Standard

Cristiano Ronaldo are un nou antrenor: Cine va prelua cârma lui Al-Nassr

design.webp

/VIDEO/

/VIDEO/ Gata de luptă: 23 de sportivi vor reprezenta Moldova la Festivalul Olimpic al Tineretului European


cristi (61).webp

Sheriff domină campionatul intern de fotbal: Zimbru Chișinău a făcut scorul rundei

Design fără titlu - 2025-07-14T172157.009.webp

Recital pentru doi fotbaliști moldoveni în prima etapă a Superligii României: Goluri decisive marcate pentru CFR Cluj

postolachi cfr

/VIDEO/ Chelsea este noua campioană a lumii: Victorie categorică în fața lui PSG

Design fără titlu - 2025-07-14T083455.651.webp

/VIDEO/ Jannik Sinner câștigă Wimbledon 2025. Carlos Alcaraz pierde prima finală de Grand Slam

Jannik Sinner

Premieră în istoria Liverpool: Tricoul cu numărul 20 va fi retras în memoria lui Diogo Jota

diogo jota

/VIDEO/ Sportivii moldoveni, pregătiți de Universiada Mondială: Adil Osmanov va purta drapelul țării

main.02_19_19_06.Still1038.webp

/VIDEO/ Carlo Ancelotti a primit o amendă de peste 386.000 de euro și a fost condamnat la un an de închisoare

Carlo Ancelotti

/VIDEO/ Jannick Sinner vs. Novak Djokovic: Când este programată partida din semifinale la Wimbledon

Sinner vs Djokovic

/VIDEO/ Sheriff întâlnește Priștina, iar Petrocub va lupta cu Birkirkara: Șansele de victorie ale echipelor din Moldova

minge-fotbal-real-esteli-1280x720-1-900x505.webp

/VIDEO/ Carlos Alcaraz s-a calificat în forță în semifinale la Wimbledon: Cum a fost meciul cu Cameron Norrie


Carlos Alcaraz

TOP ȘTIRI

Valul de caniculă care a cuprins Moldova vine cu riscuri nu doar pentru oameni, ci și pentru vehicule. Un banal drum cu mașina se poate transforma într-un pericol real, atunci când afară sunt peste 30 de grade Celsius. Temperaturile extreme afectează confortul, pun în pericol sănătatea, siguranța în trafic și chiar integritatea automobilului. Ce se întâmplă într-un vehicul lăsat în soare, cum fac față șoferii, dar și cât de expuse sunt mașinile la defecțiuni și riscuri de incendiu, în plină caniculă, aflați din reportajul ce urmează.Este ora 12:00, iar mercurul din termometru arată că avem 30 de grade Celsius afară. Vom încerca să îl lăsăm timp de o oră în mașină pentru a vedea cum se va modifica. Am revenit peste o oră, pentru a verifica ce ne indică termometrul, iar după cum puteți observa, mercurul din termometru s-a ridicat la peste +50 de grade Celsius.Temperaturile extreme nu pun în pericol doar sănătatea șoferilor și a pasagerilor, dar și starea automobilelor. Sistemul de aer condiționat este inclus la maxim atunci când e foarte cald, fapt care poate duce la suprasolicitarea motorului. Șoferii spune că se descurcă cum pot pe aceste temperaturi extreme.„Da, se încălzește, e normal, sunt 35 de grade. -Ce faceți în așa situații? Pornim aerul condiționat. -Doar asta ajută? -Până când, da, așteptăm concediul”.&nbsp;„Geamurile deschise și cam atât. Aer condiționat, din păcate, nu avem, pentru că este veche. -Cum vă descurcați fără aer condiționat. -E foarte greu, geamurile deschise și atât, se supraîncălzește, plecăm mai des la service auto”.„Folosesc o folie reflectivă ca să protejez mașina de soare, pentru că altfel, din cauza radiației și a căldurii, se pot deteriora materialele plastice și interioarele mașinii”.&nbsp;„Condiționerul și o parchez la umbră. Altă soluție n-am”.Verificarea lichidului de răcire și a uleiului sunt regulile de bază care trebuie urmate de conducători, pe timp de caniculă.„La un automobil, mai ales cu mulți kilometri la bord, pe timp de caniculă ies la iveală toate punctele slabe. La motor, în special sistemul de răcire este vulnerabil, există riscul de supraîncălzire, deteriorarea uleiului de motor, iar consecințele pot duce la reparații costisitoare”, a menționat administratorul unui autoservice Ilia Gagauz.Specialiștii mai recomandă și verificarea presiunii din anvelope și a stării cauciucurilor, deoarece uzura acestora se accelerează pe căldură, iar asta poate duce la pierderea controlului asupra mașinii în situații critice. Este important să atragem atenția și la obiectele pe care le lăsăm în vehicule atunci când avem parte de vreme caniculară.„ Nu se recomandă să lăsăm în mașină telefonul, gadgeturi, diferite dispozitive electrice, dar și bricheta și spray-uri, tot ce poate să explodeze. De asemenea, nu lăsăm sticla de apă pe fotoliul mașinii sau pe torpedou”, a subliniat Ilia Gagauz.Cel mai mare risc ar fi ca automobilul să ia foc, deoarece în astfel de condiții cedează frecvent și acumulatoarele, în special la automobilele hibride sau electrice, care sunt mai expuse riscului de aprindere spontană din cauza suprasolicitării sau a defectelor termice. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, de la 1 iunie și până în prezent, au fost înregistrate 19 astfel de cazuri în Republica Moldova.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/31b5b01b-a686-4ef2-a242-de0befc5e2e7_CANICULMAINI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Experiment TV8: Pericolul mașinilor lăsate sub soarele arzător. Câte automobile au luat foc

social

auto

Victoria Clipca

masina-fierbinte.jpg

Sci-Tech&Media

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/52798" target="_blank">Jurnalist al site-ului TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/36118" target="_blank">Журналист русской версии сайта TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor imagine TV8</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/85713" target="_blank">Redactor știri externe</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!&nbsp;

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist al site-ului tv8.md sau editor imagine la TV8

timp liber

Redacția TV8

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum în echipa emisiunii Cutia Neagră PLUS de la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter de investigații</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor video</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație sau editor video la "Cutia Neagră PLUS"

TV8 angajare.jpg

tv8 angajează

Instanțele de judecată din întreaga țară s-au umplut, în ultimele luni, de mii de oameni necăjiți care așteaptă verdictul judecătorilor în privința amenzilor usturătoare cu care s-au ales pentru că și-au vândut votul. Ademeniți acum un an de gruparea Șor cu câteva sute sau mii de lei, acești oameni au acceptat să joace hora corupției electorale, dar au rămas singuri în fața problemelor și a sancțiunilor. <a href="https://tv8.md/2025/07/13/video-brigada-lui-sor-ce-spun-oamenii-amendati-pentru-ca-si-au-vandut-votul-si-cine-ii-apara-in-judecata/285099" target="_blank">Cutia Neagră PLUS</a> a mers în mai multe regiuni ale țării ca să discute cu persoane amendate pentru că ar fi primit bani de la gruparea Șor.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/aa804e32-13b5-4b6b-993a-6f71fb35d04d_secventa7.mp4" controls=""></video></div></div>Avocatul care îi apără pe toți cei amendați recent pentru corupție electorală la Judecătoria Cahul este Nicolae Bojenco. Bărbatul este cunoscut drept apărătorul lui Ilan Șor și a fost implicat, în urmă cu patru ani, într-un scandal cu suspiciuni de corupție. În 2021, acesta a fost surprins la o spălătorie auto din Cahul în timp ce îi transmitea o pungă neagră judecătorului raportor în dosarul lui Șor, Tudor Berdilă.&nbsp;La Cahul, Bojenco îi reprezintă în instanță pe toți cei sancționați de autorități pentru implicare în fraude electorale, declarând că face acest lucru voluntar.&nbsp;„Eu sunt activist al blocului și simpatizant și am aceleași idei”, a spus el, menționând că nu este plătit pentru serviciile oferite. Întrebat cine va achita amenzile dacă vor fi menținute de instanță, Bojenco a declarat: „Nu știu. Eu doar îi ajut cu ce pot. Deja acești oameni o să taxeze guvernarea la alegeri”.Pe holurile instanței, înaintea ședințelor de judecată, avocatul a fost surprins oferindu-le indicații inculpaților, sfătuindu-i să nege în fața judecătorului că ar fi primit bani.Mai mulți dintre cei apărați de Bojenco susțin că l-au cunoscut chiar în ziua procesului și au fost asigurați că nu vor trebui să achite pentru serviciile sale, deoarece sunt „sprijiniți de echipa lui Șor”.Principala probă a Poliției la aplicarea amenzilor, au fost descifrările primite de la operatorii de telefonie cu toate numerele de telefon care au avut conexiuni cu aplicația mobilă a instituției bancare din Rusia „Promsviazbank”. În total, au fost identificate peste 137.000 de numere la care au fost recepționate mesaje de la banca rusească.După alegerile din toamna trecută, peste 18.000 de persoane au primit amenzi pentru corupție electorală pasivă. Suma amenzilor aplicate depășește 390 de milioane de lei. În bugetul de stat au ajuns deja peste 14 milioane de lei. Până astăzi, peste 200 de amenzi au fost anulate de instanțele de judecată.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/Terv9tMf-rM"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Terv9tMf-rM" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ „Brigada lui Șor”: Cine este Nicolae Bojenco, avocatul care apără toți inculpații pentru corupție electorală din Cahul

