Standard

Facebook a șters conturile unei rețele de dezinformare în Moldova: Dezvăluiri despre strategia pro-rusă

design emilia (15).webp

/VIDEO/

/VIDEO/ „Votând pentru UE, votați pentru război”: Cine seamănă falsuri și pune semnul „egal” între UE și NATO

UE-NATO alo.webp

/VIDEO/ Noile invenții ale lui Elon Musk: Taxiuri fără șofer și o armată de roboți 

MUSK WE ROBOT.webp

O jurnalistă ucraineană ar fi murit în captivitate în Rusia. Era dispărută din vara anului trecut

F7l1OqaXsAAU7Uf-e1696437223444.webp

/VIDEO/ „România va înghiți Moldova”: Falsurile promovate de Maria Zaharova în „scenariul de românizare”

Zaharova alo.webp

Premiul Nobel pentru literatură ajunge în Coreea de Sud. Meritele câștigătorului

han kang.webp

Paginile de Telegram ale lui Șor, Tauber, Bolea, Guțul, indisponibile în Moldova. Lista e mai lungă

design emilia (4).webp

Rusia a blocat serviciul de mesagerie Discord

discord

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Cutremur la miezul nopții lângă Moldova: Cât de puternic a fost seismul din România

cutremur-resimtit-la-chisinau-151459-1591097031.jpg

Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat lui John Hopfield și Geoffrey Hinton. Ce merite au

premiul nobel in fizica.webp

TV8: Cerere de ofertă pentru selectarea unei companii de audit

micorfon tv8ok.jpg

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video

TV8 angajare.jpg

TOP ȘTIRI

Uniunea Europeană susține financiar Republica Moldova, pentru ca atunci când aceasta va ajunge membră a comunității europene, să nu fie un stat cu mult rămas în urma celor s-au alăturat mai devreme UE. Potrivit Auricăi Butnari, manager de proiecte în cadrul Delegației UE în Moldova, scopul este să se reducă diferențele de dezvoltare dintre Moldova și restul statelor membre ale comunității europene.&nbsp;„Interesul e ca atunci când Republica Moldova va adera la UE, să nu fie o țară foarte mult rămasă în urmă de țările membre ale UE, pentru că dacă ne uităm la datele statistice, economia Republicii Moldova la moment este la 30% din media țărilor membre ale UE. Scopul acestui plan în general tot ce se va întâmpla în anii următori este ca să avansăm și să reducem din această divergență de dezvoltare dintre Moldova și țările membre ale UE”, a declarat Aurica Butnari, managera de proiecte Delegația UE în Moldova, în cadrul ediției de vineri, 11 octombrie, a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=X-C-Jcgvg9Y" target="_blank">Moldova Gândește LIVE</a>” de la TV8.&nbsp;Importanța investițiilor europene în țara noastră o confirmă și directorul executiv CALM, Viorel Furdui. Acesta susține că dacă nu ar fi existat sprijin din partea UE, numeroase proiecte care astăzi sunt o realitate, nici nu ar fi existat.&nbsp;„Dacă nu erau banii europene, nu mai exista drumul cela spre Giurgiulești, Comrat, în multe sate nu erau apeducte, sisteme de canalizare, nu ar exista eficiență energetică și așa mai departe. Accesarea fondurilor din exterior este unica soluție la moment pentru Republica Moldova, pentru ca comunitățile locale să se dezvolte”, a subliniat Viorel Furdui.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=X-C-Jcgvg9Y"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/X-C-Jcgvg9Y" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ De ce Europa susține financiar țara noastră? „Să reducem din divergența de dezvoltare dintre Moldova și țările UE”

RM UE Europa Moldova.jpg

Emisiuni

social

Abuzul și violența sexuală împotriva copiilor este o infracțiune gravă.&nbsp;În acest an au fost înregistrate 273 de cazuri penale.Despre pedofili și victimele lor discutăm sâmbătă, la„ Moldova gândește”. De la 19:45, la TV8.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/aafa83ab-6f1a-4dde-8fe8-c3be5ec38009_MOLDOVAGANDESTE-12102024-PROMOPEDOFILIEforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Copiii, în capcana pedofililor. Cum prevenim abuzurile - sâmbătă, la „Moldova gândește”

