Standard

MITP – Motorul digital al Moldovei accelerează: Rezultate record în 2024 și venituri de 1 miliard de euro pentru 2025 /P/

1.webp

Grecia, Turcia sau Dubai? Conectează-te la StarNet și pregătește-ți bagajul de plajă /P/

adv-tv8-850x478-ro (002).webp

/VIDEO/

/VIDEO/ Rose Day - Cinema Star: Au început oficial petrecerile care îți pot colora vara, la Castel Mimi /P/

comercial 1.webp

Grijă pentru blănoși: 105 animale au fost sterilizate, vaccinate și microcipate gratuit /P/

DSC05831 (1).webp

Redescoperă-ți frumusețea naturală cu Avangard Med – prima rețea naționala de centre medicale multifuncționale /P/

900x529.webp

Chișinău la Tank — cea mai proaspătă bere acum și la Draft Ciocana /P/

840x420_tanks.webp

Südzucker Moldova, premiat cu Aur la ”Marca Comercială a Anului” /P/

cropped-image008.webp

Farmacia Familiei – 8 premii în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2024”/P/

Banner_for_the_article_0f2f1064-408f-4010-9357-9c75190cdd50_900x.webp

/VIDEO/ Hai la ludoteca „Planetarium”! Fiecare zi devine o adevărată aventură /P/

main.02_20_07_03.Still940.webp

Kaufland Moldova, distinsă cu marele premiu pentru Reputație și Încredere la  Marca Comercială a anului 2024 /P/

Foto Marca Comerciala (002).webp

Transformă-ți plățile în premii! Vara aceasta, câștigă cu Visa și EXIMBANK /P/

articol_tranzacții.webp

De la pionierii Internetului moldovenesc la triumful ARAX la Notorium Brand Awards 2025 /P/

7Z9A7933.webp

TOP ȘTIRI

<p><strong>Un avion Air India cu 242 de persoane la bord s-a prăbușit într-o zonă civilă de lângă aeroportul din orașul indian Ahmedabad, transmite Reuters. Aeronava avea 12 membri ai echipajului, iar printre pasageri erau 217 adulți, 11 copii și 2 bebeluși. Dintre aceștia, 169 erau cetățeni indieni, 53 britanici, șapte portughezi și unul canadian, a precizat compania Air India. (Atenție! Urmează imagini cu posibil impact emoțional).</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/9ea5b3f6-a441-43bf-b148-399b67b20b56_india3-.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Imagini din momentul în care aeronava zboară deasupra locuințelor, pierde altitudine, după care se prăbușește în zona rezidențială și provoacă o explozie puternică au apărut pe Internet. Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, a calificat imaginile de la locul prăbușirii avionului din vestul Indiei drept înfiorătoare.</strong></p><p>Autoritatea indiană de reglementare a aviației civile DGCA a declarat că piloții avionului prăbușit în India au transmis către turnul de control „Mayday”, cuvântul folosit la nivel internațional pentru a anunța o urgență.</p><p>Piloții de la bordul zborului Air India care s-a prăbușit aveau împreună aproape 10.000 de ore de experiență de zbor, potrivit presei locale. Căpitanul avea 8.200 de ore de experiență, iar copilotul lor 1.100, a relatat NDTV, citând informațiile furnizate de Direcția Generală a Aviației Civile.&nbsp;</p><p>Avionul Boeing 787 Dreamliner s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe Aeroportul Sardar Vallabhbhai Patel din Ahmedabad. Ceea ce înseamnă că rezervoarele aeronavei erau pline și există posibilitatea să fie înregistrate victime și la sol.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/73382bee-7a98-4118-a6b4-9c7f993f8ae3_india3.mp4" controls=""></video></div></div><p>Aeronava ce plecase spre Londra s-a prăbușit în zona Mghani a orașului, peste un cămin pentru medici, provocând un nor masiv de fum negru. Echipajele de urgență au intervenit imediat, scrie Times of India.</p><p>Deocamdată nu sunt informații despre cauza prăbușirii și nu există date despre eventuale victime. Totuși, unele publicații notează, fără a oferi detalii, că există supraviețuitori, fiind prezentate imagini cu oameni care erau mutați pe targă și preluați de ambulanțe.</p><p>La locul prăbușirii avionului din India au fost găsite cel puțin 60 de cadavre, dintre care zece pe teritoriul căminului colegiului medical, pe acoperișul căruia s-a prăbușit avionul, informează ziarul indian New Indian Express.</p><p>Numărul morților în urma prăbușirii avionului Boeing 787 Dreamliner a crescut la 133 de persoane, anunță postul de televiziune News18. Anterior fusese publicată informația despre 110 morți. Deocamdată nu există date oficiale privind numărul victimelor, iar salvatorii lucrează la fața locului.</p><p>Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis, într-un răspuns pentru stiripesurse.ro, că până la această oră, nu are informații privind implicarea vreunui cetățean român în tragicul accident aviatic petrecut astăzi în India.</p><p><i>Știre în curs de actualizare...</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/db368e1c-ec14-4be7-89e6-162493793234_WATCHCrashsiteofAirIndiaFlight171inAhmed.mp4" controls=""></video></div></div><p>Aeroportul internațional din Ahmedabad a suspendat temporar toate zborurile din cauza prăbușirii avionului, transmite agenția de presă ANI, citând un reprezentant al aeroportului.</p><p>Aeronava Boeing 787-8 Dreamliner este unul dintre cele mai moderne avioane de pasageri aflate în serviciu, fiind primul implicat într-un accident soldat cu pierderea completă a avionului, notează presa. Peste 1.100 de avioane Dreamliner sunt în prezent în uz, zburând de pe 520 de aeroporturi din întreaga lume.</p><p>Boeing „adună informații” după ce avionul operat de Air India cu 242 de persoane la bord s-a prăbușit joi la câteva minute după decolarea din orașul Ahmedabad, vestul Indiei, transmite Reuters. Acțiunile companiei au scăzut cu 8% joi, înainte de începerea tranzacțiilor de piață.</p><p>Ultimul accident aviatic fatal din India a avut loc în 2020 și a implicat Air India Express, subsidiara low-cost a companiei aeriene. Avionul Boeing-737 al companiei a depășit pista de tip „table-top” de pe Aeroportul Internațional Kozhikode, în sudul Indiei. Aeronava a derapat de pe pistă, a căzut într-o vale și s-a prăbușit cu partea din față în sol. Douăzeci și una de persoane și-au pierdut viața în acel accident, notează Reuters.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/819fab71-f8e3-49b4-816c-f204ff02801c_video2025-06-1213-02-20.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt

avion1.jpg

social

economic

<p><strong>Ministrul Energiei este invitatul de astăzi al emisiunii „Cutia Neagră” cu Mariana Rață.&nbsp;</strong></p><p>Dorin Junghietu va fi în direct la TV8 începând cu ora 19:55.</p><p><i><strong>Fii cu ochii pe noi!</strong></i></p><p>&nbsp;</p>

/PROMO/

/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!