justiție

politic

Gabriela Ursu

Instanțele de judecată din întreaga țară s-au umplut, în ultimele luni, de mii de oameni necăjiți care așteaptă verdictul judecătorilor în privința amenzilor usturătoare cu care s-au ales pentru că și-au vândut votul. Ademeniți acum un an de gruparea Șor cu câteva sute sau mii de lei, acești oameni au acceptat să joace hora corupției electorale, dar au rămas singuri în fața problemelor și a sancțiunilor. <a href="https://tv8.md/2025/07/13/video-brigada-lui-sor-ce-spun-oamenii-amendati-pentru-ca-si-au-vandut-votul-si-cine-ii-apara-in-judecata/285099" target="_blank">Cutia Neagră PLUS</a> a mers în mai multe regiuni ale țării ca să discute cu persoane amendate pentru că ar fi primit bani de la gruparea Șor.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/aa804e32-13b5-4b6b-993a-6f71fb35d04d_secventa7.mp4" controls=""></video></div></div>Avocatul care îi apără pe toți cei amendați recent pentru corupție electorală la Judecătoria Cahul este Nicolae Bojenco. Bărbatul este cunoscut drept apărătorul lui Ilan Șor și a fost implicat, în urmă cu patru ani, într-un scandal cu suspiciuni de corupție. În 2021, acesta a fost surprins la o spălătorie auto din Cahul în timp ce îi transmitea o pungă neagră judecătorului raportor în dosarul lui Șor, Tudor Berdilă.&nbsp;La Cahul, Bojenco îi reprezintă în instanță pe toți cei sancționați de autorități pentru implicare în fraude electorale, declarând că face acest lucru voluntar.&nbsp;„Eu sunt activist al blocului și simpatizant și am aceleași idei”, a spus el, menționând că nu este plătit pentru serviciile oferite. Întrebat cine va achita amenzile dacă vor fi menținute de instanță, Bojenco a declarat: „Nu știu. Eu doar îi ajut cu ce pot. Deja acești oameni o să taxeze guvernarea la alegeri”.Pe holurile instanței, înaintea ședințelor de judecată, avocatul a fost surprins oferindu-le indicații inculpaților, sfătuindu-i să nege în fața judecătorului că ar fi primit bani.Mai mulți dintre cei apărați de Bojenco susțin că l-au cunoscut chiar în ziua procesului și au fost asigurați că nu vor trebui să achite pentru serviciile sale, deoarece sunt „sprijiniți de echipa lui Șor”.Principala probă a Poliției la aplicarea amenzilor, au fost descifrările primite de la operatorii de telefonie cu toate numerele de telefon care au avut conexiuni cu aplicația mobilă a instituției bancare din Rusia „Promsvyazbank”. În total, au fost identificate peste 137 de mii de numere la care au fost recepționate mesaje de la banca rusească.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/Terv9tMf-rM"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/Terv9tMf-rM" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

investigatie sor.webp

carton avocat

Pavel este actor și lucrează la Teatrul „Luceafărul”, unde joacă într-un spectacol și face parte din echipa de marketing. În clasa a cincea s-a îndrăgostit pentru prima dată de un băiat — de atunci a început drumul lui spre acceptare. Își dorește să trăiască liber, într-un stat care să-i protejeze drepturile lui și ale partenerului său. Pentru că Pavel crede că iubirea este lucrul cel mai de preț pe care ar trebui să-l avem cu toții. Urmăriți mai jos o nouă ediție Oameni printre oameni:<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/12/0ce3a00d-19a9-404d-b96a-f196183234ee_OAMENIPRINTREOAMENI120725EPISOD10.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber

Pavel este actor și lucrează la Teatrul „Luceafărul”, unde joacă într-un spectacol și face parte din echipa de marketing. În clasa a cincea s-a îndrăgostit pentru prima dată de un băiat — de atunci a început drumul lui spre acceptare. Își dorește să trăiască liber, într-un stat care să-i protejeze drepturile lui și ale partenerului său. Pentru că Pavel crede că iubirea este lucrul cel mai de preț pe care ar trebui să-l avem cu toții. Urmăriți sâmbătă, la 15:20, o nouă ediție Oameni printre oameni, doar la TV8!

/PROMO/

/PROMO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber

OAMENI PRINTRE OAMENI (8).webp

Circa 2,4 milioane de persoane locuiesc în Republica Moldova, în scădere cu 13,6% față de anul 2014, conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor din 2024, publicate astăzi. Majoritatea locuiește în mediul urban, iar aproximativ 30% dintre aceștia trăiesc în municipiul Chișinău.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/7417b2f3-956f-4851-b5b8-3ba83a36eae5_nrpopulatiei.webp"></figure>Astfel, ponderea populației urbane a constituit 46,4%, în creștere cu 7,9% față de precedentul recensământ, iar numărul locuitorilor din municipiu s-a mărit cu 7,8%. Alte 53,6% trăiesc în mediul rural, ceea ce confirmă că Moldova este în continuare una dintre cele mai rurale țări din Europa.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/45af32e1-db25-4e9d-9be2-0fc3fde7649e_urbanrural.webp"></figure>După municipiul Chișinău, cu 720,1 mii locuitori, se situează regiunea Centru cu 670,1 mii sau 27,8% și Nord, cu 608,7 mii sau 25,3%. Cele mai puține persoane locuiesc în Sud (306,7 mii sau 12,7%) și în UTA Găgăuzia (103,7 mii sau 4,3%).<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/6f99d949-9a84-49d5-a412-efb8608fe2e2_regiuni.webp"></figure>De asemenea, după Chișinăul, municipiul Bălți este al doilea ca număr de locuitori – 94,5 mii. La nivel de raioane, cei mai mulți locuitori sunt în Orhei, Ungheni, Ialoveni și Cahul, cu peste 70 de mii fiecare. La polul opus, raioanele Basarabeasca și Dubăsari au cele mai mici populații, sub 22 de mii.Astfel, comparativ cu recensământul din 2014, în toate raioanele și în municipiul Bălți s-a înregistrat o scădere a populației, în 28 de raioane cu peste 20%. Cele mai mari reduceri sunt în raioanele Ocnița, Leova, Briceni și Cantemir, cu pierderi de aproape 30%. Municipiul Chișinău este singura zonă care a cunoscut o creștere, de 16,8%.Dintre unitățile administrativ-teritoriale ale&nbsp;țării, cea mai mare proporție a populației urbane se regăsește în municipiile Bălți (96,2%), Chișinău (88,4%) și Taraclia (51,2%). La polul opus, raioanele cu cea mai mică pondere a locuitorilor din mediul urban sunt Cantemir (8%), Criuleni (9,5%) și Telenești (11,3%).<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/7facf848-7707-4463-9ce7-c46939b4f62a_urbanruralraioane.webp"></figure>Totodată, cel mai&nbsp;mare oraș&nbsp;al regiunii Nord este Bălți, al regiunii Centru - Ungheni, Sud - Cahul și UTA Găgăuzia - Comrat.Din punct de vedere al structurii pe sexe, femeile reprezintă 52,8%, iar bărbații 47,2%, o diferență ușor mai mare decât la recensământul din 2014.<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/7ee1da48-6dba-40e6-968e-26538ffb4c7e_sexe.webp"></figure>Recensământul din 2024 a avut loc între 8 aprilie și 7 iulie și a acoperit 35 din cele 37 de unități administrative de nivel doi din țară. Au fost recenzate 1525 de localități din totalul de 1682, dintre care 55 orașe și municipii, 842 sate și 628 localități mai mici din componența comunelor și orașelor.TV8.md amintește că la finele lunii ianuarie 2025, Biroul Național de Statistică <a href="https://tv8.md/2025/01/30/infografic-recensamant-2024-date-preliminare-numarul-populatiei-cine-sunt-oamenii-care-locuiesc-in-republica-moldova/274610">a prezentat datele preliminare ale Recensământului 2024</a>. Astfel, numărul populației din Moldova în 2024 era de circa 2,4 milioane de persoane, în comparație cu 2,7 milioane în 2014. Totodată, a crescut numărul cetățenilor&nbsp;care s-au declarat români și că vorbesc limba română.