Maria-Emilia Hîncu

/PROMO/ Moldova gândește

design emilia (17).webp

design emilia (17).jpg

Comisia Vetting, de evaluare a judecătorilor, a încheiat de evaluat toți cei 25 de candidați la funcții în cele două colegii specializate din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiul disciplinar. Procesul de evaluare a integrității acestor subiecți a început în luna decembrie 2023, când Comisia a notificat candidații despre inițierea evaluării. Printre cei evaluați s-au numărat judecători din instanțe de diferit nivel, profesioniști din domeniul juridic și reprezentanți ai societății civile.Comisia a primit la evaluare 13 candidați la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și 12 candidați la funcția de membru în Colegiul disciplinar. Evaluarea acestora s-a desfășurat conform criteriilor de integritate financiară și etică stabilite de lege.&nbsp;Din cei 13 candidați la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, un candidat s-a retras din concurs, iar altul a fost retras de CSM. Restul candidaților au promovat evaluarea, rezultând o rată de promovare de 85% din numărul total de candidați primiți la evaluare. Toți cei care au promovat au participat la audierile organizate de Comisia Vetting.Referitor la Colegiul disciplinar, din cei 12 candidați transmiși Comisiei spre evaluare, trei s-au retras sau au fost retrași de CSM pe parcursul procesului. Șase candidați au promovat, iar trei nu au promovat evaluarea, rezultatele indicând o rată de promovare de 50 % din numărul total de candidați. O singură candidată din acest grup a ales să nu participe la audiere, în timp ce ceilalți candidați supuși evaluării au acceptat invitația de a răspunde la întrebările membrilor Comisiei în cadrul unei audieri publice.

Evaluarea candidaților la funcții în cele două colegii ale CSM, la final: Câți dintre ei au trecut de Vetting