505747766_1171708138331784_7369401587457658301_n.webp

<p><strong>Noapte de foc în Ucraina. Explozii au fost auzite în apropiere de granița cu Moldova și România. Rusia a atacat cu drone, iar din România au decolat două aeronave F-16 pentru a supraveghea şi proteja spaţiul aerian, fiind transmis Ro-Alert pentru locuitorii din zonă. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că planurile militare ale Rusiei vizează capturarea orașului Odesa și apoi avansarea spre granițele cu Moldova și România.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/6f4f774e-9a40-46e2-bb39-b6f92f731f22_SUMMITODESA.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Între timp, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a sosit joi dimineaţă la Kiev, a confirmat un purtător de cuvânt al ministerului, în momentul în care Ucraina este ţinta unui val intens de bombardamente ruseşti, iar negocierile de pace dintre Kiev şi Moscova se află în impas, relatează AFP. Totodată, Rusia a fost felicitată de oficialul american Marco Rubio de sărbătoarea suveranității declarate în 1990.</strong></p><p><strong>UPDATE </strong>NATO își extinde capacitățile de supraveghere prin satelit pentru a scana suprafețe mari de teren, permițând alianței să monitorizeze mișcările militare din Ucraina și de la granițele Rusiei cu membrii săi din est, a declarat amiralul Pierre Vandier, șeful Comandamentului Aliat Suprem pentru Transformare, relatează Bloomberg.</p><p><strong>UPDATE </strong>Vladimir Putin a dispus miercuri, în cadrul unei reuniuni dedicate dezvoltării sectorului militar-industrial, elaborarea unui plan de stat de înarmare până în 2036, care să utilizeze experienţa de război în Ucraina şi tendinţele moderne în dezvoltarea armamentului la nivel mondial.</p><p><strong>UPDATE</strong> Guvernul de la Chișinău crede că deficitul de gaze din stânga Nistrului este creat artificial de la Moscova pentru a determina Tirspolul să pună umărul la destabilizarea Republicii Moldova în contextul alegerilor parlamentare din toamnă. Astfel, oficialii vin să confirme ipotezele enunțate luni, în cadrul emisiunii „Novaia Nedelia” de la TV8. „Criză politică, intenționat generată pentru că în Republica Moldova se apropie alegerile și într-un fel sau altul se repetă scenariul, de fapt nu există nicio criză. Este un scenariu regizat de către Rusia și asta este alegerea lor”, a menționat secretara de stat a Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/f36e2dc7-3fa5-416e-bf15-cba528886614_CRIZGAZ.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Un dronă ucraineană a atacat un bloc de locuințe din localitatea Borisovka din Rusia. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite, a declarat guvernatorul regiunii Belgorod, Viacheslav Gladkov, pe canalul său de Telegram.</p><p><strong>UPDATE </strong>După operațiunea ucraineană „Pânza de păianjen” din 1 iunie, în urma căreia au fost distruse peste 10 avioane de aviație strategică, Moscova și-a relocat bombardierele Tu-160, Tu-95MS și Tu-22M3 de pe aerodromurile militare din regiunile Irkuțk și Murmansk către alte baze aeriene, în principal în Orientul Îndepărtat. Acest lucru este confirmat de imaginile din satelit analizate de analistul OSINT AviVector, scrie publicația „Aghenstvo”.</p><p><strong>UPDATE </strong>Tulsi Gabbard, șefa Serviciilor Secrete din Statele Unite, care a văzut cu ochii ei scene de groază inimaginabile cauzate de un eveniment apocaliptic, trage un serios semnal de alarmă pentru Trump și Putin. Într-un videoclip postat pe rețeaua X, ea atrage atenția că lumea se află aproape de sfârșit, anihilarea nucleară globală fiind doar la câțiva pași, ca niciodată.Videoclipul a fost realizat în urma vizitei directoarei Comunității americane de Informații la Hiroshima, Japonia, unde a spus că a văzut efectele deciziei SUA de a lansa o bombă atomică asupra orașului în 1945, potrivit Economic Times, citat de Ziare.com.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/e5b2381a-b9c7-4122-a828-f606253e388e_ssstwitter.com1749717200247.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Un apropiat al lui Putin, propagandistul Vladimir Soloviov de la televiziunea rusă, a făcut un îndemn înfricoșător pentru dictator: ”invadați Parisul și Berlinul, pur și simplu trebuie luate”.Soloviov, în vârstă de 62 de ani, este cunoscut pentru opiniile sale puternic naționaliste, sprijinul vocal pentru politicile lui Putin și stilul agresiv de dezbatere, inclusiv amenințări frecvente îndreptate către Occident, potrivit Express, citat de Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că planurile militare ale Rusiei vizează capturarea Odesei și apoi avansarea la granițele cu Republica Moldova și România. „Și, în sfârșit, din nou, suntem aici în frumosul nostru oraș, în Odesa. Acest oraș frumos este o țintă pentru Rusia. Vrea să-l distrugă așa cum a făcut nenumărate orașe și sate din teritoriile ocupate. Planurile de război rusești indică această regiune – Odesa, apoi spre granițele cu Moldova și România. Desigur, avem nevoie de protecție acum. Dar mai mult, avem nevoie de garanții pe termen lung că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată”, a spus Zelenski la cel de-al 4-lea summit Ucrainea-Europa de Sud-Est de la Odesa. La acest summit a participat și președintele României Nicușor Dan sau președinta R. Moldova, Maia Sandu, scrie Știripesurse. „De la apărarea aeriană la amenințările cibernetice – avem nevoie de instrumente reale de descurajare și răspuns rapid. Să ne uităm la acordurile, armatele și infrastructura noastră – și să consolidăm tot ceea ce ne menține națiunile în siguranță", a punctat Zelenski.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/804255da-fb7e-4ac7-9a17-d0c19570909e_ZelenskiSanduDan.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>„Pentru a pune aceste cifre într-o perspectivă istorică, Rusia a suferit aproximativ de cinci ori mai multe victime în Ucraina decât în toate războaiele rusești și sovietice combinate, de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial până la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. În plus, numărul victimelor rusești în Ucraina (în puțin peste trei ani) este de 15 ori mai mare decât cel al războiului de zece ani al Uniunii Sovietice în Afganistan și de 10 ori mai mare decât cel al războiului de 13 ani al Rusiei în Cecenia”, subliniază think-tank-ul american Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).</p><p><strong>UPDATE </strong>„Campania militară a Rusiei în Ucraina este pe cale să devină una dintre cele mai lente campanii ofensive din războaiele moderne”, a declarat Seth G. Jones, unul dintre autorii studiului, citat de The New York Times. „Au suferit peste un milion de victime, au cucerit o suprafață minusculă de teritoriu și au pierdut cantități enorme de echipamente”, a adăugat el. Dovezile sugerează că Rusia a eșuat în mare măsură în atingerea obiectivelor sale principale și a suferit pierderi mari.</p><p><strong>UPDATE </strong>Statul major al armatei ucrainene a anunțat joi depășirea pragului de un milion de soldați ruși uciși sau răniți pe frontul din Ucraina, după 3 ani și patru luni de război. Chiar dacă pare o cifră foarte mare, estimările armatei ucrainene, care includ soldații inamici morți și răniți, au fost confirmate de-a lungul timpului de serviciile secrete occidentale și de alte surse, care au avansat cifre similare. În luna martie, estimarea ministerului britanic al apărării era de aproximativ 900.000 de morți și răniți, notează HotNews.</p><p><strong>UPDATE </strong>Armata ucraineană a anunțat joi că a atacat fabrica de electronice Rezonit din regiunea Moscovei în noaptea precedentă, conform unei declarații publicate pe aplicația Telegram, transmite Reuters.</p><p><strong>UPDATE </strong>Industria de apărare a Ucrainei îndeamnă Occidentul să renunțe la obsesia sa de lungă durată pentru armament de ultimă generație și scump, în favoarea armelor mai ieftine, produse în serie, de tipul celor necesare pentru a supraviețui și a câștiga un război de uzură împotriva unui adversar precum Rusia, scrie businessinsider.com.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un camion militar rusesc Ural a fost distrus, ucigând „mai mulți ocupanți” în apropiere de Melitopolul ocupat în noaptea de 12 iunie, a susținut grupul partizan pro-ucrainean Atesh, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia a atacat noaptea trecută în Ucraina, la granița cu România. Locuitorii din Tulcea au primit noapte trecută un mesaj RO-Alert după miezul nopții. Autoritățile i-au avertizat pe locuitori că există pericolul ca obiecte din spațiul aerian să cadă în zonă. „Forțele Federației Ruse au executat, în noaptea de miercuri, 11 iunie, spre joi, 12 iunie, o nouă serie de atacuri cu vehicule aeriene fără pilot asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina (zona localității Vâlcov), în proximitatea frontierei fluviale cu România„, transmite Ministerul Apărării Naţionale din România.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/690e687b-3195-4cd5-bb9b-757594a3cc6f_ro-alert-tulcea-620x362.webp"></figure><p><strong>UPDATE </strong>Secretarul american de Stat, Marco Rubio, a transmis cele mai bune urări cetățenilor ruși cu ocazia Zilei Naționale a țării, evidențiind deschiderea Washingtonului de a coopera cu Moscova pentru a soluționa conflictul din Ucraina, potrivit Gândul.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ministerul rus al Apărării și complexul militar-industrial ar trebui să „crească capacitățile de luptă ale forțelor terestre cât mai curând posibil" și să coordoneze activitatea complexului militar-industrial cu planurile de mobilizare ale economiei, transmite președintele rus Vladimir Putin, la o întâlnire privind proiectul de program de armament de stat pentru 2027-2036.</p><p><strong>UPDATE&nbsp;</strong>Președintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că o atenție specială în noul program de înarmare al țării ar trebui acordată triadei nucleare respectiv arme terestre, maritime și lansate din avion, scrie Reuters. În total, 95% din armele din forțele nucleare strategice ale Rusiei, a spus el, sunt complet actualizate. “Acesta este un indicator bun și, în esență, cel mai ridicat dintre toate puterile nucleare ale lumii”, a declarat el.</p><p><strong>UPDATE </strong>Platformele de streaming rusești Okko, Wink și Kinopoisk au cenzurat filmul „Rich Flu” („Gripa bogaților” - „Prăbușirea lumii”), iar scenele care conțineau mesajele „Putin is dead” („Putin este mort”) și „What has happened to Putin?“' („Ce s-a întâmplat cu Putin”) au fost blurate, transmite portalul MediaZona. Platforma Ivi „scăpase” filmul necenzurat, însă, ulterior, producția a fost eliminată de pe toate canalele. Filmul regizorului Galder Gaztelu-Urrutia, lansat în octombrie 2024, prezintă o lume în care cei mai bogați și influenți oameni încep să moară din cauze necunoscute, scrie Libertatea.</p><p><strong>UPDATE </strong>O eventuală reducere a ajutorului militar din partea SUA ar fi „dureroasă” și ar putea avea „consecințe grave” pentru ordinea globală, au declarat parlamentari și soldați ucraineni publicației Kyiv Independent. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a semnalat pe 10 iunie că această reducere este aproape sigură, în cadrul unei audieri în Congres privind bugetul apărării pentru 2026, notează Spotmedia.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ministrul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că Federația Rusă este agresorul în războiul împotriva Ucrainei. Cu toate acestea, el a refuzat să spună direct că dorește victoria Kievului, scrie Washington Post. „Suntem într-o situație în care Vladimir Putin știe că Președintele Trump este un lider puternic și cuvântul lui are greutate. Președintele Trump vrea pace în acest război. La urma urmei, pacea servește intereselor noastre naționale. De aceea, acordul de pace asupra Ucrainei face America puternică, arată că înţelegem lumea şi ştim pe ce vrem să ne concentrăm, chiar dacă recunoaştem că Rusia este agresorul şi sprijinim eforturile ucrainenilor”, a adăugat Hegseth.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a efectuează o vizită oficială la Kiev pentru a discuta despre sprijinul militar acordat Ucrainei în războiul cu Rusia. Pistorius intenționează să poarte discuții cu reprezentanții guvernului ucrainean despre ajutorul suplimentar, în ceea ce privește armamentul, din partea Berlinului, scrie Gândul. Purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării nu a oferit nicio informaţie cu privire la programul prevăzut.</p><p><strong>UPDATE</strong>&nbsp;Liderul nord-coreean Kim Jong Un a descris legătura dintre ţara sa şi Rusia drept „o alianţă şi un model de relaţie indestructibilă şi autentică între camarazi de arme” într-un mesaj transmis preşedintelui rus Vladimir Putin joi, cu ocazia Zilei Rusiei, informează EFE, preluată de Agerpres.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat miercuri, în timpul vizitei sale oficiale în Ucraina, că țara sa este pregătită să participe la reconstrucția uneia sau a două regiuni ucrainene, un gest pe care l-a descris drept concret și simbolic pentru poporul ucrainean. Este pentru prima dată când Vucic vizitează Ucraina în cei 12 ani petrecuți în fruntea Serbiei. Vucic este unul dintre politicienii apropiați de Vladimir Putin. Momentul marchează eforturile Belgradului de a menține o poziție de echilibru între apropierea de Rusia și aspirațiile de integrare în Uniunea Europeană, scrie Kiev Independent.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/3dffbfe4-6da9-4873-b99e-569553d340de_Vucic.mp4" controls=""></video></div></div>