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Recensământ 2024, rezultate finale: Populația a scăzut. Câți cetățeni locuiesc în Moldova

oameni stradaă.webp

economic

investigații

externe

/VIDEO/ „Brigada lui Șor”: Ce spun oamenii amendați pentru că și-au vândut votul și cine îi apără în judecată

Departamentul Investigații TV8

Sunt peste 20 de mii în întreaga republică. Au fost înregimentați în prima linie de atac a lui Șor și suportă astăzi cel mai dur consecințele.&nbsp;Cine sunt oamenii amendați pentru că au luat bani de la gruparea Șor și cine îi apără în judecată?&nbsp;Duminică, la Cutia Neagră PLUS. Ora 19:45. Doar la TV8.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/11/06da3c9a-df84-40d4-a105-4709a16b53f6_promocutianegra.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Cutia Neagră PLUS: „Brigada lui Șor”. Cine sunt moldovenii care și-ar fi vândut votul și cine îi apără în judecată

cutia

Bombardamentele lansate de forțele Rusiei au ucis cel puțin cinci persoane și au rănit alte cel puțin 53, inclusiv patru copii, în diferite regiuni ale Ucrainei în ultimele 24 de ore, relatează Kyiv Independent, care citează autoritățile regionale. Aceste noi evoluții vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a dat Rusiei un termen de 50 de zile pentru a opri războiul din Ucraina și a anunțat un plan de înarmare a Kievului cu tehnică de luptă a SUA prin intermediul țărilor europene din NATO. Astfel, în regiunea Sumî, 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor rusești asupra capitalei regionale, printre răniți aflându-se o fată de 14 ani.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/76703f3d-3cd7-4270-9523-7e6d9e4aab59_TRUMPUCRAINA.mp4" controls=""></video></div></div>Totodată, Moscova afirmă că sunt 17 răniți și a doborât 55 de drone, după un atac lansat de forțele Kievului. Ucraina nu a făcut niciun comentariu imediat cu privire la atacuri. Ambele părți neagă că ar viza civili în atacurile lor. Cu toate acestea, mii de civili au murit în conflict, majoritatea fiind ucraineni. Kremlinul a reacționat marți cu răceală la avertismentele lansate în ajun de Donald Trump la adresa președintelui rus Vladimir Putin cu privire la Ucraina, afirmând că recente decizii ale președintelui SUA și ale NATO vor fi interpretate de către Kiev ca un semnal pentru continuarea războiului, relatează Reuters și AFP.UPDATE Grupul „Getica", format din români care luptă împotriva agresiunii ilegale a Federației Ruse în Ucraina, îl acuză pe George Simion că a primit, în trecut, suma de 15.000 de dolari de la un agent FSB pentru a compromite miscarea unionistă din Republica Moldova, scrie Adevărul.UPDATE Franța a identificat Rusia drept „cea mai directă” amenințare la adresa intereselor sale și a stabilității continentului european în noul său document de stat privind Revizuirea strategiei naționale, publicat pe 14 iulie. „În plus, Rusia folosește toate mijloacele de care dispune pentru a submina sprijinul acordat Ucrainei și pentru a contesta ordinea internațională în propriul său interes”, menționează documentul, care scoate în evidență și activitățile subversive pe care Moscova le desfășoară pe continentul european, scrie marți The Kyiv Independent.UPDATE Daniel Martindale, un cetăţean american care a ajutat Kremlinul să vizeze trupele ucrainene şi care a fost apoi extras din estul Ucrainei de forţele speciale ruse, a primit marţi paşaport rusesc în semn de recunoaştere a meritelor lui, relatează Reuters.UPDATE Președinta Republicii Moldova a reacționat luni seară la acuzațiile lansate în aceeași zi de Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR), conform cărora NATO ar intenționa să implice Chișinăul într-un conflict cu Moscova, și a calificat alegațiile SVR drept „aberații” fabricate în „laboratoarele Kremlinului”. „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine. Mai nou, cei care ucid copiii aruncând intenționat bombe peste blocuri de locuit vor să bage panică în moldoveni precum că eu aș vrea război aș încălca neutralitatea țării”, a scris Maia Sandu pe rețelele sociale.&nbsp;UPDATE Președintele american Donald Trump a crezut inițial că l-ar putea convinge ușor pe liderul rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii sale militare din Ucraina, dar și-a dat în cele din urmă seama că singura modalitate de a opri războiul este să crească costurile pentru Rusia, scrie editorialistul David Ignatius în The Washington Post.UPDATE Șefa diplomației europene Kaja Kallas s-a declarat marți optimistă în legătură cu faptul că cele 27 de țări membre vor conveni asupra unui al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, pachet ce ar presupune o nouă plafonare a prețurilor la petrolul rusesc, informează AFP, potrivit Agerpres.&nbsp;UPDATE Ziarul britanic Financial Times confirmă că președintele american Donald Trump l-a întrebat recent pe Volodimir Zelenski dacă Ucraina ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburgul, scrie BBC. „Vladimir, poți să lovești Moscova? Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump, potrivit surselor FT. Potrivit informațiilor lor, Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem, dacă ne dați arme”. Potrivit unui oficial occidental anonim, citat de autorii publicației, discuțiile dintre președinții ucrainean și american indică o dorință tot mai mare a aliaților Kievului de a furniza forțelor armate ucrainene arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la moscoviți”, scrie G4media.UPDATE Rada Supremă a Ucrainei a aprobat, marți, extinderea cu 90 de zile a regimului de funcţionare a legii marțiale și a mobilizării generale, până la data de 5 noiembrie 2025. Decizia a fost luată prin vot asupra proiectelor de lege nr. 13471 și nr. 13472, susținute de 320 de deputați, cu un vot împotrivă – cel al parlamentarului Oleksi Honcearenko. Aceasta este a 16-a prelungire consecutivă adoptată de Parlament, de la începutul invaziei ruse la scară largă, lansată de Federația Rusă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Președintele Volodimir Zelenski a propus prelungirea acestor măsuri în data de 14 iulie, cu aplicabilitate începând din 7 august. După votul din legislativ, urmează ca șeful statului să promulge cele două acte normative, scrie Rador.UPDATE Forțele ruse au lansat în timpul nopții un atac de artilerie asupra orașului Huliaipole din regiunea Zaporojie, rănind două persoane. Mai multe incendii au izbucnit, de asemenea, în orașul Zaporojie și în raionul cu același nume din cauza atacurilor cu drone rusești, a anunțat Ivan Fedorov, șeful administrației militare a regiunii Zaporojie. Oficialul a adăugat că undele de șoc și resturile de drone au avariat un depozit și o clădire de birouri. El a menționat, de asemenea, că rușii au atacat Zaporojie cu drone încă de luni seară, scrie Spotmedia.UPDATE Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac asupra localității Șoțka din regiunea Sumî. O persoană a fost rănită și s-au înregistrat mai multe pagube, a anunțat Oleh Hrîhorov, șeful administrației militare regionale. Acesta a relatat că rușii au lovit un spital de psihiatrie, o clădire a unității medicale fiind distrusă. De asemenea, 11 clădiri înalte și peste 10 case au fost avariate, scrie Spotmedia.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/78e2efa8-25cf-4559-a379-c7edbd8c7b11_sum.