiembrie 2024, care indică un salariu brut de circa 16.300 de lei.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/2fb33018-ef6b-4c49-96fe-37b91c6801cf_47021772698002774726973051000135582726782n.webp"></figure>Și o altă deputată PAS, Marcela Adam, a dezvăluit ce salariu a ridicat în noiembrie - aproape 16.000 de lei.„Recunosc, nu am intrat pe Facebook vreo câteva ore, dar și când am intraaaaat, m-am speriat. Tot Facebook-ul grăiește de salariile de vis ale deputaților. Am căutat și eu lista fermecată să văd mie ce sumă mi-au desenat și, culmea, eu nici măcar în listă nu m-am regăsit...&nbsp;Iaca, stau acum și mă gândesc cum se întâmplă oare că pe lista de deputați eu nu-s, dar fluturaș de salariu de deputat am. Dar și mai mare minune e că salariul din fluturaș deloc nu-i ca cel din poveste. Oare cine mă minte: extrasul de salariu sau lista fermecată?”, a scris ironic deputata, pe rețelele de socializare.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/12/15/34fcca4c-b130-4928-b75a-5f0975ca1108_47021910938120822923870581635469221715193321n.webp"></figure>TV8 a analizat declarațiile de avere ale unor deputați și vă spune aproximativ ce salarii net au avut lunar (fără indemnizații și compensații, etc.), în 2023:<ul><li>Vlad Batrîncea &nbsp;- 21.495 de lei;</li><li>Vasile Bolea - 20.218 lei;</li><li>Diana Caraman - 20.437 de lei;</li><li>Lilian Carp - 21.127 de lei;</li><li>Veronica Roșca - 21.451 de lei;</li><li>Igor Grosu - &nbsp;22.533 de lei;</li><li>Radu Marian - 21.045 de lei;</li><li>Oazu Nantoi - 20.175 de lei;</li><li>Liliana Nicolaescu-Onofrei - 21.119 lei;</li><li>Vasile Șoimaru - 21.059 de lei;</li><li>Olesea Stamate - 21.394 de lei;</li><li>Alexandr Trubca - 21.231 de lei;</li><li>Grigore Novac - 20.713 lei;</li><li>Constantin Starîş - 20.552 de lei;</li><li>Zinaida Greceanîi - 20.918 lei;</li><li>Bogdat Ţîrdea 252458.58 - 21.038 de lei;</li><li>Vladimir Voronin - 15.361 de lei;</li><li>Doina Gherman - 21.409 lei;</li><li>Gaik Vartanean - 19.899 de lei.</li></ul>Potrivit Asociației Promo-LEX, în perioada august 2023 - iulie 2024, deputații au beneficiat de un salariu mediu lunar de 19.000 lei, alături de indemnizații și compensații. Remunerarea a nouă deputați a fost realizată în mod parțial, pe motiv de neparticipare la ședințele plenului și ale comisiilor.Deplasările de serviciu în străinătate ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului au fost mai numeroase și mai costisitoare decât anterior, cele mai frecvente destinații fiind România, Belgia, Franța și SUA.

salarii deputați

Videoclipuri cu o explozie în apropierea punctului de trecere a frontierei Otaci-Moghilev-Podolsk au apărut pe rețelele de socializare. În zonă s-a răspândit fum portocaliu.Contactați de TV8, reprezentanții Poliției de Frontieră ne-au comunicat că exploziile au fost planificate și fac parte din lucrările de la cariera Otaci.Prin urmare, nu există niciun pericol pentru populație.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/18/b920ae55-4263-4108-b40a-76642f9db60c_AQOnTL8hciIRhPVIaXc8Jqn5JaV5Yyz6ZGFtWpZJ2ad65ofrto0CvX1opOB6yp2i38.mp4" controls=""></video></div>
video: fb/Crina Balea</div>

/VIDEO/ Explozie la frontieră! Cerul, acoperit de fum portocaliu. Ce s-a întâmplat