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare

putin cover cu logo.webp

politic

<p><strong>În timp ce guvernarea vorbește despre progrese, privind respectarea drepturilor omului și parteneriate strategice cu instituții internaționale, unii lideri politici atenționează asupra unor „amenințări” asupra unor derapaje autoritare. Cât de solid este, de fapt, fundamentul democratic al Republicii Moldova?</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/a3a913e8-3696-4520-b1a5-d8466101a393_1.mp4" controls=""></video></div></div><p>&nbsp;Nivelul democrației în Republica Moldova rămâne în continuare un subiect disputat. În timp ce unii lideri politici vorbesc despre pași mari spre consolidarea instituțiilor democratice, alții avertizează că țara ar aluneca pe o pantă dictatorială.</p><p><i>„Acest parteneriat are o semnificație deosebită în acest an, când Republica Moldova marchează 30 de ani de la aderarea la Consiliul Europei. Trei decenii de angajament pentru valorile europene – trei decenii în care Moldova a fost parte a unei comunități dedicate apărării libertății și demnității umane. Planul de Acțiuni își propune să sprijine Moldova în consolidarea democrației, statului de drept și respectării drepturilor omului”, </i>declara președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.&nbsp;</p><p><i>„Mulți analiști politici spun că în curând, peste o lună sau în viitorul apropiat, PAS va începe un așa dezmăț că tot ce a fost până acum ni se va părea „un apogeu al democrației”. Vor fi și arestări și blocarea de conturi pe Facebook și pe Tiktok și altele. Și amenzi în masă pentru pensionari, ce deja se întâmplă. Și închiderea tuturor televiziunilor care au mai rămas și mai fac transmisiuni în Republica Moldova. Și urmărirea în masă va începe și tot ce vrei”, </i>susține deputatul BCS, Bogdan Țîrdea.&nbsp;</p><p>Într-adevăr, țara noastră nu completează rândurile celor mai democratice state. De exemplu, din 1997 și până la finalul anului 2023, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele moldovenești. În cele mai multe dintre ele fiind constatată cel puțin o violare a drepturilor omului, iar țara noastră a fost obligată să plătească despăbugiri în valoarea de peste 22,8 milioane de euro.</p><p><i>„Avem cauze pendite la comitetul de miniștri care monitorizează hotărârile CEDO de către RM și acolo avem multe cauze pendinte care denotă probleme sistemice și structurale la nivel de justiție și drepturile omului, gen: asistența medicală în sistemul penitenciar, violența pe criteriu de gen, cazuri de discriminare, cazuri de aresturi ilegale, inclusiv investigarea maltratarea și tramentului uman degradant”, </i>a explicat pentru „Alo, TV8”, avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru.&nbsp;</p><p>Deși Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme majore legate de justiție, corupție și lipsa controlului în stânga Nistrului, unele voci aduc în prim plan așa-numitele tendințe dictatoriale, încercând să creeze imaginea unui regim autoritar, precum impunerea unei cenzuri totale și persecutarea opoziției. Însă mai mulți indicatori internaționali contrazic această imagine.</p><p><i>„Raitingul Freedom House noi avem un punctaj de 61 din 100 pentru anul 2023 și 62 de puncte pentru anul 2024. Nici o schimbare semnificativă. Pe segmentul indicelui statului de drept suntem pe locul 49 din din aproximativ 150 de state, un indice realizat de Banca Mondială. Și aici deși aparent ar fi un rezultat foarte prost, totuși nu suntem aproape de state precum Malavia, Trinitat și Tovaro, ceea ce arată că avem foarte mult de muncit pentru a ajuns la nivelul statelor europene care se află mai în top în acest index”,</i> a punctat Vadim Vieru.</p><p>Unele măsuri de protecție pot genera nemulțumiri în rândul cetățenilor fiind percepute drept abuzuri, iar politicienii au tendința de a le amplifica în scop electoral. Astfel apare o dilemă esențială: unde se trasează granița dintre măsurile de protecție și abuzuri? În acest context, pentru a menține obiectivitatea problemei este esențial ca autoritățile să comunice eficient, iar opoziția și societatea civilă să vină cu o critică constructivă.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=ff3mtpkfJ38&amp;t=2s"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/ff3mtpkfJ38" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova

alo cover democrația 

<p><strong>Sub amenințarea dronelor și rachetelor rusești, 11 șefi de state și guverne au discutat, astăzi, la Odesa despre reconstrucția Ucrainei. Summitul a avut loc în condiții de maximă securitate, iar printre participanți s-a aflat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În centrul discursurilor s-a aflat nu doar sprijinul pentru Ucraina, ci și pericolul tot mai mare pe care îl reprezintă Rusia pentru regiune. Atât Sandu, cât și Zelenski au vorbit deschis despre riscurile care vizează direct Republica Moldova.</strong></p><p>Președinta Moldovei a declarat clar că, în cazul în care Ucraina pierde războiul, Moldova ar deveni următoarea țintă a agresiunii ruse: <i>„Dacă Ucraina cade, credeți-mă, Rusia nu se va opri în Moldova. Va merge mai departe”.</i></p><p>Ea a subliniat că Moldova este deja parte a unui război hibrid orchestrat de Kremlin:<i> „Noi, în Moldova, știm cum arată un război hibrid – șantaj energetic, proteste plătite, dezinformare răspândită de preoți, grupuri criminale deghizate în partide politice”.</i></p><p>Potrivit Maiei Sandu, Kremlinul urmărește destabilizarea internă a țării noastre și folosirea ei ca instrument împotriva Ucrainei și Uniunii Europene.</p><p>În cadrul discursului, șefa statului a făcut apel la sprijin pentru țara vecină:&nbsp;</p><p><i>„Suntem alături de Ucraina pentru că suntem convinși că Ucraina este piatra de temelie a securității europene. Acest război nu este doar despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Mai mult decât atât, este despre ordinea globală întemeiată pe reguli. (...)</i></p><p><i>Abordarea actuală de sprijinire a Ucrainei - lentă, fragmentată, ezitantă - nu este suficientă. Niciodată nu a fost. Rusia se mobilizează mai repede și la o scară mai mare. Are mai multe resurse, mai multe capacități și mai puține constrângeri. Ucraina primește mai puțin și prea târziu. Trebuie să schimbăm acest lucru. Lupta Ucrainei nu este lupta altcuiva. Este a noastră. O Ucraină independentă, europeană nu este o cauză caritabilă - este în interesul nostru vital. Costurile întârzierii cresc. Istoria ne-a învățat - când agresorii nu sunt opriți devreme, costul păcii devine insuportabil”.</i></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/0a4805f7-0ebc-473d-9314-7b54253fa096_50661052212882167426731122308186297802072996n.webp"></figure><p>Și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a evidențiat că Moldova este o piesă-cheie în planurile de influență ale Rusiei:</p><p><i>„Deja de trei decenii, Rusia încearcă să mențină Republica Moldova în sărăcie și instabilitate, pentru a o prelua complet sub control. Dacă Europa pierde în Moldova anul acesta, acest lucru va încuraja și mai mult Rusia să se amestece în treburile țărilor voastre, să vă ia resursele, suveranitatea și chiar istoria. Sprijinirea unei Moldove europene, și nu a forțelor pro-ruse sau oligarhice, este o sarcină extrem de importantă pentru noi toți”.</i></p><p>Liderul de la Kiev a reiterat necesitatea unei susțineri clare și coerente din partea Europei:</p><p><i>„Sprijinul defensiv pentru Ucraina este necesar pentru a proteja orașele și satele noastre și pentru ca Rusia să simtă adevăratul preț al războiului pe propriul teritoriu. Sistemele de apărare antiaeriană și dronele sunt esențiale. Un alt instrument important sunt sancțiunile. Al 18-lea pachet de sancțiuni al UE poate fi mai puternic (...)</i></p><p><i>Europa trebuie să facă mai mult pentru propria sa apărare. Dar SUA trebuie să-și amintească: de două ori în trecut, destabilizarea din Europa a atras soldații americani în războaie devastatoare. De aceea este atât de important pentru America să rămână implicată în securitatea europeană. Avem nevoie acum de protecție. Dar și mai mult avem nevoie de garanții pe termen lung că acest lucru nu se va mai repeta niciodată”.</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/12/6f4f774e-9a40-46e2-bb39-b6f92f731f22_SUMMITODESA.mp4" controls=""></video></div></div><p>Unul dintre cele mai neașteptate momente ale summitului a fost participarea președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić, cunoscut pentru relațiile sale apropiate cu Moscova. Cu toate acestea, Serbia a declarat că se va implica în reconstrucția unor regiuni din Ucraina.</p><p>Mai multe țări, printre care Grecia, și-au anunțat sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și energetice în regiune. În paralel, România a reafirmat sprijinul pentru Kiev și Chișinău. Imediat după summit, a avut loc întâlnirea trilaterală istorică între liderii celor trei țări.</p><p><i>„Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună, putem construi mai mult decât infrastructură sau proiecte comune – putem oferi siguranță oamenilor noștri, speranță într-un viitor pașnic și un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică”, </i>a scris Maia Sandu pe Facebook.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/8d2d8b04-2766-4fec-aa77-23b3626785bf_Sabrina-2025-06-11T194932.157.webp"></figure><p>Liderii prezenți la summit au depus și flori la Aleea Eroilor din Odesa, în memoria soldaților ucraineni căzuți pe câmpul de luptă. A fost un moment simbolic de solidaritate, într-un oraș aflat sub amenințarea constantă a atacurilor rusești.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/30ceb7c1-4879-4afe-b995-1bdbed2fe2dc_1106PokladaniaHDTG.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”

Emilia - 2025-06-11T215118.942.webp

timp liber

<p><strong>Își iubea atât de mult soțul, încât înțelegea riscul de a se infecta cu HIV. Apoi a rămas însărcinată. N-a apucat să-și imagineze viața de familie, că soțul ei a decedat la scurt timp. A rămas singură, cu un copil în brațe, respinsă chiar de propria mamă și criticată de ceilalți. Povestea unei femei care trăiește cu HIV și care a dat naștere unui copil sănătos o aflați în noua ediție Oameni printre oameni:</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/07/3b4be643-d153-4019-b623-ce95c4fe8a9b_OAMENIPRINTREOAMENI070625EPISOD5.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ „Ești însărcinată și ai HIV. Vei trăi doi ani”: Istoria unei femei care a născut un copil sănătos

Gabriela Ursu

<p><strong>Își iubea atât de mult soțul, încât înțelegea riscul de a se infecta cu HIV. Apoi a rămas însărcinată. N-a apucat să-și imagineze viața de familie, că soțul ei a decedat la scurt timp. A rămas singură, cu un copil în brațe, respinsă chiar de propria mamă și criticată de ceilalți. Povestea unei femei care trăiește cu HIV și care a dat naștere unui copil sănătos &nbsp;– aflați sâmbătă, la ora 15:30, doar la TV8.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/06/85264a25-b9a7-4a97-856a-813d6a3f0a60_oameni2.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ „Ești însărcinată și ai HIV. Vei trăi doi ani”: Istoria unei femei care a născut un copil sănătos

OAMENI PRINTRE OAMENI (15).webp

OAMENI PRINTRE OAMENI (2).webp

<p><strong>Fructele și legumele moldovenești au impresionat unii oficiali europeni, care ne-au vizitat recent țara. Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, a lăudat calitatea produselor agricole din Moldova, pe care le consideră o comoară. Iar un fost ministru al Suediei a rămas plăcut surprins de ce a găsit la Piața Centrală.</strong></p><p><i>„Moldova este în principal o țară agricolă. Poate nu realizați pe deplin ce comoară aveți aici, în calitatea produselor agricole. Aș vrea să vă asigur că, pentru mulți oameni din Europa de Vest care vin în Moldova și gustă o roșie sau un castravete moldovenesc, e un adevărat șoc cultural. După aceea, nu vor mai vrea să mănânce niciodată acele legume „de plastic” din magazinele lor”, </i>a declarat diplomatul din Polonia, la <a href="https://www.youtube.com/watch?v=doiwkC9SPGA" target="_blank"><strong>„Cutia Neagră PLUS”.</strong></a></p><p>Acesta a mai menționat că Polonia ar putea colabora cu Moldova în domeniul agriculturii:</p><p><i>„Calitatea produselor agricole din Republica Moldova este absolut excepțională, iar ambele țări sunt foarte bune la procesarea produselor agroalimentare. Așadar, să încercăm să ne aliniem și să cooperăm în acest domeniu”.</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/1d9db918-e0b6-49ee-b1a8-4d517fa90675_ambasadorpolonia.mp4" controls=""></video></div></div><p>La rândul său, Per Olsson Fridh, directorul agenției suedeze FBA și fost ministru pentru cooperare internațională, a trăit o experiență aparte în Piața Centrală din Chișinău, unde a stat de vorbă cu vânzătorii și a cumpărat roșii, castraveți, usturoi și căpșuni.</p><p><i>„Mi s-a spus că inima Chișinăului este piața centrală. Acum înțeleg cu adevărat de ce. Atât de colorat, atât de intens. Atât de mulți oameni drăguți și atât de multe povești care se spun aici la piață. Sunt foarte fericit”,</i> a declarat oficialul suedez.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/8cb11751-1105-4117-91d1-8c85c968e56e_AQPiejc0aKlLSX8O5XISeXTRQ1oKD-YQxNRs8TFC2IkY1YljZXz88DkHECCm03S-qLqZL3sce0D5Nf5GOzwc4L0H4TDXstFE-sgf8ALAOcZYiQ.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Șoc cultural și vizită la Piața Centrală: Reacția unor oficiali UE care au gustat legume din Moldova

piața centrala 

justiție

/VIDEO/ „Cutia Neagră PLUS”: Interviu exclusiv cu Michael McGrath, comisar european pentru Justiție