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE NATO „devine acum opusul” învechitului, deoarece alți membri ai alianței „își plătesc singuri facturile”, a declarat marți președintele american Donald Trump, scrie POLITICO. Trump, care a criticat în mod repetat NATO și și-a exprimat ambivalența cu privire la clauza sa de apărare colectivă, a părut să își înmoaie poziția față de alianța militară. El a declarat într-un interviu pentru BBC că NATO se descurcă „mult mai bine” și a adăugat: „Cred că apărarea colectivă este în regulă”, notează AlephNews.UPDATE Ministrul ucrainean de externe, Andri Sibiha, a avut o intervenţie la reuniunea de marţi a Consiliului miniștrilor de externe ai UE, în cadru căreia a solicitat măsuri ferme din partea partenerilor europeni pentru consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, creșterea presiunii transatlantice asupra agresorului rus și facilitarea parcursului de aderare al ţării la Uniunea Europeană. Într-un mesaj postat pe X, Sibiha a menţionat că i-a informat pe oficialii europeni despre recentele atacuri rusești și necesitatea urgentă de protejare a spațiului aerian ucrainean. „Este în interesul tuturor să privăm Rusia de resurse. Trebuie să reducem veniturile Rusiei din petrol. Sancțiunile nu mai pot fi amânate” – a subliniat Sibiha. Potrivit acestuia, Moscova urmărește trei obiective: tergiversarea încheierii războiului, întârzierea sancțiunilor și excluderea Statelor Unite din inițiativele de pace, potrivit Rador.UPDATE Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat că, în opinia sa, Regatul Unit ar lupta pentru a apăra Statele Unite, dar a sugerat că nu poate spune acelaşi lucru despre Uniunea Europeană, acest lucru reprezentând un factor în decizia sa de a nu semna un acord comercial cu blocul comunitar, a consemnat marţi Reuters.UPDATE Autoritățile ucrainene au emis, marţi, o alertă de raid aerian pe întreg teritoriul ţării, ca urmare a decolării a două aeronave MiG-31K de pe aerodromul rusesc Savasleika. Alerta a fost activată în jurul orei 14:00. Potrivit unui comunicat publicat de Forțele Aeriene ucrainene, există pericol de atac cu rachete balistice Kinjal, transportate de acest tip de avion.UPDATE Kremlinul a transmis marți, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, că ultimele declarații ale președintelui american Donald Trump, inclusiv amenințările cu sancțiuni împotriva cumpărătorilor de produse rusești, sunt grave și necesită analiză, scrie Antena3. Decizia Washingtonului și a sateliților săi din NATO și din Uniunea Europeană de a pompa arme în Ucraina este percepută de Kiev nu ca un semnal privind reglementarea, ci pentru continuarea ostilităților, a remarcat în cadrul unui briefing susţinut marţi, Dmitri Peskov.UPDATE&nbsp;Prima cursă aeriană de la Moscova la Phenian, capitala Republicii Populare Democrate Coreene (RPDC, Coreea de Nord), este programată pentru 27 iulie, a anunţat luni Ministerul Transporturilor din Rusia, informează marţi agenţia de presă chineză Xinhua.UPDATE Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de 14 spre 15 iulie, armata rusă a bombardat teritoriul ucrainean cu 267 de drone, majoritatea de tip Shahed-131/136. Apărarea aeriană a Ucrainei a reuşit să neutralizeze 178 de drone Shahed şi alte tipuri de aparate de zbor, în timp ce alte 66 de drone false au fost suprimate cu ajutorul echipamentelor de război electronic. 23 dintre dronele folosite de ruşi au lovit în şapte locuri din Ucraina, în timp ce, în alte nouă locuri, au fost înregistrate căderi de fragmente din dronele doborâte de apărarea antiaeriană, scrie Rador.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/09/ea4b98eb-9cb0-451a-84ba-55cdf05b88e7_anti.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE România va deveni prima țară europeană care achiziționează sistemul de apărare aeriană Iron Dome, în cadrul unui program mai amplu de modernizare a apărării antiaeriene. Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, într-un interviu acordat TVR, confirmând că semnarea contractului pentru sistemul SHORAD-VSHORAD este programată pentru toamna lui 2025, potrivit publicației Defence Industry Europe.UPDATE&nbsp;Corriere della Sera adopta un ton mai realist și arată că ”50 de zile înseamnă mult” și că este un interval în care Trump își poate schimba punctul de vedere, un lucru pe care mizează și Rusia, și India, și China. ”Rămâne întrebarea obișnuită: este Trump pregătit să-l pedepsească pe Putin?”, scrie ziarul Italian. De altfel, un reporter l-a întrebat pe președintele SUA ce vă face dacă Putin va alege să escaladeze conflictul din Ucraina. Răspunsul lui Trump: ”Nu îmi puneți o asemenea întrebare”.UPDATE Înaltul reprezentant al politicii externe europene, Kaja Kallas, a reacționat rapid după ce președintele Trump a declarat, ieri, că va impune sancțiuni și tarife suplimentare pentru aliații Rusiei și că oferă Kremlinului un ultimatum de 50 de zile pentru a încheia pacea cu Ucraina. “Pe de o parte, este foarte bine faptul că președintele Trump adoptă o poziție fermă față de Rusia. Pe de altă parte, 50 de zile este o durată foarte lungă, având în vedere că Rusia ucide civili nevinovați”, a declarat Kaja Kallas, scrie Biziday.UPDATE Boris Pistorius, ministrul german al Apărării, care s-a întâlnit luni cu omologul american, Pete Hegseth, a subliniat că vor trece luni de zile până când primele sisteme de apărare antirachetă Patriot vor ajunge în Ucraina. Donald Trump a insistat că livrările vor avea loc “în câteva zile”, ceea ce înseamnă că planul ar putea presupune ca Germania și alte țări europene să trimită Ucrainei o parte din stocurile lor existente de rachete Patriot, înainte de a fi suplimentate cu rachete noi din SUA. Germania a donat până acum Ucrainei trei dintre propriile sale sisteme Patriot, păstrând nouă – mult mai puține decât cele 36 de baterii Patriot pe care le avea în perioada de vârf a Războiului Rece, conform Reuters.UPDATE Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat marţi că Moscovei "nu-i pasă" de ceea ce politicianul rus a descris ca fiind "ultimatumul teatral" pe care preşedintele american Donald Trump i l-a dat Kremlinului cu o zi înainte în cazul în care nu acceptă un acord de pace cu Ucraina, informează Reuters, citată de Agerpres.UPDATE Donald Trump a declarat că este dezamăgit, dar nu a terminat cu Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică exclusivă cu BBC. Președintele american a fost întrebat dacă are încredere în liderul rus și a răspuns: „Nu am încredere în aproape nimeni”. Trump a vorbit la câteva ore după ce a anunțat că intenționează să trimită arme în Ucraina și a avertizat că va impune Rusiei tarife severe dacă nu va exista un acord de încetare a focului în 50 de zile, potrivit G4media.UPDATE Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit luni liderului de la Casa Albă, Donald Trump, pentru disponibilitatea sa de a proteja viețile ucrainenilor. Cuvintele au fost adresate după întâlnirea omologului american cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Într-un discurs video susținut seara, președintele Volodimir Zelenski a declarat: „Îi sunt recunoscător președintelui Trump pentru disponibilitatea sa de a sprijini protejarea vieții oamenilor noștri”. Mesajul a venit la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va trimite arme Ucrainei și că oferă Rusiei un termen de 50 de zile pentru a accepta o încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, va impune sancțiuni.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/15/5c7e74f3-74d3-4e80-badf-23090a030ebb_20250714APSubENGtg.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE Miniştrii afacerilor externe ai Uniunii Europene se întâlnesc marţi la Bruxelles pentru a discuta despre războiul din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, întrucât o decizie privind cel de-al 18-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei este încă în așteptare, informează dpa. Setul de măsuri punitive propus de Comisia Europeană în iunie vizează sectoarele financiar şi energetic ale Rusiei, ca răspuns la refuzul preşedintelui Vladimir Putin de a accepta un armistițiu necondiţionat în Ucraina, potrivit Agerpres.UPDATE Ucraina a lansat multiple atacuri aeriene asupra Lipeţk, o regiune strategică importantă, care găzduiește o bază aeriană ce constituie principalul centru de instruire al Forţelor Aeriene şi Spațiale Ruse. Cel puţin 17 persoane au fost rănite, iar case şi alte clădiri au fost avariate ca urmare a atacurilor cu drone ucrainene din timpul nopţii asupra regiunilor ruseşti învecinate Lipeţk şi Voronej, au declarat marţi guvernatorii acestor regiuni. Rusia afirmă că a distrus în total 55 de drone ucrainene în timpul nopţii, relatează Reuters. &nbsp;UPDATE Unitățile de apărare aeriană ale Rusiei au distrus 12 drone deasupra regiunii Voronej, care se învecinează cu Ucraina, a declarat guvernatorul Aleksandr Gusev pe aplicația de mesagerie Telegram. Șaisprezece persoane, printre care un adolescent, au fost rănite în urma atacului, a spus el. Clădiri rezidențiale din oraşul Voronej şi din împrejurimi au fost avariate, precum şi facilități comerciale din întreaga regiune, a precizat Gusev, potrivit news.ro.