Referitor la subiectul abordat Poliția de Frontieră vă informează că a primit înștiințare, că la data de 18 decembrie 2024, se vor desfășura explozii în cariera Otaci. Răspunsul Poliției de FrontierăO explozie puternică a avut loc în urmă cu câteva minute în apropriere de postul vamal Moghiliov-Podolsk.Din câte înțeleg, explozia s-a produs pe teritoriul Moldovei.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/18/b920ae55-4263-4108-b40a-76642f9db60c_AQOnTL8hciIRhPVIaXc8Jqn5JaV5Yyz6ZGFtWpZJ2ad65ofrto0CvX1opOB6yp2i38.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Explozie la frontieră! Fum portocaliu pe cer. Ce s-a întâmplat

Emilia - 2024-12-18T175447.142.webp

Criză de oameni în funcții de stat bine plătite. Existența fenomenului o recunoaște și președintele Parlamentului, Igor Grosu, care susține că nu e deloc ușor să atragi oamenii potriviți.&nbsp;„E foarte complicat să atragi oameni potriviți pentru anumite funcții. Da, oamenii pot fi tentați să vină la un salariu mare dar pentru noi contează ca într-adevăr să avem certitudinea că găsim un om mai bun decât precedentul. E o criză de persoane și nu toți cei bună vor să lase joburile lor bune pentru că cei buni nu stau să aștepte când o să îi invite în funcția sau aia”, a declarat Grosu la „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=zrpqakakrDU" target="_blank">Cutia Neagră</a>” de la TV8.Igor Grosu a mai spus în context că din aceleași considerente, până în prezent nu a fost înlocuit în funcție nici Veaceslav Untilă, unul dintre directorii ANRE, numit în funcție în perioada statului capturat.&nbsp;„Noi am încercat de-al lungul timpului să invităm, să motivăm. Pentru alte funcții am găsit, pentru aceasta nu”, a menționat spicherul Legislativului.&nbsp;Grosu a mai spus că nu are nimic de obiectat în ceea ce privește activitatea recentă a ANRE.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=zrpqakakrDU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/zrpqakakrDU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Criză de specialiști în funcții bine plătite! Spicherul Parlamentului: „E foarte complicat să atragi oameni potriviți”