Maria-Emilia Hîncu

<p><strong>Cât de pregătită este Republica Moldova pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE? Vor conta marile dosare de corupție în acest proces?</strong></p><p>Este realist obiectivul aderării până în 2030 sau e doar un slogan politic? Cum e văzut vettingul de la Bruxelles? Și ce măsuri pregătește UE împotriva rețelelor sociale care răspândesc propaganda rusă?</p><p><i><strong>Urmăriți astăzi un interviu exclusiv cu Michael McGrath, comisar european pentru Justiție, la „Cutia Neagră PLUS” cu Mariana Rață. Ora 19:45, doar la TV8!</strong></i></p>

/PROMO/ Interviu EXCLUSIV cu Michael McGrath, comisar european pentru Justiție - de la 19:45, la „Cutia Neagră PLUS”

carton cutia neagra (8).webp

Redacția TV8

<p><strong>Explozii și focuri de armă la Nistru. Chișinăul acuză Tiraspolul și Rusia de acțiuni cu caracter militar în Zona de Securitate, care constituie o „sfidare flagrantă a regimului special instituit pentru această zonă, subminând misiunea de menținere a păcii de pe Nistru”, numindu-le „provocări care pun în pericol stabilitatea și securitatea în regiune”.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/18e06e13-7e40-4594-a891-951772b35238_main.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Între timp, Rusia atacă agresiv Odesa, chiar cu câteva ore înainte ca președinții Nicușor Dan și Maia Sandu să participe la </strong><a href="https://tv8.md/2025/06/11/maia-sandu-nicusor-dan-si-volodimir-zelenski-la-aceeasi-masa-are-loc-summitul-ucraina-europa-de-sud-est/283206" target="_blank"><strong>summit-ul </strong></a><strong>lui Volodimir Zelenski. Două persoane au murit și cel puțin 60 au fost rănite în noaptea de marți spre miercuri, în urma unor atacuri cu drone asupra orașului Harkov. Printre victime se numără și nouă copii, anunță Serviciul de Stat pentru Situații Excepționale a Ucrainei. În alte regiuni ale Ucrainei, două persoane au fost rănite în Zaporojie, una în Herson, iar în Odesa mai multe clădiri au fost avariate.&nbsp;</strong></p><p><strong>UPDATE</strong> Sub amenințarea dronelor și rachetelor rusești, 11 șefi de state și guverne au discutat, astăzi, la Odesa despre reconstrucția Ucrainei. <a href="https://tv8.md/2025/06/11/video-summit-la-odesa-sub-amenintarea-atacurilor-maia-sandu-daca-ucraina-cade-rusia-nu-se-va-opri-in-moldova/283277" target="_blank"><strong>Summitul</strong></a> a avut loc în condiții de maximă securitate, iar printre participanți s-a aflat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. În centrul discursurilor s-a aflat nu doar sprijinul pentru Ucraina, ci și pericolul tot mai mare pe care îl reprezintă Rusia pentru regiune. Atât Sandu, cât și Zelenski au vorbit deschis despre riscurile care vizează direct Republica Moldova. Președinta Moldovei a avertizat că, în cazul în care Ucraina pierde războiul, Moldova ar deveni următoarea țintă a agresiunii ruse: „Dacă Ucraina cade, credeți-mă, Rusia nu se va opri în Moldova. Va merge mai departe”.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/d2f4eceb-c403-4570-9273-489a1441a044_AFP2025061149YW6NPv1MP41920x1080ZelenskyHostsSoutheastEuropeLeadersAtSummionline-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE&nbsp; </strong>După ce premierul moldovean Dorin Recean a susținut că Rusia are de gând să desfășoare 10.000 de soldați în Transnistria, Moscova a dezvăluit câți soldați are în regiunea separatistă. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, a afirmat că nu e nevoie de suplimentarea personalului militar. Conform spuselor sale, 1.200 de soldați ruși se află în prezent în Transnistria. Zaharova a precizat că aceștia sunt desfășurați în cadrul unui mandat clar convenit, iar prezența lor în regiune depinde de procesul de soluționare a conflictului transnistrean, scrie Libertatea.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un tribunal din Estonia a condamnat-o la şase ani de închisoare pentru trădare pe jurnalista Svetlana Burceva, care lucrase pentru mass media de stat ruse, sentinţa nefiind definitivă, informează AFP, preluată de Agerpres. Un comunicat al instanţei arată că Burceva a fost implicată alături de Roman Romacev, un ofiţer în rezervă al serviciului de informaţii rus FSB, în „activităţi direcţionate împotriva independenţei şi suveranităţii” Estoniei. Ei intenţionau „să publice diverse texte cu scopul de a promova activităţile de politică externă şi de securitate ale Federaţiei Ruse”.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia încearcă să blocheze livrarea de rachete germane Taurus către armata ucraineană. În acest sens, preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, i-a transmis o amenințare directă omoloagei sale germane, preşedinta Bundestagului, Julia Klockner. Viaceslav Volodin a transmis o scrisoare în care susține că livrările de rachete Taurus către armata ucraineană va fi echivalată, din punctul de vedere al Rusiei, cu implicarea Germaniei în conflictul din Ucraina, relatează agenţia EFE.</p><p><strong>UPDATE </strong>Comisia Europeană a anunțat noua tranșă de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând exporturile de energie, infrastructura și instituțiile financiare ale Kremlinului, însă adoptarea lui necesită sprijinul celor 27 de stare membre și, cel mai probabil, al președintelui SUA.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un tribunal rus l-a condamnat în lipsă pe Leonid Volkov, un opozant rus aflat în exil şi un aliat important al lui Aleksei Navalnîi, la 18 ani de închisoare, a anunțat miercuri agenția rusă de presă de stat TASS. Volkov a reacționat la senținta dată de Rusia împotriva sa, într-un mesaj pe rețeaua X. „Mi s-au dat 18 ani de regim strict. Exact cum a cerut procurorul. Dar amenda a primit o reducere: doar 2 milioane de ruble. Și nu mi-au interzis să folosesc internetul! Ei bine, atunci mă voi folosi de el”, a scris Leonid Volkov, scrie HotNews.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia a anunțat miercuri că ar putea prelua materialul nuclear acumulat în exces de Iran, cu intenția de a-l converti în combustibil. Propunerea vine ca o posibilă soluție pentru reducerea tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, generate de programul nuclear iranian, anunță Reuters.</p><p><strong>UPDATE </strong>Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a sugerat marți, în fața Congresului, că administrația Trump ia în calcul reducerea sprijinului financiar destinat Inițiativei de Asistență pentru Securitatea Ucrainei (USAI), în valoare de 300 de milioane de dolari, potrivit Adevărul.</p><p><strong>UPDATE </strong>Şeful delegaţiei ruse la discuţiile de pace cu Kievul, Vladimir Medinski, a avertizat într-un interviu pentru Wall Street Journal (WSJ) că, dacă Ucraina nu acceptă condiţiile Rusiei pentru încetarea războiului, Kievul va pierde şi mai mult teritoriu, relatează miercuri Reuters.</p><p><strong>UPDATE </strong>Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a publicat un nou videoclip despre operațiunea specială „Pânza de Păianjen”, în urma căreia au fost lovite simultan 41 de aeronave militare aflate pe patru aerodromuri din Rusia.În imagini este prezentată cronologia evenimentelor și se dezvăluie cum a fost pregătit și executat unul dintre cele mai mari atacuri în adâncimea teritoriului inamic.„SBU lovește și va continua să lovească inamicul chiar și acolo unde se consideră de neatins! Lucrăm să îi surprindem cu noi surprize. Nu mai puțin dureroase decât Operațiunea Pânza de Păianjen,” a anunțat șeful SBU, general-locotenent Vasyl Maliuk, potrivit ssu.gov.ua.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/4e430ea6-45d4-4d3c-9398-533b65118edb_pnzadepianjen.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE</strong> Autoritățile constituționale de la Chișinău anunță că structurile de la Tiraspol, în colaborare cu Grupul Operativ al Trupelor Ruse, staționate ilegal în Moldova, a unei așa-numite reconstituiri a operațiunii Iași-Chișinău din cel de-al Doilea Război Mondial. „Autoritățile Republicii Moldova au luat act cu îngrijorare de informațiile apărute în presa din regiunea transnistreană. Evenimentul, organizat abuziv pe malul râului Nistru, în raza orașului Tiraspol, implică aproximativ 16 unități de tehnică militară, 13 piese de artilerie, muniții oarbe și materiale pirotehnice. Aceste acțiuni unilaterale cu caracter militar desfășurate în perimetrul Zonei de Securitate, constituie o sfidare flagrantă a regimului special instituit pentru această zonă, subminând misiunea de menținere a păcii de pe Nistru. Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control condamnă ferm aceste provocări care pun în pericol stabilitatea și securitatea în regiune și cere încetarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter militar în Zona de Securitate. Totodată, face apel la respectarea cu strictețe a angajamentelor asumate în cadrul Acordului din 21 iulie 1992 privind principiile reglementării pașnice a conflictului armat în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, se arată în comunicatul Biroului Politici de Reintegrare de la Chișinău.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ucraina a repatriat corpurile a 1.212 soldați căzuți pe front, a anunțat miercuri Centrul de Coordonare Ucrainean pentru Tratarea Prizonierilor de Război (POW), potrivit Kyiv Independent.</p><p><strong>UPDATE </strong>Kremlinul consideră miercuri că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane în vederea unei normalizări a relaţiilor Moscovei cu Washingtonul, lansate după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un proiect de o pagină al unei declarații comune pentru viitorul summit NATO omite aspirațiile de aderare ale Ucrainei și promisiunea de sprijin de peste 40 de miliarde de dolari de anul trecut, a raportat Bloomberg pe 11 iunie, după ce a analizat proiectul. Această știre semnalează că, pentru prima dată din 2022, războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi principalul subiect al reuniunii anuale a NATO, care va avea loc pe 24-25 iunie la Haga, scrie Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Bruno Kahl, președintele Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a declarat că Rusia se pregătește să testeze credibilitatea articolului 5 din Tratatul NATO, adăugând că serviciile secrete germane au dovezi concrete privind pregătirile Kremlinului pentru o potențială agresiune împotriva Alianței, scrie Pravda, citând The Times.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un martor ocular a declarat pentru Reuters a văzut salvatori scoțând oameni din clădirile avariate și oferindu-le îngrijiri, precum și pompieri luptând cu flăcările în toiul nopții. Atacul a avut loc între orele locale 0.31 - 0.40 și a lovit două cartiere: Slobidski și Osnovianski. Dintre cele 54 de persoane rănite, nouă au fost transportate la spital, printre care o fetiță de doi ani și un adolescent de 15 ani. Potrivit guvernatorului regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, dronele rusești au lovit şi un depou pentru troleibuze din oraş, potrivit Libertatea.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/1d4d2f5a-26e8-4f66-bcd8-b1502421860d_Harkov.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE&nbsp; </strong>Konstantin Nagaiko, 30 de ani, ofițer rus acuzat de crime de război în Ucraina, responsabil de atacul cu rachete asupra civililor de la Hroza (59 de morți, octombrie 2023), a fost ucis când a deschis un colet-capcană la unitatea sa militară din orașul Șuia, regiunea Ivanovo, vestul țării, a anunțat Serviciul de Informații Militare ucrainean, citat de radiodifuzorul public TSN și publicația Dialog.</p><p><strong>UPDATE </strong>Autoritățile poloneze au anunțat, miercuri, că au arestat și inculpat un cetățean polonez sub acuzația de spionaj în favoarea serviciilor de informații ruse, relatează Reuters. Serviciile de Informații poloneze l-au reținut pe Wiktor Z. în data de 4 iunie. Anchetatorii susțin că motivația suspectului a fost ideologică, fiind ghidat de convingeri pro-ruse. Pentru faptele sale, acesta riscă o pedeapsă între opt ani și închisoare pe viață, notează Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, va fi prezent miercuri în orașul ucrainean Odesa pentru un summit regional, aceasta fiind prima dată când liderul pro-Moscova vizitează Ucraina în cei 12 ani de când se află la putere, relatează Reuters.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un militar rus a fost filmat trăgând cu un lansator de grenade antitanc într-o clădire din Sudja, regiunea Kursk, oraș recucerit de Moscova în luna martie. Incidentul a avut loc la începutul lunii, iar înregistrarea a fost distribuită pe mai multe canale de Telegram, transmit Novaia Gazeta și portalul Agentstvo. Înregistrarea video arată un bărbat în uniformă militară care vorbește în limba ingușă înainte de a trage „de distracție și din lipsă de activitate” asupra unei clădiri cu două etaje, notează Libertatea.</p><p><strong>UPDATE </strong>O aeronavă militară rusă a fost suspectată că a încălcat spațiul aerian finlandez, marți, a anunțat Ministerul Apărării într-un comunicat. Incidentul a avut loc după-amiaza, în largul coastei orașului Porvoo, în sudul Finlandei, la aproximativ 50 de kilometri de Helsinki, a precizat ministerul, potrivit Gândul.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia a livrat arme în zone de conflict din Africa de Vest, încălcând sancțiunile internaționale. Transporturile au fost detectate prin imagini satelitare și semnale radio, relatează Kiev Independent.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ucraina poate mobiliza 27.000 de oameni pe lună, față de 40.000-50.000 în Rusia, dar armele și tehnologia sunt mai importante decât numărul, a declarat președintele Volodimir Zelenski, scrie Pravda. „Mobilizarea este o problemă în orice război. Ucraina nu face excepție, deoarece dorim ca războiul să se încheie. Oamenii sunt obosiți. Noi putem mobiliza 27.000 de oameni pe lună, în timp ce rușii pot mobiliza între 40.000 și 50.000, deoarece pierderile lor sunt mai mari. Mobilizarea este posibilă în țara noastră din cauza stării de război. Nimeni altcineva nu are experiență în ceea ce privește modul de a-l opri pe Putin. Noi am fost cei care l-au oprit”, a spus Zelenski. El a adăugat că Ucraina nu a mobilizat tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, ci le-a oferit în schimb contracte pe un an.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia a desfășurat atacuri cu drone care au lovit clădiri rezidențiale, în noaptea de marți spre miercuri, provocând moartea a două persoane, conform autorităților locale din Harkov. Atacurile, care s-au desfășurat la o zi după un schimb de prizonieri de război la scară largă între Moscova și Kiev, s-au soldat cu două victime și cel puțin 60 de persoane rănite. O femeie în vârstă de 65 de ani și un bărbat de 47 de ani au fost uciși, iar nouă copii se numără printre răniți, au anunțat autoritățile. „Șaptesprezece atacuri cu drone au avut loc în aceste districte” ale orașului Harkov, care este al doilea ca mărime din Ucraina, cu o majoritate vorbitoare de limba rusă, a declarat primarul Igor Terehov, citat de France Info.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/e0d74178-1ff9-408f-91ee-9d3c43d317e5_IMG4044online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov susține că Moscova își va continua războiul împotriva Ucrainei atât timp cât NATO va menține trupe în cele trei țări baltice foste colonii sovietice: Estonia, Letonia și Lituania, relatează New Voice. Riabkov, responsabil pentru relațiile cu Statele Unite, pretinde că reducerea prezenței alianței occidentale de apărare pe flancul estic „va ajuta la încetarea războiului” din Ucraina.</p><p><strong>UPDATE </strong>Discuțiile între Statele Unite ale Americii şi Rusia consacrate rezolvării problemelor din relațiile lor bilaterale se mută de la Istanbul la Moscova, a declarat noul ambasador al Rusiei la Washington, Aleksandr Darciev, în primul său interviu acordat marţi agenţiei de presă ruse oficiale TASS de la numirea în funcție, relatează miercuri agențiile de știri Reuters şi Meduza.io, citate de Agerpres. „Revigorarea relațiilor ruso-americane este încă departe”, a declarat ambasadorul.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia se pregăteşte să adopte o măsură controversată. Mai exact, cuplurile care nu au copii nu vor mai avea internet pe timpul nopţii. Prin această metodă oficialii ruşi speră să poată creşte rata de natalitate a ţării. Internetul înlocuiește comunicarea în viaţa reală şi oamenii ajung să petreacă timp pe rețelele sociale până târziu în noapte, a explicat un deputat rus, scrie Antena3.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rușii consideră că obligațiile de apărare colectivă consacrate în tratatul NATO nu mai au forță practică. Prin urmare, Moscova ar putea iniția tensiuni, ori confruntări, poate cu un stat baltic, pentru a testa dacă Statele Unite își vor respecta cu adevărat obligațiile de ajutor reciproc, în temeiul Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Este avertismentul șefului serviciilor de informații externe, din Germania. Șeful Serviciului Federal de Informații avertizează asupra intențiilor rusești de a alunga SUA din Europa.</p><p><strong>UPDATE </strong>În momentul în care majoritatea cetățenilor Republicii Moldova va dori să se unească cu România, autoritățile de la București vor fi pregătite. Afirmația a fost făcută de președintele României, Nicușor Dan, aflat în prima sa vizită oficială în R. Moldova.</p><p><strong>UPDATE </strong>Generalul german Christian Badia – șef adjunct al Comandamentului aliat pentru transformare (Allied Command Transformation – ACT) – a cerut să se revină la recrutarea obligatorie în Germania, pe fondul unui deficit de până la 60.000 de soldați în Bundeswehr (armata țării), relatează DPA. Problema reintroducerii serviciului militar obligatoriu ar putea suscita însă unele tensiuni în coaliția de guvernare, relevă media germane.</p><p><strong>UPDATE </strong>Slovacia ar putea bloca următorul pachet de sancţiuni propus de Uniunea Europeană împotriva Rusiei dacă Comisia Europeană nu oferă o soluţie la îngrijorările privind aprovizionarea cu energie, a declarat premierul slovac Robert Fico, relatează dpa, conform Agerpres.</p><p><strong>UPDATE </strong>Preşedintele României Nicuşor Dan participă miercuri, 11 iunie, la Summitul Ucraina-Europa de Sud-Est, eveniment organizat la la Odesa. Din delegația română va face parte și ministrul de Externe, Emil Hurezeanu. Participarea președintelui la summitul organizat la Odesa vine la o zi după vizita pe care a întreprins-o în Republica Moldova. Nicușor Dan s-a întâlnit cu omologul său de la Chișinău, Maia Sandu, dar și cu premierul Dorin Recean și cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/11/5e863893-0df2-4aeb-a2f3-444c619a0ba2_SUMMITODESA.mp4" controls=""></video></div></div>