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1238: Alertă aeriană și întrebarea lui Trump pentru Zelenski. Kievul dezvăluie 3 scopuri ale Rusiei

trump putin zelenski

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, este declarat indezirabil în România și în alte 28 de state membre ale zonei Schengen. Haideți să vorbim <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank">Verde-n ochi</a> despre cum a ajuns edilul Capitalei, lider al unui partid care se autodefinește drept pro-european, să fie declarat un risc la adresa securității României. &nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/11/5c834f78-1cc2-42aa-96dd-4d1fe5c9f54d_VERDE-NOCHIEP34forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>Decizia Bucureștiului de a-i interzice accesul în România primarului Ceban, l-a lovit în moalele capului. În ultimii ani, el devenise un om drag la București pentru elita politică pesedistă. Din postura de primar, a avut cel puțin două întâlniri oficiale cu premierul român Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, primarul sectorului 5 din București, Vlad Piedone și fostul premier Victor Ponta, toți exponenți ai PSD. Culmea, cele mai multe dintre întâlnirile cu acești oficiali români au avut loc chiar anul acesta.&nbsp; Ce putea determina instituțiile române să se lepede de Ceban în așa hal, îngropându-i la pachet și campania de singura alternativă pro-europeană la parlamentare din septembrie?Evident, primarul a încercat să se victimizeze și să acuze guvernarea de la Chișinău că ar sta în spatele deciziei de la București. Ministerul român de externe a spus însă în mod clar: Această decizie aparent aparține serviciilor secrete române și se bazează pe informații deținute de această structură. După zeci de ani în care serviciile române au lucrat mână în mână cu PSD, este greu de crezut că brusc au decis să îl declare omul rușilor pe prietenul liderilor social-democrați din România fără a avea un motiv întemeiat în acest sens. Nu am auzit ca această măsură să fie contestată de cineva din România. Până și AUR tace.Evident, serviciile secrete române știau, ca și noi, de mult timp despre trecutul pro-rus pe față al lui Ion Ceban: Despre declarațiile sale anti-europene, protestul împotriva Acordului de asociere Moldova-UE, dar și despre consultanții ruși conectați la FSB - Olga Grak și Iuri Gudilin care l-au asistat în campaniile electorale locale și la crearea MAN. Lucru despre care încă acum trei ani menționa în rapoartele sale și Trezoreria SUA. Serviciile române cu siguranță au citit demult investigația jurnaliștilor estonieni de la Delfi despre faptul că Ceban era la Moscova în momentul în care rușii au invadat Ucraina. O ”coincidență” pe care Ceban nu a lămurit-o niciodată.Cu siguranță, interdicția introdusă acum are la bază dovezi noi și temeinice care demonstrează riscuri reale de securitate pentru România și statele membre Schengen. Nimeni nu ar fi riscat să introducă sancțiuni atât de dure pentru a face jocuri politice, cum sugerează Ceban. Asta ar compromite enorm statul român care abia de s-a văzut acceptat în zona Schengen.&nbsp;Urmează să vedem dacă primarul Chișinăului va contesta această decizie a autorităților române. În acest caz, la lumină ar putea ajunge mai multe detalii legate de probele acumulate de serviciile române de informații. Până atunci, este cert că primarul declarat pro-european a primit 29 de NU din partea statelor europene. În mod cert, s-a pus capac nu doar liberei circulații a lui Ceban în UE, dar și relațiilor bilaterale cu oficiali din aceste state.&nbsp;La pachet cu Ceban, interdicții similare par să fi primit și fosta jurnalistă Natalia Morari, dar și fostul premier Vasile Tarlev, ultimul deținător și de cetățenie bulgară. Pentru Tarlev, interdicția poate provoca mai multe îngrijorări, mai ales că fiicele sale <a href="https://tv8.md/2024/10/09/video-secretele-lui-tarlev-afaceri-in-ue-dar-nostalgie-dupa-urss-medalia-de-la-putin-nu-a-incaput-in-cv/267031" target="_blank">au afaceri profitabile în România.</a>Până una-alta, așteptăm să vedem consecvență în a proteja securitatea națională și la autoritățile din Republica Moldova, după ce le-au permis accesul în țară interpreților ruși Macan și Basta, care nu-și ascund loialitatea față de &nbsp;regimul lui Putin. Vă întreb<a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"> Verde-n ochi</a>: cu ce e mai pro-război Goran Bregovici decât cei de mai sus?<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/11/5c834f78-1cc2-42aa-96dd-4d1fe5c9f54d_VERDE-NOCHIEP34forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen

Mariana Rață

verd-en ochi

Bărbatul de 81 de ani, dat dispărut pe 9 iulie, a fost găsit mort. Trupul neînsuflețit fost depistat de către trecători în apropierea unei stații PECO din zona Gării de Sud din Chișinău.Potrivit unui comunicat al Poliției, la examinarea cadavrului nu au fost găsite urme de moarte violentă.Cauza decesului urmează de fie stabilită în urma expertizei medico-legale.TV8.md amintește că <a href="https://tv8.md/2025/07/01/video-barbatul-din-chisinau-dat-disparut-pe-27-iunie-a-fost-gasit-mort-ce-s-ar-fi-intamplat/284412" target="_blank">bărbatul a dispărut pe 4 iulie</a>, acesta a plecat din sectorul Centru al Capitalei într-o direcție necunoscută.

Tragedie la Chișinău: Unde a fost găsit bărbatul de 81 de ani, dat dispărut pe 9 iulie

Sabrina - 2025-07-15T095135.047.webp

O femeie a fost lovită mortal de fulger. Tragedia s-a produs pe 24 iunie, într-o seră din localitatea Chirileni, raionul Ungheni. Informația a fost confirmată pentru TV8 de primarul satului, Iurie Stoica.Potrivit acestuia, victima este o femeie de 49 de ani și lucra la un agent economic. La fața locului a intervenit poliția, dar și ambulanța.Contactată de TV8, ofițera de presă a Inspectoratului General al Poliției, Mariana Bețivu, ne-a comunicat că un asemenea caz a fost înregistrat în jurul orei 16:00, pe un câmp din afara satului.&nbsp;Victima, împreună cu alte două femei de 31 și 36 de ani, se afla în seră unde efectuau lucrări agricole. În timpul unei furtuni, fulgerul a trecut prin carcasa de lemn a serei și a lovit persoanele.Femeia de 49 de ani a decedat pe loc, iar celelalte au suferit un șoc.Pe caz a fost inițiată o anchetă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor.