csm.jpg

timp liber

externe

politic

Sci-Tech&Media

Unul dintre cele mai controversate subiecte, răspândi în mediul online este semnul de egalitate dintre UE și NATO sau chiar atragerea Moldovei în război prin intermediul acestor organizații. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri politici tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO. Echipa „Alo, TV8” a încercat să afle adevărul din spatele acestor speculații.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/15d4a3ef-dde9-4d5a-9269-d533ea8c111b_alo1.mp4" controls=""></video></div></div>Retoric prin care NATO este prezentată drept un pericol pentru pacea din Republica Moldova a fost promovat de mai mulți actori politici. Un exemplu este ex-președintele Igor Dodon, care a folosit acest narativ în campania sa electorală din 2016, dar și pe parcursul mandatului prezidențial:„O garanție a marilor puteri mondiale va fi o prioritate să obținem, pentru ca statutul de neutralitate să nu fie subiect de discuție. Aici niciodată nu vor fi soldați NATO, tancuri NATO, indiferent, nu doar americani, a oricărui stat.”După ce Rusia a invadat Ucraina, subiectul a început să prindă mai mult contur, iar în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare, unii candidați la șefia statului apelează la vechea sperietoare. O dovadă îl reprezintă numărul de postări distribuite pe canalele de telegram.&nbsp;Cel mai frecvent fals utilizat este semnul de egalitate dintre Uniunea Europeană și NATO. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri de opoziție tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO.„Astăzi, creaturile galbene, ne spun că votând la referendum pentru UE, NATO va asigura securitatea și liniștea în Moldova. Votând la referendum pentru UE, votați pentru război, pentru sânge și pentru copii morți pe pământul moldovenesc”, a declarat &nbsp;fugarul Ilan Șor.„Trebuie să spunem un NU hotărât integrării europene, deoarece această cale nu duce la bunăstare și dezvoltare economică, ci la aderarea noastră la blocul militar”, a spus și deputatul neafiliat, Vasile Bolea.Într-adevăr, multe țări fac parte din ambele organizații, dar scopul, modul de organizare și obiectivele acestora sunt diferite, respectiv și procesul de aderare. NATO a fost creată în 1949, ca răspuns la pericolul sovietic, iar în prezent cuprinde 32 de state. Organizația Nord-Atlantică este una politico-militară, cu caracter defensiv și are drept scop garantarea securității membrilor, bazat pe principiul „unul pentru toți și toți pentru unu”.Faptul că, pe parcursul celor 75 de ani de la fondare, nu a existat nici un conflict armat pe teritoriul unui stat membru, reprezintă cea mai bună dovadă că Alianța este una funcțională. Deciziile Alianței sunt luate prin consens și reprezintă expresia voinței colective a tuturor țărilor membre.NATO nu înseamnă doar sprijin militar direct, dar și combaterea terorismului, securitatea cibernetică, gestionarea crizelor umanitare, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea de tehnologii pentru apărarea colectivă. Alianța se adaptează continuu la noile amenințări, bazându-se pe dialog, încredere și cooperare eficientă.Spre deosebire de NATO, UE este o uniune politică și economică formată din 27 de state. Obiectivele sale principale sunt: asigurarea păcii, prosperității economice și promovarea valorilor democratice pe bătrânul continent. Toate statele membre au un mare obiectiv comun: dezvoltarea unei societăți libere, democratice cu un nivel ridicat de trai. Mai mult, UE a reușit să reducă substanțial și discrepanțele economice între regiuni.Cele două organizații au o colaborare foarte strânsă, deoarece&nbsp; promovează valori similare și reușesc să reunească în formate diferite, un număr mare a acelorași state. Însă, aderarea la UE nu echivalează cu aderarea la NATO și vice-versa. În acest sens avem câteva exemple: Austria, care este membră UE, dar nu este membră NATO, Irlanda- membră UE dar nu membră NATO, Cipru- membră UE, dar nu și NATO. În același timp Turcia face parte din Alianța Nord Atlantică, dar nu este stat membru al UE. Într-o situație similară se află Macedonia, Norvegia, Muntenegru, Albania. Totuși, unii actori politici din Moldova, creează confuzii în acest sens:„Parlamentarii PAS ar pregăti în taină un pachet de inițiative legislative, care ar permite aderarea Republicii Moldova la NATO, după modelul Suediei și Finlandei”, a menționat fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.De fapt, în statele fără consens privind aderarea la NATO sau UE, se organizează referendumuri. De exemplu Ungaria a aderat la NATO în 1997, cu 85% voturi pentru. În 2003, Slovenia a organizat un referendum cu două întrebări: integrarea în UE, susținută de 89% din populație, și integrarea în NATO, cu 66% voturi pentru.În cazul Republicii Moldova&nbsp; vorbim doar de o singură întrebare „ ne dorim sau nu integrare în UE”. Chișinăul a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024, iar pentru a deveni membru cu drepturi depline trebuie să încheie cele 35 de capitole. Nici unul dintre ele nu face trimitere la NATO sau la înarmarea țării.Astfel, experiența altor state și a Republicii Moldova arată că aderarea la UE și NATO sunt procese distincte. Reticența Turciei privind aderarea Suediei a demonstrat că Alianța nu ia decizii dacă nu se ajunge la un consens unanim. Mitul că doar SUA decide în cadrul Alianței este fals. Nu există un semn de egalitatea între cele două organizații, deoarece ele au scopuri, mecanisme, instituții, conducere, drepturi și obligațiuni diferite.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=jDtk3fXHCmc"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/jDtk3fXHCmc" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Dinu Plîngău este somat de șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, să prezinte scuze angajaților IGP. Cernăuțeanu susține că îi va expedia lui Plîngău o cerere prin care îi va solicita oficial să facă acest lucru.&nbsp;Se întâmplă după ce politicianul a declarat la „Întreabă Ghețu” că trei activiști ai formațiunii ar fi fost reținuți de polițiști după ce ar fi lipit pliante electorale cu candidatul Blocului „Împreună”, Octavian Țîcu, într-un spațiu special amenajat și ținuți trei ore la audieri.&nbsp;„S-au întrecut anumite linii roșii. Colegi din organizația municipală, oameni înscriși în voluntarilor prezentate la CEC de către Blocul Împreună, au fost ținuți la Inspectoratul de Poliției fără niciun motiv. Nu avem nicio explicație din partea Poliției”, a declarat Dinu Plîngău.&nbsp;Plîngău a acuzat oamenii legii că ar fi recurs la reținerea celor trei în scop de intimidare.&nbsp;De cealaltă parte, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu neagă faptul că activiștii ar fi fost ținuți trei ore la audieri și spune că au fost eliberați după circa 40 de minute, adică imediat ce au fost documentați, iar oamenii legii au constatat că nu au comis nicio ilegalitate. Cernăuțeanu îl acuză pe Plîngău de manipulare și spune că așteaptă de la acesta scuze publice în adresa poliției.&nbsp;„O să vă prezentăm cererea către dvs ca să cereți scuze pentru manipularea pe care o faceți și să vă aduceți scuzele publice poliției”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.&nbsp;În replică, Dinu Plîngău i-a spus lui Viorel Cernăuțeanu să nu facă politică.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=jw0u_We-Cc8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/jw0u_We-Cc8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Șeful IGP vrea ca Dinu Plîngău să prezinte scuze Poliției. „Să vă cereți scuze pentru manipulare”