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1204: Tensiune la Nistru, summit la Odesa și condiția Rusiei. Maia Sandu lansează o avertizare oficială

Putin Moldova

<div class="raw-html-embed"><div id="rezultate-tv8" style="max-width: 600px; margin: 20px auto; font-family: Arial, sans-serif;">

  <p style="margin-bottom: 20px; text-align: left; font-weight: bold;">
    Candidatul independent Nicușor Dan câștigă alegerile prezidențiale din România în fața lui George Simion. Cel puțin asta arată datele preliminare publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, după numărarea tuturor voturilor:
  </p>

  <h3 style="margin-bottom: 20px; text-align: center;">Rezultate alegeri România (100% voturi numărate)</h3>

  <div style="margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;">
    <div style="width: 100px; font-weight: bold;">Nicușor Dan</div>
    <div style="flex-grow: 1; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px; position: relative;">
      <div style="width: 53.83%; background-color: #007BFF; height: 100%; border-radius: 5px; color: white; font-weight: bold; padding-left: 10px; display: flex; align-items: center;">
        6.168.642
      </div>
    </div>
    <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">53,60%</div>
  </div>

  <div style="margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;">
    <div style="width: 100px; font-weight: bold;">George Simion</div>
    <div style="flex-grow: 1; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px; position: relative;">
      <div style="width: 46.17%; background-color: #FFD700; height: 100%; border-radius: 5px; color: black; font-weight: bold; padding-left: 10px; display: flex; align-items: center;">
        5.339.053
      </div>
    </div>
    <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">46,40%</div>
  </div>
</div>

<div id="text-final-tv8" style="max-width: 600px; margin: 10px auto 20px; font-family: Arial, sans-serif;">
  <p style="text-align: left; font-weight: normal;">
    Menționăm că până la 21:30, 11.641.821 de români cu drept de vot au participat la alegeri. 
    Astfel, prezența la urne constituie 64,72%. În Moldova au votat 158.143 de oameni, un record absolut.
  </p>
</div>
</div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/19/d9ae64e7-2667-4176-a9e0-eef4eb675b08_FrcuvinteRomniaetiincredibil.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Rezultate alegeri prezidențiale România 2025, turul II: Nicușor Dan câștigă scrutinul în fața lui George Simion

externe

Alegeri 2025

<div class="raw-html-embed"><div id="rezultate-tv8" style="max-width: 600px; margin: 20px auto; font-family: Arial, sans-serif;">

  
  <p style="margin-bottom: 20px; text-align: left; font-weight: bold;">
    Au început să apară primele rezultate după turul II al alegerilor prezidențiale de României. 
    Iată ce arată datele preliminare publicate de Autoritatea Electorală Permanentă:
  </p>

  
  <h3 style="margin-bottom: 20px; text-align: center;">Rezultate alegeri România (36,46% voturi numărate)</h3>
</div>


<div id="text-final-tv8" style="max-width: 600px; margin: 10px auto 30px; font-family: Arial, sans-serif;">
  <p style="text-align: left; font-weight: normal;">
    Menționăm că până la 21:30, 11.641.821 de români cu drept de vot au participat la alegeri. 
    Astfel, prezența la urne constituie 64,72%. În Moldova au votat 158.143 de oameni, un record absolut.
  </p>
</div>