Fulger mortal la Ungheni: O femeie a decedat pe loc. Cum s-a produs tragedia

fulger 6.webp

/VIDEO/ Bomba cu ceas de sub ASP. O firmă conectată la Andronachi a câștigat în arbitraj și obligă statul să plătească 90 milioane de lei

Stela Mihailovici

/VIDEO/ Bomba cu ceas de sub ASP. O firmă conectată la Andronachi a câștigat în arbitraj și obligă statul să plătescă 90 milioane lei

carton investigatie cutia neagra plus andronache bulgaria.webp

Ucraina și Republica Moldova trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul interviu pentru <a href="https://newsukraine.rbc.ua/interview/hungary-s-veto-eu-aid-for-ukraine-and-2030-1752041740.html" target="_blank">RBC-Ucraina</a>. Oficiala a mai subliniat că ambele țări sunt pregătite să deschidă primul cluster de negocieri și că următorii pași depind de deciziile statelor membre.„Poziția Comisiei este clară. Atât Ucraina, cât și Moldova sunt pregătite să deschidă clusterul unu. Vrem ca ambele țări să avanseze”, a spus comisara.Deschiderea oficială este, deocamdată, blocată de veto-ul Ungariei în cazul Ucrainei. Totuși, Marta Kos subliniază că procesul de extindere se bazează pe merit, nu pe motive politice.„Ucraina face progrese reale – am trimis deja două rapoarte suplimentare de evaluare pentru clusterele doi și șase către Consiliu. Clusterul unu este pregătit să fie deschis. Ucraina a livrat, trebuie să deschidem cât mai curând”, a explicat ea, adăugând că este convinsă că o soluție va fi găsită „și pentru Ucraina, dar și pentru Moldova”.Marta Kos a făcut și o paralelă cu experiența Sloveniei, țara ei natală, care a trecut printr-un conflict scurt după proclamarea independenței și a ales drumul integrării europene:„Războiul nu a fost nici pe departe atât de mare ca acum în Ucraina, a durat doar 10 zile. Dar din acel moment a fost clar că singura noastră perspectivă era în UE. A durat câțiva ani – am devenit membri în 2004 – dar îmi amintesc perfect acea energie specială și speranța că, odată ce vom aparține unei comunități a valorilor și democrației, nimeni nu ne va mai putea răni. Văd paralele cu Ucraina”.Ea a mai subliniat că nu e o competiție între țările candidate și că fiecare avansează în funcție de capacitatea de a implementa reformele cerute:&nbsp;„Nu este o competiție – cine e primul, cine e ultimul. Totul depinde de cât de rapid și eficient poate o țară candidată să-și armonizeze legislația cu cea europeană. Avem candidați în etape diferite, iar calendarul depinde de mulți factori”.TV8.md amintește că<a href="https://tv8.md/2025/07/04/zi-istorica-la-chisinau-pe-4-iulie-2025-are-loc-primul-summit-moldova-ue/284614" target="_blank"> </a>atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637">statutul de candidat</a> la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank">au dat undă verde </a>pentru începerea negocierilor de aderare.Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un <a href="https://tv8.md/2025/04/25/video-cutia-neagra-interviu-exclusiv-cu-sefa-diplomatiei-europene-kaja-kallas/280258" target="_blank">interviu exclusiv pentru TV8</a>, vicepreședinta Comisiei Europene, <a href="https://tv8.md/2025/04/24/video-kallas-despre-sansele-ca-r-moldova-sa-adere-la-ue-pana-in-2030-este-realist-daca-accelerati-procesele-de-reforma/280322" target="_blank">Kaja Kallas, a subliniat</a> că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.&nbsp;Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=762-_-ME5CM" target="_blank">„Новая неделя”</a> că există șanse ca <a href="https://tv8.md/2025/05/12/video-prognoze-optimiste-privind-integrarea-in-ue-sandu-moldova-ar-putea-finaliza-negocierile-pana-la-sfarsitul-anului-2027/281391">Republica Moldova să finalizeze</a> negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.

 „Nu este o competiție”: UE susține un parcurs comun pentru Moldova și Ucraina pe calea aderării

Maria-Emilia Hîncu

Ucraina și Republica Moldova trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, n cadrul interviu pentru RBC-Ucraina. Oficiala a mai subliniat că ambele țări sunt pregătite să deschidă primul cluster de negocieri și că următorii pași depind de deciziile statelor membre.„Poziția Comisiei este clară. Atât Ucraina, cât și Moldova sunt pregătite să deschidă clusterul unu. Vrem ca ambele țări să avanseze”, a spus comisara.Deschiderea oficială este, deocamdată, blocată de veto-ul Ungariei în cazul Ucrainei. Totuși, Marta Kos subliniază că procesul de extindere se bazează pe merit, nu pe motive politice.„Ucraina face progrese reale – am trimis deja două rapoarte suplimentare de evaluare pentru clusterele doi și șase către Consiliu. Clusterul unu este pregătit să fie deschis. Ucraina a livrat, trebuie să deschidem cât mai curând”, a explicat ea, adăugând că este convinsă că o soluție va fi găsită „și pentru Ucraina, dar și pentru Moldova”.Marta Kos a făcut și o paralelă cu experiența Sloveniei, țara ei natală, care a trecut printr-un conflict scurt după proclamarea independenței și a ales drumul integrării europene:„Războiul nu a fost nici pe departe atât de mare ca acum în Ucraina, a durat doar 10 zile. Dar din acel moment a fost clar că singura noastră perspectivă era în UE. A durat câțiva ani – am devenit membri în 2004 – dar îmi amintesc perfect acea energie specială și speranța că, odată ce vom aparține unei comunități a valorilor și democrației, nimeni nu ne va mai putea răni. Văd paralele cu Ucraina”.Ea a mai subliniat că nu e o competiție între țările candidate și că fiecare avansează în funcție de capacitatea de a implementa reformele cerute:&nbsp;„Nu este o competiție – cine e primul, cine e ultimul. Totul depinde de cât de rapid și eficient poate o țară candidată să-și armonizeze legislația cu cea europeană. Avem candidați în etape diferite, iar calendarul depinde de mulți factori”.TV8.md amintește că<a href="https://tv8.md/2025/07/04/zi-istorica-la-chisinau-pe-4-iulie-2025-are-loc-primul-summit-moldova-ue/284614" target="_blank"> </a>atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererile de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, ambele țări au obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637">statutul de candidat</a> la Uniunea Europeană. În 2023, cele 27 de state membre ale UE <a href="https://tv8.md/2023/12/14/video-ultima-ora-consiliul-european-a-decis-sa-deschida-negocierile-de-aderare-pentru-republica-moldova-si-ucraina/246826" target="_blank">au dat undă verde </a>pentru începerea negocierilor de aderare.Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un <a href="https://tv8.md/2025/04/25/video-cutia-neagra-interviu-exclusiv-cu-sefa-diplomatiei-europene-kaja-kallas/280258" target="_blank">interviu exclusiv pentru TV8</a>, vicepreședinta Comisiei Europene, <a href="https://tv8.md/2025/04/24/video-kallas-despre-sansele-ca-r-moldova-sa-adere-la-ue-pana-in-2030-este-realist-daca-accelerati-procesele-de-reforma/280322" target="_blank">Kaja Kallas, a subliniat</a> că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.&nbsp;Pe 12 mai, președinta Maia Sandu a declarat la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=762-_-ME5CM" target="_blank">„Новая неделя”</a> că există șanse ca <a href="https://tv8.md/2025/05/12/video-prognoze-optimiste-privind-integrarea-in-ue-sandu-moldova-ar-putea-finaliza-negocierile-pana-la-sfarsitul-anului-2027/281391">Republica Moldova să finalizeze</a> negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027.