plingau cernauteatu

economic

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig.&nbsp;La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE.&nbsp;Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu.&nbsp;Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro.&nbsp;Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui.&nbsp;Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună.&nbsp;În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă.&nbsp;Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui.&nbsp;Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea.&nbsp;Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/04/6fc0ccff-164a-45d0-ba6a-7b9125afbe9b_VERDE-NOCHIEP5forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia

Redacția TV8

verde5.webp

verde-n ochi

Rusia a lansat un nou atac asupra Ucrainei. Mai multe persoane au murit după ce trupele ruse au lansat rachete balistice asupra Odesei, în sudul Ucrainei. Institutul german de cercetări Kiel a avertizat că ajutoarele occidentale pentru Ucraina s-ar putea reduce drastic în 2025, dacă Donald Trump va ajunge din nou preşedinte în Statele Unite, iar Germania îşi va restrânge bugetul, transmite AFP, potrivit Agerpres. Totuși, șeful NATO se arată optimist.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/10/70fa4c97-e740-4483-a8be-8216e9131dd6_ZelenskiRutte.mp4" controls=""></video></div></div>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încheiat mini-turneul de 48 de ore prin Europa, vizitând Londra, Paris şi Roma, pentru a prezenta detaliile „Planul pentru victorie” aliaţilor-cheie. Zelenski neagă că o încetare a focului cu Rusia ar fi discutată în turneul său european și menționează că Putin are un gând ascuns de ”a nu pune capăt războiului, ci de a prelungi procesul”.UPDATE&nbsp;Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că vrea ca războiul cu Rusia să se încheie în 2025 şi cere din acest motiv Germaniei, la Berlin, să nu reducă ajutorul destinat Kievului, aşa cum prevede, relatează agenția AFP, citată de News.ro.UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, în timpul întâlnirii de vineri cu Papa Francisc, principala chestiune discutată a fost întoarcerea acasă a ucrainenilor aflaţi în captivitatea rusă. „Contăm pe asistența Sfântului Scaun în ceea ce priveşte întoarcerea acasă a ucrainenilor capturați de Rusia” – a subliniat președintele.UPDATE&nbsp;Armata rusă a lansat o contraofensivă puternică în zone din provincia rusă Kursk ocupate de armata ucraineană la începutul lunii august, afirmă joi surse concordante din ambele tabere citate de agenţia EFE. &nbsp;UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit vineri după-amiază, 11 octombrie, la Berlin pentru a se întâlni cu cancelarul Olaf Scholz în cadrul unui mini-turneu european cu scopul de a obţine sprijin suplimentar şi a-şi prezenta ”planul de victorie”.UPDATE Soldații ruși implicați în bătălia pentru Vovceansk au început să folosească „tactica cârtiței” în scopul de a recuceri acest oraș din regiunea Harkov de unde au fost alungați acum doi ani, după șase luni de ocupație, relatează Unian. Nereușind să recucerească orașul cu bombardamente masive, care l-au ras practic de pe fața pământului, rușii sapă de-acum tuneluri pentru a înainta către pozițiile strategice. Potrivit lui Vitali Saranțev, membru al Grupului operațional-tactic Harkov, această tactică nu este nouă pentru invadatori. Ei au mai folosit-o la Avdiivka, un oraș din regiunea Donețk de unde trupele ucrainene s-au retras în februarie anul acesta. „Inamicul încearcă să se deplaseze printre case, creând mici tuneluri subterane din subsol în subsol”, spune Saranțev, potrivit Libertatea.UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că liderii Comisiei Europene vor să răstoarne guvernul ungar suveran și să-l înlocuiască cu un guvern ”bruxellit”, pentru a obliga astfel Ungaria să intre în război alături de Ucraina.