<script>
  (function() {
    // === MODIFICĂ DATELE AICI ===
    const candidati = [
      {
        nume: "George Simion",
        voturi: "1.142.053",  // cu punct sau fără
        procent: "50,48",     // cu virgulă
        culoare: "#FFD700",  // galben
        textColor: "#000"
      },
      {
        nume: "Nicușor Dan",
        voturi: "1.120.490",
        procent: "49,52",
        culoare: "#007BFF",  // albastru
        textColor: "#fff"
      }
    ];

    const parsed = candidati.map(c => {
      const procent = parseFloat(c.procent.replace(',', '.'));
      const voturiNum = parseInt(c.voturi.replace(/\./g, '').replace(/\s/g, ''));
      return { ...c, procent, voturiNum };
    });

    parsed.sort((a, b) => b.procent - a.procent);

    const container = document.getElementById("rezultate-tv8");

    parsed.forEach(c => {
      const row = document.createElement("div");
      row.style.cssText = "margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;";

      row.innerHTML = `
        <div style="width: 100px; font-weight: bold;">${c.nume}</div>
        <div style="flex-grow: 1; position: relative; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px;">
          <div style="width: ${c.procent}%; background-color: ${c.culoare}; height: 100%; border-radius: 5px; display: flex; align-items: center; padding-left: 10px; color: ${c.textColor}; font-weight: bold;">
            ${c.voturi}
          </div>
        </div>
        <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">${c.procent.toString().replace('.', ',')}%</div>
      `;
      container.appendChild(row);
    });
  })();
</script>
</div>

Rezultate alegeri prezidențiale România 2025, turul II: George Simion vs. Nicușor Dan

<p><strong>Austria a câștigat Eurovision 2025 cu „Wasted Love”. Piesa interpretată de JJ este o baladă despre o dragoste consumată, pierdută, dar care rămâne în suflet. Pe locul doi a ajuns Israel, iar pe trei - Estonia.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/410387b7-4281-4178-aedc-cf6d8848e68b_winner.mp4" controls=""></video></div></div><p>Artistul care a câștigat, JJ, a mulțumit Europei, pentru că i-a îndeplinit visul și ne-a îndemnat să răspândim cât mai multă iubire în lume.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/85ef45cb-2e7d-4ad4-a6ae-e8707122c372_jj.mp4" controls=""></video></div></div><p>Și lacrimi de fericire s-au putut vedea pe fața interpretului din Austria.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/f6dcb4f0-00e6-4df9-9959-a3bc06898cc4_eurovision2025.mp4" controls=""></video></div></div><p>Julian Jurecek este un tânăr muzician din Viena, cu pregătire clasică și influențe pop-opera. Are doar 24 de ani, dar o voce matură și o prezență scenică impunătoare. JJ a fost ales în urma unei selecții interne organizate de televiziunea publică ORF, iar „Wasted Love” este compusă chiar de el, alături de Thomas Turner și Teya.</p><p>Balada „Wasted love” explorează tema unei relații terminate brusc, cu emoții nerezolvate și regrete care răsună ca un ecou. Versurile introspective și orchestrarea amplă au transformat piesa într-un moment cinematografic. JJ a cântat înconjurat de proiecții marine și o scenografie care sugera o corabie naufragiată – o metaforă vizuală a iubirii pierdute.</p><p>Austria obține în 2025 a treia victorie la Eurovision. Țara a câștigat prima dată în 1966 cu Udo Jürgens („Merci, Chérie”), iar apoi în 2014, cu celebrul moment al Conchitei Wurst („Rise Like a Phoenix”).</p><p><i><strong>Clasamentul final</strong></i></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/9ef007d9-7f3e-4df0-99e7-d0dfd40eb420_imagine2025-05-18020203269.webp"></figure><p><strong>UPDATE</strong> Austria este preferata juriului.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/47194127-bd3b-4e52-bd6e-88f995175594_imagine2025-05-18014447353.webp"></figure><p><strong>UPDATE </strong>Evoluția pe scurt a tuturor țărilor participante la Eurovision 2025</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/cccc4c21-12ea-4c0f-84ef-7fe098e9bc54_eurovisionrecap.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE</strong> Prestația Suediei la Eurovision 2025, țara cu&nbsp;cele mai mari șanse de câștig<strong>. </strong>KAJ a cântat „Bara Bada Bastu”, o melodie jucăușă și energică, care celebrează cu umor și căldură cultura saunei nordice și momentele de relaxare.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/a076eae4-ba55-4c2b-aaf6-8f65eb4fa77f_suedia.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Prestația Austriei la Eurovision 2025, a doua<strong>&nbsp;</strong>favorită a caselor de pariuri. JJ a interpretat piesa „Wasted Love”, despre o dragoste consumată, pierdută, dar care continuă să răsune în suflet.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/8ace32a8-dcd4-470f-bf2e-c8fb32e0ebbc_austriaonline-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Solistul trupei Ziferblat, care reprezintă Ucraina la Eurovision 2025, a rostit „Slava Ukraini” imediat după interpretarea piesei „Bird of Pray” în finala concursului.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/089f16d8-5067-459e-b359-799585f058c5_ucraina.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Startul a fost dat de Norvegia, iar Luxemburg a evoluat sub numărul 2, urmat de Estonia. Finala a încheiat-o Albania, al cărei reprezentant a intrat ultimul pe scenă.</p><div class="raw-html-embed"><div style="max-width: 900px; margin: 30px auto; font-family: Arial, sans-serif;">
  <div style="background-color: #6a0dad; color: white; padding: 14px; font-size: 22px; text-align: center; border-radius: 12px 12px 0 0;">
    Ordinea de intrare în finala Eurovision 2025
  </div>
  <div style="
    border: 3px solid transparent;
    border-radius: 0 0 12px 12px;
    background-image: linear-gradient(#1d0137, #1d0137), linear-gradient(90deg, #ff00cc, #3333ff, #00ffcc, #ffcc00);
    background-origin: border-box;
    background-clip: content-box, border-box;
    overflow: hidden;">
    <div style="display: flex; flex-wrap: wrap;">
      <div style="width: 50%; border-right: 1px solid #4c006d;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>1</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/no.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Norvegia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>2</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lu.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Luxemburg</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>3</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ee.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Estonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>4</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/il.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Israel</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>5</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Lituania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>6</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/es.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Spania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>7</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ua.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Ucraina</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>8</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gb.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Regatul Unit</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>9</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/at.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Austria</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>10</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/is.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Islanda</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>11</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lv.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Letonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>12</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/nl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Țările de Jos</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>13</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fi.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Finlanda</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
      <div style="width: 50%;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>14</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/it.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Italia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>15</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Polonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>16</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/de.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Germania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>17</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Grecia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>18</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/am.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Armenia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>19</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ch.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Elveția</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>20</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/mt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Malta</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>21</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Portugalia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>22</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/dk.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Danemarca</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>23</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/se.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Suedia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>24</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Franța</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>25</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/sm.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">San Marino</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>26</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/al.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Albania</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
    </div>
  </div>
</div>
</div><p>Conform caselor de pariuri, Suedia domina clasamentul și era văzută de mulți drept potențiala câștigătoare a trofeului.&nbsp;</p><p>Urmează Austria, care s-a menținut constant în top, iar Franța reușise o ascensiune spectaculoasă până pe locul trei.&nbsp;</p><p>Aceasta era urmată de Finlanda, Estonia, Țările de Jos, Israel, Elveția, Albania și Malta, care încheie top 10.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/8f6d309e-cefe-4e69-864b-2a73f1bac560_imagine2025-05-18012938538.webp"></figure><p>Menționăm că Republica Moldova <a href="https://tv8.md/2025/01/22/video-republica-moldova-se-retrage-de-la-eurovision-2025-nu-a-fost-o-decizie-usoara-dar-necesara/274060" target="_blank"><strong>nu a participat în 2025 la Eurovision,</strong></a> din cauza unor provocări economice, administrative și artistice. Eurovision 2026 va fi organizat în țara care a câștigat ediția din acest an.</p>

/VIDEO/ Austria a câștigat Eurovision 2025 cu „Wasted love” a lui JJ: Clasamentul final al țărilor

<p><strong>Seara de 17 mai promite emoții, lumină și muzică multă – este ziua Marii Finale Eurovision Song Contest 2025. După cele două semifinale desfășurate pe 13 și 15 mai, organizatorii au anunțat ordinea oficială a intrării în scenă, stabilită – așa cum se întâmplă de nouă ediții încoace – de producătorul executiv al show-ului.</strong></p><p>Startul va fi dat de Norvegia, iar Luxemburg va evolua sub numărul 2, urmată de Estonia. Finala o va încheia Albania, al cărei reprezentant va intra ultimul pe scenă. Țara cu cele mai mari șanse de câștig, Suedia, va intra în show sub numărul 23.</p><p>La fel ca în cei nouă ani anteriori, producătorul Eurovision Song Contest a decis ordinea țărilor în competiție.</p><div class="raw-html-embed"><div style="max-width: 900px; margin: 30px auto; font-family: Arial, sans-serif;">
  <div style="background-color: #6a0dad; color: white; padding: 14px; font-size: 22px; text-align: center; border-radius: 12px 12px 0 0;">
    Ordinea de intrare în finala Eurovision 2025
  </div>
  <div style="
    border: 3px solid transparent;
    border-radius: 0 0 12px 12px;
    background-image: linear-gradient(#1d0137, #1d0137), linear-gradient(90deg, #ff00cc, #3333ff, #00ffcc, #ffcc00);
    background-origin: border-box;
    background-clip: content-box, border-box;
    overflow: hidden;">
    <div style="display: flex; flex-wrap: wrap;">
      <div style="width: 50%; border-right: 1px solid #4c006d;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>1</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/no.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Norvegia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>2</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lu.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Luxemburg</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>3</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ee.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Estonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>4</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/il.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Israel</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>5</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Lituania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>6</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/es.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Spania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>7</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ua.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Ucraina</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>8</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gb.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Regatul Unit</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>9</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/at.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Austria</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>10</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/is.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Islanda</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>11</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lv.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Letonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>12</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/nl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Țările de Jos</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>13</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fi.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Finlanda</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
      <div style="width: 50%;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>14</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/it.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Italia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>15</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Polonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>16</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/de.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Germania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>17</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Grecia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>18</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/am.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Armenia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>19</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ch.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Elveția</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>20</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/mt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Malta</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>21</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Portugalia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>22</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/dk.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Danemarca</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>23</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/se.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Suedia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>24</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Franța</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>25</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/sm.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">San Marino</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>26</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/al.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Albania</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
    </div>
  </div>
</div>
</div><p>Pe măsură ce emoțiile cresc, se schimbă și topurile preferințelor la casele de pariuri. Suedia domină clasamentul și este văzută de mulți drept potențiala câștigătoare a trofeului.&nbsp;</p><p>Urmează Austria, care s-a menținut constant în top, iar Franța a reușit o ascensiune spectaculoasă până pe locul trei.&nbsp;</p><p>Aceasta este urmată de Țările de Jos, Finlanda, Israel, Estonia, Elveția, Albania și Malta, care încheie top 10.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/16/7b0e6bcd-8e82-4f76-83e9-180d5b235024_Screenshot2025-05-16203628.webp"></figure><p>Menționăm că Republica Moldova <a href="https://tv8.md/2025/01/22/video-republica-moldova-se-retrage-de-la-eurovision-2025-nu-a-fost-o-decizie-usoara-dar-necesara/274060" target="_blank"><strong>nu participă în 2025 la Eurovision,</strong></a> din cauza unor provocări economice, administrative și artistice. Eurovision 2026 va fi organizat în țara care va câștiga ediția din acest an.</p>