8bce367574f2bab75b4c611b61417042.webp

Escrocii profită de febra cumpărăturilor de iarnă și de neatenția oamenilor, folosind mesaje false, pagini suspecte și conturi frauduloase pentru a atrage noi victime în plasă. Cum să recunoaștem schemele frauduloase și să ne protejăm datele cu caracter personal, au aflat colegii de la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=k2qtsEi6-bA&amp;list=PL9uZo1mBZWs1kz8alNVK9aXKibw2exCWJ" target="_blank">„Alo, TV8”.&nbsp;</a><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/12/20/7ef8569d-c9c6-44d3-910e-9e893b4bf2c3_alobucurii.mp4" controls=""></video></div></div>Sărbătorile de iarnă reprezintă momentul perfect pentru cadouri și surprize! Este perioada când cresc vertiginos și cumpărăturile online. Însă, magia Crăciunului poate fi umbrită de schemele escrocilor, mereu pregătiți să profite de neatenția și bunătatea oamenilor. De exemplu, în ultimele săptămâni, mai mulți cetățeni au sesizat cazuri în care au primit mesaje suspecte de la Poșta Moldovei prin care li se solicitau datele bancare pentru recuperarea coletelor. Reprezentanții instituției avertizează cetățenii să fie vigilenți:„Pentru că ne aflăm în pragul sărbătorilor de iarnă, de obicei se amplifică numărul de atacuri cibernetice de tip fishing, inclusiv pentru persoanele care de exemplu așteaptă colete. Deci, se transmit tot mai multe mesaje din partea escrocilor, persoanelor precum că a venit un colet sau sunt în așteptarea unui colet. Care sunt expediate de către poștă. Nici într-un caz și niciodată nu sunt solicitate date confidențiale sau corectarea unor date, inclusiv nume, prenume. Cu atât mai mult date ale cardurilor bancare”, a declarat pentru TV8 șeful biroului securitate informațională, Poșta Moldovei, Adrian Șargu.Pentru a verifica dacă un mesaj provine cu adevărat de la Poșta Moldovei, există câteva puncte de reper la care trebuie să fiți atenți, precum numărul de pe care a fost trimis și conținutul mesajului.„Unicul număr de pe care vin mesaje din partea Poștei Moldovei este 2525. Alte surse noi nu avem, de pe care expediem mesaje. Și în textul mesajului este doar informația despre faptul că a parvenit un oarecare colet. Și atât. Pentru a vă apropia la oficiul poștal și al ridica”, spune Adrian Șargu.&nbsp;Un sol fertil pentru scheme de înșelătorii sunt rețelele sociale. Folosindu-se de conturi false cu denumirea unor instituții, escrocii promovează oferte fierbinți, precum produse la doar 53 de lei. Mai mult, postările sunt însoțite și de comentarii care susțin că deja le-au fost livrate produsele mult râvnite la super preț.„După cum se spune, dacă pare prea ieftin să fie adevărat, probabil cumperi o iluzie frumos ambalată, nu un produs. Haideți să analizăm împreună două pagini care se prezintă drept oficiale ale Poștei Moldovei. În primul rând, trebuie să atragem atenția la denumirile paginilor: Posta MD și MD Post. În comentarii regăsim preponderent nume străine, nespecifice țării noastre. De asemenea, în istoricul postărilor regăsim poze cu apartamente sau poze de profil al unor persoane.&nbsp;Dacă deschidem pagina oficială a Poștei Moldovei, ne sar în evidență câteva aspecte. De exemplu, la prezentarea paginii regăsim adresă, număr de contact, email, program de lucru și link către site-ul oficial. La secțiunea „fotografii” observăm o consecvență în istoricul pozelor specifică activității poștei. Același lucru îl putem urmări și la secțiunea „clipuri video”, explică reporterul „Alo, TV8”, Alexandru Gorea.&nbsp;O altă metodă frecvent utilizată de escroci este preluarea profilului. Impostorul poate sparge contul sau copia pozele unei persoane cunoscute și să inventeze o poveste precum că se află într-o situație extrem de dificilă și vă roagă să-i trimiteți bani. Victima, văzând o poză sau profil familiar și primind un mesaj alarmant, poate să cadă rapid în plasă, fiind condusă de emoții. În acest caz, este recomandat să telefonați persoana respectivă pe numărul personal de telefon sau să puneți întrebări la care doar ea ar putea răspunde.Pentru a nu deveni victima unei înșelătorii, este esențial să rămâneți vigilenți și atenți. Totuși, dacă ați fost implicat într-o astfel de situație, se recomandă să contactați imediat poliția sau Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Nu lăsați escrocii să transforme bucuria sărbătorilor într-o experiență amară!<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=k2qtsEi6-bA&amp;list=PL9uZo1mBZWs1kz8alNVK9aXKibw2exCWJ"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/k2qtsEi6-bA" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Bucurii, umbrite de escrocherii: Cum recunoști schemele frauduloase de sărbători

Alo-Escroci.webp

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1030: Semnal clar, atac masiv în Rusia și duelul propus de Putin. Alertă: „Moldova e o țintă ideală”