marta kos

ue moldova ucraina kos

Nicholas visează să studieze administrație publică și să joace baschet pentru universitate. Are planuri, dar întâlnește și un obstacol: statul nu îi recunoaște identitatea de gen. Fără acte care să spună adevărul despre cine este, drumul spre visurile lui rămân blocate. A trăit destulă umilință în școală și nu vrea să mai poarte o etichetă care nu i se potrivește. Acum, Nicholas așteaptă ca statul să-l vadă așa cum îl văd toți ceilalți - un băiat:<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/21/6a55cbd9-fe65-46c8-aecc-a9c03f1cb236_main1.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Din copilărie nu mă conformam cu genul atribuit la naștere”: Nicholas așteaptă ca statul să-l vadă așa cum îl văd toți ceilalți

received_733459979018751.webp

„Trenul spre nicăieri...” este un film documentar în memoria micuților anilor 40, care au fost ridicaţi în miez de noapte împreună cu familiile din propriile case și duși în cele mai îndepărtate regiuni ale Siberiei. Jurnalista Andreea Josan a fost cea care a pășit pe urmele lor, a bătut la uși și i-a căutat la răscruci de drumuri, prin satele Moldovei. Astăzi, după zeci de ani, Ana Țurcan-Susu, Ion Radu, Maria Botnaru și Nicolae Fisticanu și-au deschis sufletul și ne-au povestit fără frică despre anii petrecuți în exil.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/xsDEhU4T2GY"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/xsDEhU4T2GY" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Lovituri puternice în uşă şi geamuri, soldaţi înarmaţi, strigăte, sunetul strident al motorului, plânsul copiilor, ceaţa densă de frică şi nedumerire… Toate acestea mai sunt păstrate în amintirile celor care, într-o noapte, au fost deposedaţi de naţionalitate, drepturi, bunuri şi de cei dragi.&nbsp;&nbsp;În perioada stalinistă, aproape 60 de mii de moldoveni au fost duşi forţat în Siberia.&nbsp;Documentar realizat de Andreea JosanImagine: Sergiu CiubaruMontaj: Ion Usatyi

/VIDEO/ Film documentar „Trenul spre nicăieri”: Mărturii înfiorătoare ale basarabenilor deportați în cele mai înfundate zone din Siberia

Emilia.webp

„Dușmani ai poporului”, „chiaburi”, „elemente periculoase” — așa au fost etichetați zeci de mii de basarabeni care supraviețuiseră celui mai crâncen război din istorie și foametei organizate. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, peste 35.000 de oameni au fost scoși din casele lor de autoritățile sovietice, urcați în vagoane pentru vite și trimiși spre nicăieri. 11.293 de familii au fost rupte de viața lor și exilați doar pentru că nu se încadrau în noul tipar de Homo Sovieticus.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/09/5c6b77c6-c9e3-44e6-a125-e54025dae576_1.mp4" controls=""></video></div></div>„Aia a fost ținta principală: țăranii înstăriți, chiaburi care nu doreau să, apropo ei plăteau în mod regulat taxe impozite, &nbsp;erau cei mai buni plătitori de taxe și impozite, dar nu asta era important pentru autoritățile sovietice. Pentru autoritățile sovietice era important să înfrângă rezistența țăranilor noștri de a intra în colhozuri și a înfrângere rezistența lor în procesul de colectivizare”, a declarat pentru „Alo, TV8”, doctorul în istorie Artur Leșcu.&nbsp;Averea celor deportați, agonisită prin muncă, a intrat în posesia colhozurilor sau a autorităților. După săptămâni de drum înghesuiți în vagoane fără apă și mâncare, au fost aruncați în pustietățile Siberiei și Kazahstanului, condamnați la o viață de muncă silnică, frig și foamete. Pentru mulți, exilul a însemnat o condamnare la uitare și moarte.„Moldovenii erau acolo instalați în condiții absolut inumane, groaznice. Sunt o sumedenie de relatări cum oamenii erau instalați în bărăci, în depozite, insalubre, inumane. S-au păstrat multe descrieri cum într-o încăpere de aproximativ 100 metri trebuiau să locuiască&nbsp; 70-80 de oameni. Deci ceva mai mult d e 1 metru de persoană. În mare parte, moldovenii au fost folosiți în tăierea lemnului, în diferite alte întreprinderi și colhozuri de pe loc, întreprinderi piscicole, în agricultură”, a menționat Leșcu.Nu se cunoaște exact numărul celor care și-au găsit sfârșitul în Siberia de gheață. Dar cei care au supraviețuit, își amintesc cum cele mai obișnuite lucruri căpătau o valoare sacră, doar pentru că erau asociate cu dorul de casă. Margareta Cemârtan, deportată la vârsta de 7 ani, păstrează vie amintirea speranței pe care i-o aducea un simplu măr.„Eu am scris ce înseamnă mărul aceala. Era însăși patria noastră. Era însuși Dumnezeu, biserica. 3 zile am stat cu el pe masă. Când îmi aduc aminte acum...tot văd, tot văd cum a fost. Nimeni nu a îndrăznit. Noi eram copii, dar nimeni nu îndrăznea să zică, hai bunică ori tată, taie-l că vrem să-l gustăm. Nu. Cu cât mai mult îl țineam și ne rugam, cu atât mai bine ne era la suflet. Ne-am întâlnit imaginar chiar și cu rudele, cu bogăția noastră, cu cuptoarele cu plăcinte, cu sarmalele și tot ce făcea bunica acasă și în Siberia nu am mai văzut nimic”, își amintește Margareta Cemârtan.&nbsp;Reabilitarea victimelor deportărilor a început abia după moartea lui Stalin și a fost un proces incomplet. Locuințele, terenurile și bunurile luate nu au fost înapoiate, iar cei întorși acasă au fost nevoiți să o ia din nou de la capăt. Mai mult, tema deportărilor nu era un subiect de discuție în societatea sovietică, dovadă a faptului că frica a pătruns adânc în ADN-ul oamenilor.Al doilea val de deportări a curmat viața a 9.864 de bărbați, 14.033 de femei și 11.889 de copii. Pentru Stalin și conducerea sovietică, nu erau decât niște cifre seci, fără chip și fără suflet. Pentru noi, sunt zeci de mii de vieți frânte ale rudelor, prietenilor sau vecinilor, o rană deschisă în memoria colectivă. Din păcate, și astăzi, unii aleg să treacă sub tăcere această tragedie, ba chiar să glorifice zilele care au declanșat coșmarul.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=S-brNMyYLJ4"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/S-brNMyYLJ4" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Când politicienii mint, istoria vorbește: Destinul basarabenilor care nu s-au încadrat în noul tipar „Homo Sovieticus”

alo cover deportarile

Doliu în sfera culturală din Republica Moldova. Gheorghe Chiper, solist al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „JOC”, a murit la vârsta de 64 de ani. Vestea a fost anunțată de ansamblul „JOC” pe pagina oficială de Facebook.Potrivit unui comunicat al Baletului Național „JOC”, Gheorghe Chiper a fost Artist Emerit al Republicii Moldova și Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii”. La data de 08.11.2007, a fost decorat cu titlul Onorific „Om Emerit”.A fost un nume de referință al scenei artistice, un profesionist care și-a dedicat aproape cinci decenii carierei sale pe scenă. A purtat cu mândrie numele ansamblului în întreaga lume, cucerind publicul prin expresivitate, talent și dragoste profundă față de folclor.Gheorghe Chiper a condus, timp de mulți ani, Studio-ul pentru copii al ansamblului „JOC”, formând generații întregi de dansatori.„A fost un om de o rară noblețe sufletească, un profesionist care a purtat cu sfială și respect profund haina artei, un coleg devotat, mereu gata să întindă o mână de ajutor celor din jur”, scrie ansamblul pe Facebook.&nbsp;Gheorghe Chiper s-a născut la 11 octombrie 1961.&nbsp;TV8.md amintește că pe 11 iulie s-a stins din viața o altă figură a <a href="https://tv8.md/2025/07/11/doliu-in-lumea-culturii-nationale-maestrul-gheorghe-sevcisin-a-murit-la-80-de-ani/285095" target="_blank">ansamblului JOC, Gheorghe Șevcișin.</a>

Doliu în lumea culturii din Moldova: Solistul Gheorghe Chiper s-a stins din viață la 64 de ani