Finala Eurovision 2025 are loc astăzi: Ordinea intrării pe scenă și țările cu șanse de câștig, potrivit caselor de pariuri

austria eurovision 2025

<p><strong>În Republica Moldova sunt deschise 64 de secții de votare și pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale în România. Cetățenii cu drept de vot din diasporă au trei zile la dispoziție pentru a alege dacă îl vor pe Nicușor Dan sau pe George Simion în fruntea țării.</strong></p><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Alegeri România 2025 – Informații pentru alegători</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f7f7f7;
      margin: 0;
      padding: 20px;
    }

    .card {
      background: white;
      border-radius: 12px;
      padding: 24px;
      margin: 0 auto 24px auto;
      max-width: 720px;
      box-shadow: 0 4px 12px rgba(0, 0, 0, 0.08);
    }

    h3 {
      font-size: 20px;
      color: #002B7F;
      border-left: 4px solid #f9b200;
      padding-left: 12px;
    }

    .date-badge {
      display: inline-block;
      background-color: #f9b200;
      color: white;
      font-weight: bold;
      padding: 6px 14px;
      border-radius: 20px;
      margin: 16px 0;
    }

    p {
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist {
      list-style: none;
      padding-left: 0;
      margin-top: 20px;
    }

    ul.checklist li {
      position: relative;
      padding-left: 28px;
      margin-bottom: 10px;
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist li::before {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 0;
      top: 4px;
      width: 16px;
      height: 16px;
      background-color: #28a745;
      border-radius: 3px;
    }

    ul.checklist li::after {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 5px;
      top: 8px;
      width: 6px;
      height: 10px;
      border: solid white;
      border-width: 0 2px 2px 0;
      transform: rotate(45deg);
    }

    .zones {
      display: flex;
      flex-wrap: wrap;
      gap: 16px;
      margin-top: 20px;
    }

    .zone-box {
      flex: 1;
      min-width: 180px;
      background: #f0f4ff;
      border-left: 5px solid #002B7F;
      padding: 16px;
      border-radius: 8px;
      font-weight: bold;
      color: #0033a0;
      text-align: center;
    }

    .zone-box small {
      display: block;
      font-size: 13px;
      font-weight: normal;
      color: #555;
      margin-top: 4px;
    }
  </style>



  
  <div class="card">
    <h3>Program de vot</h3>
    <div class="date-badge">16, 17 și 18 mai · 07:00 – 21:00</div>
    <p>Cetățenii din diaspora decid viitorul României în 3 zile de vot.</p>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente:</h3>
    <ul class="checklist">
      <li>Cartea de identitate</li>
      <li>Cartea electronică de identitate</li>
      <li>Cartea de identitate provizorie</li>
      <li>Buletinul de identitate</li>
      <li>Pașaportul diplomatic</li>
      <li>Pașaportul diplomatic electronic</li>
      <li>Pașaportul de serviciu</li>
      <li>Pașaportul de serviciu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu</li>
      <li>Pașaportul simplu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu temporar</li>
      <li>Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)</li>
    </ul>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Secții de votare în Republica Moldova</h3>
    <div class="zones">
      <div class="zone-box">
        38 secții în Centru
        <small>(20 în Chișinău)</small>
      </div>
      <div class="zone-box">
        18 secții în Nord
      </div>
      <div class="zone-box">
        8 secții în Sud
      </div>
    </div>
  </div>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Nord - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Nord</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Bălți 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Bălți 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Briceni</td><td>Casa de Cultură</td><td>bd. Independenței nr. 30</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Ocnița</td><td>Primăria orașului Ocnița</td><td>str. Mihai Viteazul nr. 1</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Edineț</td><td>Primăria orașului Edineț</td><td>str. Octavian Cirimpei nr. 30</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Dondușeni</td><td>Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”</td><td>str. Independenței nr. 97</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Soroca</td><td>Palatul de Cultură</td><td>str. Independenței nr. 74</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Rîșcani</td><td>Primăria orașului Rîșcani</td><td>str. 31 August nr. 4</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Drochia</td><td>Consiliul Raional Drochia</td><td>bd. Independenței nr. 15</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Florești</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Speranței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Glodeni</td><td>Consiliul Raional Glodeni</td><td>str. Suveranității nr. 2</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Soldănești</td><td>Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”</td><td>str. 31 August nr. 2</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Sîngerei</td><td>Casa de Cultură Sîngerei</td><td>str. Barbu Lăutaru nr. 29</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Rezina</td><td>Primăria orașului Rezina</td><td>str. 27 August 1989 nr. 1</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Ungheni 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Ungheni 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Fălești</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Alexandru Lăpușneanu nr. 1</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Telenești</td><td>Liceul Teoretic „Lucian Blaga”</td><td>str. Ciprian Porumbescu nr. 3</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Centru - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126);
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
      font-size: 14px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
      white-space: nowrap;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Centru</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Chișinău 1</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Chișinău 2</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Chișinău 3</td><td>Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”</td><td>Str. Avram Iancu nr. 36</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Chișinău 4</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 59B</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Chișinău 5</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 61A</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Chișinău 6</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78A</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Chișinău 7</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Chișinău 8</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Chișinău 9</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Chișinău 10</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Chișinău 11</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Chișinău 12</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 65</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Chișinău 13</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 67</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Chișinău 14</td><td>Blocul Didactic nr. 1 al USMF</td><td>Str. Nicolae Testemițanu nr. 27</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Chișinău 15</td><td>Facultatea Tehnologia Alimentelor, Corp de studii nr.5 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Chișinău 16</td><td>Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi, Corp de studii nr. 6 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Chișinău 17</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Chișinău 18</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>19</td><td>Chișinău 19</td><td>Centrul de Creație Tehnică Buiucani</td><td>Str. Suceava nr. 103</td></tr>
        <tr><td>20</td><td>Chișinău 20</td><td>Pretura Buiucani</td><td>Str. Mihai Viteazul nr. 2</td></tr>
        <tr><td>21</td><td>Hîncești</td><td>Școala Profesională Hîncești</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>22</td><td>Ialoveni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 86</td></tr>
        <tr><td>23</td><td>Nisporeni</td><td>Primăria Nisporeni</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 55</td></tr>
        <tr><td>24</td><td>Orhei 1</td><td>Școala de Muzică</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>25</td><td>Orhei 2</td><td>Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale”</td><td>Str. Vasile Lupu nr. 60/1</td></tr>
        <tr><td>26</td><td>Căușeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Păcii nr. 18</td></tr>
        <tr><td>27</td><td>Anenii Noi</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Parcului nr. 13</td></tr>
        <tr><td>28</td><td>Bardar</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Aurel David nr. 70</td></tr>
        <tr><td>29</td><td>Călărași</td><td>Primăria Călărași</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 19</td></tr>
        <tr><td>30</td><td>Durlești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 5</td></tr>
        <tr><td>31</td><td>Strășeni</td><td>Școala de Arte</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 37</td></tr>
        <tr><td>32</td><td>Stăuceni</td><td>Scuarul Europei</td><td>Str. Grătiești nr. 3A</td></tr>
        <tr><td>33</td><td>Băcioi</td><td>Primăria Băcioi</td><td>Str. Independenței nr. 125</td></tr>
        <tr><td>34</td><td>Mereni</td><td>Primăria Mereni</td><td>Str. Ștefan cel Mare nr. 96</td></tr>
        <tr><td>35</td><td>Răzeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Grigore Bivol nr. 2</td></tr>
        <tr><td>36</td><td>Costești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 68</td></tr>
        <tr><td>37</td><td>Ștefan Vodă</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 2</td></tr>
        <tr><td>38</td><td>Criuleni</td><td>Centrul pentru Tineret UNIT</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 102</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Sud - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Sud</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Cahul 1</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Cahul 2</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Cantemir</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ștefan Vodă nr. 1</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Carabetovca</td><td>Primăria Carabetovca</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 38</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Cimișlia</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ion Popușoi nr. 2</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Comrat</td><td>Primăria Comrat</td><td>str. Tretiacov nr. 36</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Giurgiulești</td><td>Primăria Giurgiulești</td><td>str. Independenței nr. 27</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Leova</td><td>Biblioteca Raională</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 67</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div>

Alegeri prezidențiale România, turul II: 64 de secții de votare deschise în Moldova timp de 3 zile

<p><strong>În Republica Moldova vor fi deschise 64 de secții de votare și pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale în România. Cetățenii cu drept de vot din diasporă au trei zile la dispoziție pentru a alege dacă îl vor pe Nicușor Dan sau pe George Simion în fruntea țării.</strong></p><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Alegeri România 2025 – Informații pentru alegători</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f7f7f7;
      margin: 0;
      padding: 20px;
    }

    .card {
      background: white;
      border-radius: 12px;
      padding: 24px;
      margin: 0 auto 24px auto;
      max-width: 720px;
      box-shadow: 0 4px 12px rgba(0, 0, 0, 0.08);
    }

    h3 {
      font-size: 20px;
      color: #002B7F;
      border-left: 4px solid #f9b200;
      padding-left: 12px;
    }

    .date-badge {
      display: inline-block;
      background-color: #f9b200;
      color: white;
      font-weight: bold;
      padding: 6px 14px;
      border-radius: 20px;
      margin: 16px 0;
    }

    p {
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist {
      list-style: none;
      padding-left: 0;
      margin-top: 20px;
    }

    ul.checklist li {
      position: relative;
      padding-left: 28px;
      margin-bottom: 10px;
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist li::before {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 0;
      top: 4px;
      width: 16px;
      height: 16px;
      background-color: #28a745;
      border-radius: 3px;
    }

    ul.checklist li::after {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 5px;
      top: 8px;
      width: 6px;
      height: 10px;
      border: solid white;
      border-width: 0 2px 2px 0;
      transform: rotate(45deg);
    }

    .zones {
      display: flex;
      flex-wrap: wrap;
      gap: 16px;
      margin-top: 20px;
    }

    .zone-box {
      flex: 1;
      min-width: 180px;
      background: #f0f4ff;
      border-left: 5px solid #002B7F;
      padding: 16px;
      border-radius: 8px;
      font-weight: bold;
      color: #0033a0;
      text-align: center;
    }

    .zone-box small {
      display: block;
      font-size: 13px;
      font-weight: normal;
      color: #555;
      margin-top: 4px;
    }
  </style>