Putin Moldova.webp

Dacă gigantul rus Gazprom nu va livra gaze către stânga Nistrului, așa cum a anunțat, ar trebui să ne pregătim pentru o eventuală criză umanitară în regiune. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, la „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=zrpqakakrDU" target="_blank">Cutia Neagră</a>” de la TV8. Spicherul Legislativului a mai spus în context că autoritățile de la Chișinău pregătesc tot instrumentarul necesar pentru a-i ajuta pe oameni. Grosu a dat asigurări că locuitorii de acolo, care nu au obișnuit până în prezent să achite pentru gaz, vor plăti pentru gazul pe care îl va furniza Chișinăul în cazul unei crize.&nbsp;„Regimul ăsta de donații nu poate fi la nesfârșit, el se va termina. Noi trebuie să avem instrumentarul pentru a interveni, fie că vorbim de modalitatea de a furniza gaz încolo, fie să le oferim instrumente ca ei să poată plăti pentru acest gaz”, a subliniat Igor Grosu.&nbsp;Președintele Parlamentului a mai declarat că au loc în continuare discuții cu autoritățile din România în vederea asigurării Republicii Moldova cu rezervele necesare de energie electrică în eventualitatea în care stânga Nistrului nu va mai putea livra suficientă energie pentru malul drept. Igor Grosu susține că autoritățile vor depune eforturi pentru a nu se ajunge la deconectări de curent.&nbsp;Spicherul Legislativului nu a putut garanta că lumina nu se va scumpi, dar a menționat că statul va oferi compensații dacă tariful la curent va crește.&nbsp;„Avem prevăzute resurse în cazul în care va interveni această situație”, a spus Grosu.&nbsp;La începutul săptămânii, <a href="https://tv8.md/2024/12/17/gazpromul-lasa-tiraspolul-fara-gaze-scenariul-de-urgenta-in-energetica-e-tot-mai-posibil/271848" target="_blank">Ministerul Energiei a anunțat că Gazprom nu a făcut rezervări de capacitate </a>de transport pentru a doua lună de iarnă. Astfel, Chișinăul va trebui să se pregătească<a href="https://tv8.md/2024/12/09/video-suspans-continuu-si-scenariu-de-urgenta-cand-aflam-daca-gazprom-livreaza-gaz-in-stanga-nistrului/271303" target="_blank"> de urgență de un scenariu</a> în care va trebui să asigure malul stâng cu gaz și să procure energie electrică la un preț mult mai ridicat.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=zrpqakakrDU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/zrpqakakrDU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Grosu admite că Tiraspolul s-ar putea confrunta cu o criză umanitară fără gazul rușilor: „Pregătim instrumentar pentru a-i ajuta”

grosu transistria.webp

Magistrații s-au întrunit pe 19 decembrie la Adunarea Generală a Judecătorilor. Aceștia au ales membrii în organele specializate ale CSM din rândul judecătorilor. Astfel, în Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor ajung trei bărbați, iar în Colegiul disciplinar - patru femei. Aceștia vor avea un mandat de 6 ani.<div class="raw-html-embed"><iframe src="//www.privesc.eu/widget/live/107817?" frameborder="0" width="840" height="420" scrolling="no"></iframe></div>Judecătorii pentru Colegiul disciplinar (examinează cauzele disciplinare în privința judecătorilor și aplică sancțiuni, în cazul constatării abaterii):&nbsp;<ol><li>Lucia Bagrin, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani - 252 de voturi;&nbsp;</li><li>Valentina Stratulat, Judecătoria Ungheni - 206 voturi;&nbsp;</li><li>Natalia Bondarenco, Curtea de Apel Cahul - 184 de voturi;&nbsp;</li><li>Lilia Potânga, Judecătoria Ungheni - 182 de voturi.</li></ol>Pe lângă cei patru, colegiul mai include 3 reprezentanți ai societății civile, selectați prin concurs și numiți de Ministrul Justiției.