Sabrina - 2025-07-14T182247.787.webp

Râul Bîc, desemnat de Centrul Național de Mediu drept cel mai degradat râu din Republica Moldova, se află în prezent sub cod galben de secare. Specialiștii avertizează că debitul actual reprezintă mai puțin de jumătate din media lunară multianuală. În lipsa unor intervenții urgente și pe fondul intensificării schimbărilor climatice, riscul ca râul să ajungă sub cod roșu de secare este iminent. În cel mai grav scenariu, Bîcul ar putea seca complet, pierzându-și definitiv volumul de apă.Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, nivelul apei din râul Bîc este într-o scădere continuă, iar prognozele nu sunt deloc îmbucurătoare. Specialiștii afirmă că debitul ar urma să se reducă și mai mult, în următoarea perioadă.„Acum câțiva ani, pe această porțiune a râului apele erau mari, fapt confirmat de algele uscate rămase pe beton după secare. Din iarnă și până acum, râul Bîc a secat și mai tare, nivelul fiind coborât de aici, până la cel pe care îl avem în prezent”. &nbsp;Printre principalele cauze care ar contribui la secarea râului din Chișinău, se numără: temperaturile ridicate din această perioadă, lipsa precipitațiilor, poluarea și lacurile de acumulare care rețin prea multă apă din râu, spun specialiștii.„Situația este destul de gravă în general pentru că degradează obiectele acvatice ale Republicii Moldova. Afectează populația, agenții economici”, a subliniat inginerul principal al Direcției prognoze hidrologice din cadrul SHS, Maria Alii.În categoria de risc nu se află doar râul Bîc, afirmă cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat:„Sunt și râurile principale ale țării vizate de scurgeri ale apei. Râul Nistru se află sub cod galben, iar râul Prut se află sub cod galben și portocaliu, &nbsp;iar ce ține de râurile interne sau râurile mici, acestea sunt sub cod galben, roșu și portocaliu”.Pentru a menține apa din râuri la un nivel optim și pentru a reduce riscul secării, experții recomandă implementarea unui șir de măsuri. Printre cele mai accesibile se numără utilizarea rațională a resurselor de apă și interzicerea construirii digurilor ilegale pe malurile râurilor. Există însă și opțiuni mai eficiente, dar care necesită investiții mari. Una dintre acestea ar fi renaturarea râului, adică revenirea la canalul inițial de curgere, pe terenul de sol.„La noi, în prezent, albia este îndreptată. Foarte frecvent, mai ales în perimetrul municipiului Chișinău, este betonată. Dacă am revenit la albia inițială, acele meandre sau formă această șerpuitoare a râului, viteza se diminuează a râului și, respectiv, crește viteza de infiltrare a apei în pânză freatică și invers, din pânză freatică în râu, ceea ce permite să se mențină o cantitate mai mare de umiditate în lunca inundabilă. În perioada secetoasă, asta este sursa principală de alimentare a râului pentru a nu se ajunge la scăderi atât de mari ale debitului”, ne-a explicat expertul FAO și cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan.În ultimii 6 ani, viteza de curgere a râului Bîc s-a redus de 4 ori, ajungând la 0,3 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală constituie 1,2 metri cubi pe secundă.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/12/98d4433a-5b2a-46da-bfc9-7852e58d4e03_SECAREBC.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Avertizare: Râul Bîc ar putea dispărea. Nivelul apei a scăzut dramatic în ultimele luni

Francesca Ceban

Râul Bîc, desemnat de Centrul Național de Mediu drept cel mai degradat râu din Republica Moldova, se află în prezent sub cod galben de secare. Specialiștii avertizează că debitul actual reprezintă mai puțin de jumătate din media lunară multianuală. În lipsa unor intervenții urgente și pe fondul intensificării schimbărilor climatice, riscul ca râul să ajungă sub cod roșu de secare este iminent. În cel mai grav scenariu, Bîcul ar putea seca complet, pierzându-și definitiv volumul de apă.Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, nivelul apei din râul Bîc este într-o scădere continuă, iar prognozele nu sunt deloc îmbucurătoare. Specialiștii afirmă că debitul ar urma să se reducă și mai mult, în următoarea perioadă.„Acum câțiva ani, pe această porțiune a râului apele erau mari, fapt confirmat de algele uscate rămase pe beton după secare. Din iarnă și până acum, râul Bîc a secat și mai tare, nivelul fiind coborât de aici, până la cel pe care îl avem în prezent”. &nbsp;Printre principalele cauze care ar contribui la secarea râului din Chișinău, se numără: temperaturile ridicate din această perioadă, lipsa precipitațiilor, poluarea și lacurile de acumulare care rețin prea multă apă din râu, spun specialiștii.„Situația este destul de gravă în general pentru că degradează obiectele acvatice ale Republicii Moldova. Afectează populația, agenții economici”, a subliniat inginerul principal al Direcției prognoze hidrologice din cadrul SHS, Maria Alii.În categoria de risc nu se află doar râul Bîc, afirmă cei de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat:„Sunt și râurile principale ale țării vizate de scurgeri ale apei. Râul Nistru se află sub cod galben, iar râul Prut se află sub cod galben și portocaliu iar ce ține de râurile interne sau râurile mici, acestea sunt sub cod galben, roșu și portocaliu”.Pentru a menține apa din râuri la un nivel optim și pentru a reduce riscul secării, experții recomandă implementarea unui șir de măsuri. Printre cele mai accesibile se numără utilizarea rațională a resurselor de apă și interzicerea construirii digurilor ilegale pe malurile râurilor. Există însă și opțiuni mai eficiente, dar care necesită investiții mari. Una dintre acestea ar fi renaturarea râului, adică revenirea la canalul inițial de curgere, pe terenul de sol.„La noi, în prezent, albia este îndreptată. Foarte frecvent, mai ales în perimetrul municipiului Chișinău, este betonată. Dacă am revenit la albia inițială, acele meandre sau formă această șerpuitoare a râului, viteza se diminuează a râului și, respectiv, crește viteza de infiltrare a apei în pânză freatică și invers, din pânză freatică în râu, ceea ce permite să se mențină o cantitate mai mare de umiditate în lunca inundabilă. În perioada secetoasă, asta este sursa principală de alimentare a râului pentru a nu se ajunge la scăderi atât de mari ale debitului”, ne-a explicat expertul FAO și cercetător științific la Institutul de Ecologie și Geografie, Iurie Bejan.În ultimii 6 ani, viteza de curgere a râului Bîc s-a redus de 4 ori, ajungând la 0,3 metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală constituie 1,2 metri cubi pe secundă.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/07/12/98d4433a-5b2a-46da-bfc9-7852e58d4e03_SECAREBC.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Avertizare: Râul Bîc ar putea seca complet. Nivelul apei a scăzut dramatic în ultimele luni

rîul Bîc poluat

Emilia - 2025-07-12T194643.176.webp

sport

15 iulie 2025, ora 21:05

15 iulie 2025, ora 18:24

14 iulie 2025, ora 22:20

14 iulie 2025, ora 20:15

14 iulie 2025, ora 08:38

13 iulie 2025, ora 21:55

12 iulie 2025, ora 16:30

11 iulie 2025, ora 21:07

10 iulie 2025, ora 22:26

10 iulie 2025, ora 20:30

10 iulie 2025, ora 18:08

09 iulie 2025, ora 22:01

/VIDEO/ Experiment TV8: Pericolul mașinilor lăsate sub soarele arzător. Câte automobile au luat foc

15 iulie 2025, ora 23:52

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist al site-ului tv8.md sau editor imagine la TV8

14 iulie 2025, ora 10:40

/VIDEO/ „Brigada lui Șor”: Cine este Nicolae Bojenco, avocatul care apără toți inculpații pentru corupție electorală din Cahul

15 iulie 2025, ora 13:54

/VIDEO/ „Da, eu sunt gay”: Povestea de viață a unui actor din Moldova, care își dorește să trăiască liber

14 iulie 2025, ora 08:59

/INFOGRAFIC/ Recensământ 2024, rezultate finale: Populația a scăzut. Câți cetățeni locuiesc în Moldova

15 iulie 2025, ora 16:00

/VIDEO/ „Brigada lui Șor”: Ce spun oamenii amendați pentru că și-au vândut votul și cine îi apără în judecată

13 iulie 2025, ora 19:45

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1238: Alertă aeriană și întrebarea lui Trump pentru Zelenski. Kievul dezvăluie 3 scopuri ale Rusiei

15 iulie 2025, ora 23:31

/VIDEO/ Verde-n ochi: Cum a ajuns Ion Ceban să fie declarat pericol pentru România și alte țări din Schengen

12 iulie 2025, ora 18:00

Tragedie la Chișinău: Unde a fost găsit bărbatul de 81 de ani, dat dispărut pe 9 iulie

15 iulie 2025, ora 10:30

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.