  
  <div class="card">
    <h3>Program de vot</h3>
    <div class="date-badge">16, 17 și 18 mai · 07:00 – 21:00</div>
    <p>Cetățenii din diaspora decid viitorul României în 3 zile de vot.</p>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente:</h3>
    <ul class="checklist">
      <li>Cartea de identitate</li>
      <li>Cartea electronică de identitate</li>
      <li>Cartea de identitate provizorie</li>
      <li>Buletinul de identitate</li>
      <li>Pașaportul diplomatic</li>
      <li>Pașaportul diplomatic electronic</li>
      <li>Pașaportul de serviciu</li>
      <li>Pașaportul de serviciu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu</li>
      <li>Pașaportul simplu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu temporar</li>
      <li>Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)</li>
    </ul>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Secții de votare în Republica Moldova</h3>
    <div class="zones">
      <div class="zone-box">
        38 secții în Centru
        <small>(20 în Chișinău)</small>
      </div>
      <div class="zone-box">
        18 secții în Nord
      </div>
      <div class="zone-box">
        8 secții în Sud
      </div>
    </div>
  </div>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Nord - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Nord</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Bălți 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Bălți 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Briceni</td><td>Casa de Cultură</td><td>bd. Independenței nr. 30</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Ocnița</td><td>Primăria orașului Ocnița</td><td>str. Mihai Viteazul nr. 1</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Edineț</td><td>Primăria orașului Edineț</td><td>str. Octavian Cirimpei nr. 30</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Dondușeni</td><td>Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”</td><td>str. Independenței nr. 97</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Soroca</td><td>Palatul de Cultură</td><td>str. Independenței nr. 74</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Rîșcani</td><td>Primăria orașului Rîșcani</td><td>str. 31 August nr. 4</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Drochia</td><td>Consiliul Raional Drochia</td><td>bd. Independenței nr. 15</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Florești</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Speranței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Glodeni</td><td>Consiliul Raional Glodeni</td><td>str. Suveranității nr. 2</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Soldănești</td><td>Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”</td><td>str. 31 August nr. 2</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Sîngerei</td><td>Casa de Cultură Sîngerei</td><td>str. Barbu Lăutaru nr. 29</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Rezina</td><td>Primăria orașului Rezina</td><td>str. 27 August 1989 nr. 1</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Ungheni 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Ungheni 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Fălești</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Alexandru Lăpușneanu nr. 1</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Telenești</td><td>Liceul Teoretic „Lucian Blaga”</td><td>str. Ciprian Porumbescu nr. 3</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Centru - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126);
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
      font-size: 14px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
      white-space: nowrap;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Centru</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Chișinău 1</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Chișinău 2</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Chișinău 3</td><td>Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”</td><td>Str. Avram Iancu nr. 36</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Chișinău 4</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 59B</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Chișinău 5</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 61A</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Chișinău 6</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78A</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Chișinău 7</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Chișinău 8</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Chișinău 9</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Chișinău 10</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Chișinău 11</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Chișinău 12</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 65</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Chișinău 13</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 67</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Chișinău 14</td><td>Blocul Didactic nr. 1 al USMF</td><td>Str. Nicolae Testemițanu nr. 27</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Chișinău 15</td><td>Facultatea Tehnologia Alimentelor, Corp de studii nr.5 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Chișinău 16</td><td>Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi, Corp de studii nr. 6 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Chișinău 17</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Chișinău 18</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>19</td><td>Chișinău 19</td><td>Centrul de Creație Tehnică Buiucani</td><td>Str. Suceava nr. 103</td></tr>
        <tr><td>20</td><td>Chișinău 20</td><td>Pretura Buiucani</td><td>Str. Mihai Viteazul nr. 2</td></tr>
        <tr><td>21</td><td>Hîncești</td><td>Școala Profesională Hîncești</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>22</td><td>Ialoveni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 86</td></tr>
        <tr><td>23</td><td>Nisporeni</td><td>Primăria Nisporeni</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 55</td></tr>
        <tr><td>24</td><td>Orhei 1</td><td>Școala de Muzică</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>25</td><td>Orhei 2</td><td>Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale”</td><td>Str. Vasile Lupu nr. 60/1</td></tr>
        <tr><td>26</td><td>Căușeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Păcii nr. 18</td></tr>
        <tr><td>27</td><td>Anenii Noi</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Parcului nr. 13</td></tr>
        <tr><td>28</td><td>Bardar</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Aurel David nr. 70</td></tr>
        <tr><td>29</td><td>Călărași</td><td>Primăria Călărași</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 19</td></tr>
        <tr><td>30</td><td>Durlești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 5</td></tr>
        <tr><td>31</td><td>Strășeni</td><td>Școala de Arte</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 37</td></tr>
        <tr><td>32</td><td>Stăuceni</td><td>Scuarul Europei</td><td>Str. Grătiești nr. 3A</td></tr>
        <tr><td>33</td><td>Băcioi</td><td>Primăria Băcioi</td><td>Str. Independenței nr. 125</td></tr>
        <tr><td>34</td><td>Mereni</td><td>Primăria Mereni</td><td>Str. Ștefan cel Mare nr. 96</td></tr>
        <tr><td>35</td><td>Răzeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Grigore Bivol nr. 2</td></tr>
        <tr><td>36</td><td>Costești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 68</td></tr>
        <tr><td>37</td><td>Ștefan Vodă</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 2</td></tr>
        <tr><td>38</td><td>Criuleni</td><td>Centrul pentru Tineret UNIT</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 102</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Sud - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Sud</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Cahul 1</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Cahul 2</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Cantemir</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ștefan Vodă nr. 1</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Carabetovca</td><td>Primăria Carabetovca</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 38</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Cimișlia</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ion Popușoi nr. 2</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Comrat</td><td>Primăria Comrat</td><td>str. Tretiacov nr. 36</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Giurgiulești</td><td>Primăria Giurgiulești</td><td>str. Independenței nr. 27</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Leova</td><td>Biblioteca Raională</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 67</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div>

Alegeri prezidențiale în România, turul II: Lista celor 64 de secții de votare deschise trei zile în Moldova

Alegeri în România

<p><strong>Despre autism a aflat când nu prea se știa, apoi și-a adunat forțele pentru a studia acest domeniu și pentru a face față provocărilor din societate, doar pentru ca copilul ei să se simtă în siguranță.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/55a07ab5-8667-41d2-a306-1c3c842bbd8b_170525OAMENIPRINTREOAMENIEPIZOD2LOGO.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Oameni printre oameni, o nouă istorie... doar la TV8!&nbsp;</strong></p><p><i><strong>* Persoanele aflate în situații similare pot cere ajutor la centrul social</strong></i><a href="https://www.facebook.com/sosautismmoldova" target="_blank"><i><strong>„SOS Autism” Moldova</strong></i></a><i><strong>.</strong></i></p>

/VIDEO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova

<p><strong>Despre autism a aflat când nu prea se știa, apoi și-a adunat forțele pentru a studia acest domeniu și pentru a face față provocărilor din societate, doar pentru ca copilul ei să se simtă în siguranță. Oameni printre oameni, o nouă istorie... Sâmbătă, la 15:20, doar la TV8!</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/16/bc2e5645-21e1-4aff-9c06-34fcae660500_PROMOOAMENIPRINTREOAMENIEP2SMM.mp4" controls=""></video></div></div>

OAMENI PRINTRE OAMENI (6).webp

<p><strong>Miros îngrozitor în Parcul Valea Trandafirilor din capitală. Zeci de pești morți au ieșit la suprafața unuia dintre lacuri, fenomen care a stârnit indignare în rândul trecătorilor. Cei de la Spații Verzi nu știu exact de la ce au murit peștii, dar dau asigurări că i-au înlăturat deja din apă.</strong></p><p>Pe suprafața unuia din cele trei lacuri din parcul Valea Trandafirilor, azi-dimineață, pluteau zeci de pești morți, iar în jur, persista un miros neplăcut. Cei care se plimbau prin parc au venit cu mai multe versiuni ale acestui fenomen.</p><p><i>,,Otrăvirea apelor. Multe deșeuri care se aruncă, plastic. Toate păsările, toate animalele care se află aici pier, le trebuie apă curată. Iar noi oamenii ce facem, aruncăm tot. ”&nbsp;</i></p><p><i>,, Noi credem că de la călduri, că brusc au venit căldurile și apa de-abia s-a încălzit și oxigen cred că nu le ajunge. Nu se știe până când, dar ar trebui o analiză.”</i></p><p><i>,, Spun că s-a încălzit apa și nu le ajunge oxigen, dar nu ști la cât e de corect asta.”</i></p><p>Oamenii spun că s-au adresat la primărie cu această problemă, însă așa și nu a fost remediată.&nbsp;</p><p>Acest tânăr muncește pe malul iazului, iar pentru a scăpa de mirosul înțepător s-a apucat chiar el să scoată peștele din apă.</p><p>Abia după masă, reprezentații de la Spații Verzi ne-au spus că au mers la fața locului și au scos peștele din apă. Totuși nu este clar câte zile au stat acolo peștii morți.</p><p><i>,, Menționăm că în acest moment lucrătorii municipali extrag din apă peștele mort, și îl transportă pentru înhumare la Necropola municipală”, </i>a menționat ofițerul de presă de la Spații Verzi, Victor Nichitus.</p><p>Cei de de la Spații Verzi presupun că printre cauzele care au dus la producerea acestui fenomen ar sta încălzirea bruscă a temperaturii apelor care ar fi redus cantitatea oxigenului sau poluarea iazului.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/06/10/06b74d3e-8b70-4563-a81e-0b0b72e640aa_lacuriverzi.mp4" controls=""></video></div></div>

comerciale

11 iunie 2025, ora 10:45

10 iunie 2025, ora 12:15

09 iunie 2025, ora 20:43

09 iunie 2025, ora 17:34

09 iunie 2025, ora 10:04

06 iunie 2025, ora 16:13

06 iunie 2025, ora 11:18

06 iunie 2025, ora 11:14

05 iunie 2025, ora 21:30

04 iunie 2025, ora 14:39

04 iunie 2025, ora 12:34

04 iunie 2025, ora 10:44

/VIDEO/ Momentul prăbușirii avionului din India: Sunt 133 de morți. Piloții au transmis un singur cuvânt

12 iunie 2025, ora 14:22

/PROMO/ Ministrul Energiei, Dorin Junghietu - invitat astăzi la „Cutia Neagră”. De la 19:55, doar la TV8!

12 iunie 2025, ora 09:30

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1205: Explozii și RO-Alert. Zelenski avertizează Moldova și România, iar Putin vrea plan de înarmare

12 iunie 2025, ora 12:33

/VIDEO/ Între reforme și acuzații de dictatură: Cum arată democrația din Republica Moldova

12 iunie 2025, ora 08:14

/VIDEO/ Summit la Odesa sub amenințarea atacurilor. Maia Sandu: „Dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova”

11 iunie 2025, ora 22:10

/VIDEO/ „Ești însărcinată și ai HIV. Vei trăi doi ani”: Istoria unei femei care a născut un copil sănătos

09 iunie 2025, ora 10:08

/VIDEO/ Șoc cultural și vizită la Piața Centrală: Reacția unor oficiali UE care au gustat legume din Moldova

11 iunie 2025, ora 16:43

/VIDEO/ „Cutia Neagră PLUS”: Interviu exclusiv cu Michael McGrath, comisar european pentru Justiție

08 iunie 2025, ora 19:45

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1204: Tensiune la Nistru, summit la Odesa și condiția Rusiei. Maia Sandu lansează o avertizare oficială

11 iunie 2025, ora 23:39

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.