&nbsp;Judecătorii pentru Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor (selectează candidații la funcția de judecător și le evaluează performanțele):&nbsp;<ol><li>Ion Talpa, Curtea de Apel Bălți - 168 de voturi;&nbsp;</li><li>Petru Păun, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani - 139 de voturi;&nbsp;</li><li>Adrian Cerbu, Judecătoria Criuleni - 116 voturi.</li></ol>În afară de judecătorii desemnați astăzi, Colegiul pentru selecție și evaluare mai include 2 judecători selectați prin concurs și numiți de CSM și 4 reprezentanți ai societății civile, selectați la fel de CSM în urma unui concurs.&nbsp;UPDATE 12:37 Judecătorii au mers la vot pentru a alege membrii colegiilor disciplinar și de selecție și evaluare a magistraților.UPDATE 11:00 Magistratul de la Judecătoria Ungheni, Constantin Chilian, prezintă un raport privind respectarea independenței financiare a judecătorilor. Acesta cere inclusiv eliminarea discriminării în salarizarea judecătorilor:„Solicităm revenirea la prevederile legii anterioare privind ajustarea salariilor în funcție de salariul mediu realizat pe anul precedent, eliminând opțiunea autorităților responsabile din procesul de calcul al salariului judecătorilor”.UPDATE 10:53 Judecătorii au votat ordinea de zi.UPDATE 10:51 Președintele Asociației Judecătorilor, Victor Sandu, a cerut includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind garantarea independenței financiare a judecătorilor. Propunerea a întrunit numărul necesar de voturi și, prin urmare, subiectul a fost inclus sub numărul unu pe agendă.UPDATE 10:42 Judecătoarea de la Curtea de Apel Chișinău, Ruxanda Pulbere, a fost aleasă președinte al Adunării Generale a Judecătorilor, iar Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău a fost ales secretar al ședinței Adunării Generale.UPDATE 10:31 „Formatul adunării de azi semnifică realizarea unui nou obiectiv - restabilirea autoadministrării judecătorești. Salut faptul că prin eforturile depuse de CSM între 2023-2024, astăzi avem admiși judecători noi care pot să-și exprime opțiunea la adunare. (...) Ne-am propus să schimbăm percepția gradului avansat de corupție în sectorul justiției, lipsa de încredere spre valori și obiective de aderare la UE cu o justiție independentă, responsabilă și eficientă. Sunt convinsă că am conștientizat împreună cele trei puteri în stat, rolul crucial al justiției în dezvoltarea societății, mediului de afaceri, atragerea investițiilor (...) Vă doresc să obțineți în carieră satisfacția muncii într-un sistem consolidat și dezvoltarea în mod susținut a abilităților dumneavoastră”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în debutul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor.UPDATE 10:20 „Este un moment fundamental pentru a consolida autoadministrarea judecătorească și a stabili direcții clare în activitatea sistemului judiciar pe viitor. Unul din punctele importante care sunt incluse în agendă este alegerea noilor membri în colegiile disciplinare, de evaluare și selecție a judecătorilor. Colegii pe care urmează să-i alegem vor avea o misiune deosebit de importantă. Ei trebuie să asigure atât transparența, echitatea, cât și procedurile de responsabilizare a judecătorilor”, a spus Sergiu Caraman.UPDATE 10:11 Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă. Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, a deschis Adunarea Generală comunicând prezența a 307 judecători, din cei 365 de judecători în funcție.Precizăm că anterior, la Adunarea Generală a Judecătorilor<a href="https://tv8.md/2024/03/01/video-adunarea-generala-a-judecatorilor-a-decis-aliona-miron-noua-membra-a-consiliului-superior-al-magistraturii/252593" target="_blank"> din 1 martie 2024,</a> CSM a prezentat raportul privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc în anul 2023, iar Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, a fost aleasă membru al CSM.

/ULTIMA ORĂ/

/ULTIMA ORĂ/ Adunarea Generală a Judecătorilor a decis! Cine sunt noii membri în organele specializate ale CSM

Magistrații se întrunesc pe 19 decembrie la Adunarea Generală a Judecătorilor. Judecătorii ar urma să aleagă membrii în organele specializate ale CSM din rândul judecătorilor.<div class="raw-html-embed"><iframe src="//www.privesc.eu/widget/live/107817?" frameborder="0" width="840" height="420" scrolling="no"></iframe></div>UPDATE 10:31 „Formatul adunării de azi semnifică realizarea unui nou obiectiv - restabilirea autoadministrării judecătorești. Salut faptul că prin eforturile depuse de CSM între 2023-2024, astăzi avem admiși judecători noi care pot să-și exprime opțiunea la adunare. (...) Ne-am propus să schimbăm percepția gradului avansat de corupție în sectorul justiției, lipsa de încredere spre valori și obiective de aderare la UE cu o justiție independentă, responsabilă și eficientă. Sunt convinsă că am conștientizat împreună cele trei puteri în stat, rolul crucial al justiției în dezvoltarea societății, mediului de afaceri, atragerea investițiilor (...) Vă doresc să obțineți în carieră satisfacția muncii într-un sistem consolidat”, a declarat ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, în debutul ședinței Adunării Generale a Judecătorilor.UPDATE 10:20 „Este un moment fundamental pentru a consolida autoadministrarea judecătorească și a stabili direcții clare în activitatea sistemului judiciar pe viitor. Unul din punctele importante care sunt incluse în agendă este alegerea noilor membri în colegiile disciplinare, de evaluare și selecție a judecătorilor. Colegii pe care urmează să-i alegem vor avea o misiune deosebit de importantă. Ei trebuie să asigure atât transparența, echitatea, cât și procedurile de responsabilizare a judecătorilor”, a spus Sergiu Caraman.UPDATE 10:11 Adunarea Generală a Judecătorilor este deliberativă. Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman, a deschis Adunarea Generală comunicând prezența a 307 judecători, din cei 365 de judecători în funcție.Totodată, printre chestiunile care vor fi dezbătute se numără și aprobarea modificărilor operate la Regulamentul cu privire la funcționarea Adunării Generale a Judecătorilor.Cine sunt judecătorii care candidează &nbsp;la funcția de membru în organele specializate ale CSM&nbsp;Pentru Colegiul de selecție și evaluare a judecătorilor:<ul><li>Dumitru Racoviță, Judecătoria Ungheni;</li><li>Ghenadie Mîra, Curtea de Apel Chișinău;</li><li>Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;</li><li>Adrian Cerbu, Judecătoria Criuleni;</li><li>Ion Talpa, Curtea de Apel Bălți;</li><li>Petru Păun, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;</li><li>Stanislav Grosu, Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani;</li><li>Eugeniu Beșelea, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;</li><li>Vitalie Pîslariuc, Judecătoria Orhei, sediul central.</li></ul>Pentru Colegiul disciplinar:<ul><li>Vladislav Schibin, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;</li><li>Natalia Bondarenco, Curtea de Apel Cahul;</li><li>Andrei Cazacicov, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani;</li><li>Valentina Stratulat, Judecătoria Ungheni</li><li>Lucia Bagrin, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani;</li><li>Lilia Potînga, Judecătoria Ungheni.</li></ul>Precizăm că ultima oară, Adunarea Generală a Judecătorilor<a href="https://tv8.md/2024/03/01/video-adunarea-generala-a-judecatorilor-a-decis-aliona-miron-noua-membra-a-consiliului-superior-al-magistraturii/252593" target="_blank"> a avut pe 1 martie 2024,</a> când CSM a prezentat raportul privind organizarea și funcționarea sistemului judecătoresc în anul 2023, iar Aliona Miron, de la Curtea Supremă de Justiție, a fost aleasă membru al CSM.

sport

23 decembrie 2024, ora 12:02

22 decembrie 2024, ora 12:15

22 decembrie 2024, ora 11:49

22 decembrie 2024, ora 10:45

22 decembrie 2024, ora 10:10

20 decembrie 2024, ora 17:23

20 decembrie 2024, ora 15:05

20 decembrie 2024, ora 13:45

19 decembrie 2024, ora 14:45

19 decembrie 2024, ora 14:17

19 decembrie 2024, ora 10:44

19 decembrie 2024, ora 09:48

Celula de criză va fi activată la Guvern! Dorin Recean: „Pentru a ne asigura că gestionăm eficient orice situație de urgență”

23 decembrie 2024, ora 17:24

/VIDEO/ Revelion de poveste la TV8! „Duelul generațiilor”: Surprizele pregătite în show-ul cu artiști celebri

23 decembrie 2024, ora 23:46

/VIDEO/ „3 scenarii îngrijorătoare”: Ce urmează după falsul Rusiei despre pretinsul atac plănuit de Chișinău

23 decembrie 2024, ora 15:53

/VIDEO/ Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale

21 decembrie 2024, ora 23:11

/HARTĂ/ Record de consum al energiei în ajun de posibilă criză: Planul B pregătit din 1 ianuarie 2025

23 decembrie 2024, ora 18:12

/VIDEO/ Est sau Vest? Mituri și realități despre „superioritatea” Uniunii Economice Eurasiatice

20 decembrie 2024, ora 18:00

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1034: Fals despre Transnistria și atac masiv! Trump: „Suntem foarte aproape de Al Treilea Război Mondial”

23 decembrie 2024, ora 23:14

Falsuri grave din Rusia! Chișinăul: „Nu există temei de neliniște în stânga Nistrului în afară de problemele generate de Gazprom”

23 decembrie 2024, ora 11:24

/VIDEO/ Fenomenul răspândirii falsurilor ia avânt? Expert: „Moldovenii trebuie să aibă o viziune mai critică”

23 decembrie 2024, ora 21:44

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.