&nbsp;UPDATE&nbsp; În brigada de elită a pușcașilor marini ruși care a capturat Vugledar au rămas 600 din 3.000 de soldați. Pierderile brigăzii de elită 155 a Flotei Pacificului a Federației Ruse, care luptă în apropiere de Vuhledar, în regiunea Donețk, din toamna anului 2022, se ridică la aproximativ 2.400 de persoane, relatează New Voice. Astfel, brigada a pierdut aproximativ 80% din soldații săi, din cei 3.000 de oameni rămânând doar 600, potrivit informațiilor publicate de agenția rusă Novosti.UPDATE Rusia a transferat în jur de 50.000 de soldați din alte sectoare ale frontului în regiunea Kursk, a declarat comandantul șef al Ucrainei Oleksandr Syrskyi pe 10 octombrie, la mai bine de două luni de la începutul incursiunii de la Kiev, notează Kyiv Independent.UPDATE Un incendiu major la o rafinărie din Crimeea anexată a provocat stare de rău și simptome grave locuitorilor din zonă și a alimentat o mulțime de plângeri la adresa autorităților de ocupație, mai ales în contextul siguranței și a impactului ecologic, relatează The Moscow Times.UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit, vineri, la Vatican, cu Papa Francisc. Cei doi au avut o întrevedere privată de 35 de minute la palatul apostolic. A fost a doua întâlnire din acest an a celor doi, după cea din iulie, cu ocazia summitului G7 din Italia, informează Reuters şi ANSA, citate de Agerpres. Papa Francisc a fost criticat în martie de mai mulţi oficiali de la Kiev după ce a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă curajul de a ridica steagul alb şi de a negocia încheierea războiului cu Rusia. Zelenski a respins atunci poziţia lui Francisc ca pe o „meditaţie virtuală”, de la distanţă. Președintele ucrainean i-a oferit papei o pictură în ulei intitulată „Masacrul de la Bucea. Povestea Maricicăi” şi a primit în schimb, printre altele, o placă din bronz cu o floare şi inscripţia „Pacea este o floare fragilă” şi cartea „Persecutaţi pentru adevăr. Greco-catolicii ucraineni în spatele cortinei de fier”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/fc6d9fbd-deff-4580-abe9-1c2b694cfcd5_ZelenskiPapa.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE „Relaţiile internaţionale au intrat într-o perioadă de schimbări fundamentale, iar formarea unei noi ordini mondiale care să reflecte diversitatea planetei este un proces ireversibil”, a spus preşedintele rus Vladimir Putin la Aşgabat, capitala Turkmenistanului, pentru un forum internaţional. Numele evenimentului pare o ironie la adresa celui care a început războiul cu Ucraina: „Interrelaţia dintre timpuri şi civilizaţii: baza păcii şi dezvoltării”, notează Mediafax.UPDATE Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat vineri că dronele cu inteligență artificială joacă un rol cheie pe câmpul de luptă din Ucraina și a îndemnat la mai multă instruire a trupelor cu privire la modul de utilizare a acestora, informează Reuters.UPDATE Un atac rusesc asupra regiunii Odessa de la Marea Neagră a făcut joi noaptea 14 victime - patru morţi şi zece răniţi - a anunţat vineri guvernatorul Oleg Kiper printr-un mesaj preluat de AFP de pe Telegram.UPDATE Un influent senator american le-a cerut lui Mark Zuckerberg, şeful Meta, şi lui Sundar Pichai de la Google să ia măsuri pentru a combate dezinformarea Rusiei în Republica Moldova înainte de alegerile din 20 octombrie, în care moldovenii își aleg președintele și votează într-un referendum pentru aderarea la UE.UPDATE Lituania a întărit măsurile de securitate la granița cu exclava rusă Kaliningrad, blocând un pod peste râul Nieman cu obstacole antitanc cunoscute sub numele de "dinți de dragon".UPDATE Forțele Aeriene ale Coreei de Sud au efectuat exercițiu real cu o rachetă germană aer-sol Taurus cu rază lungă de acțiune, scrie vineri agenția de presă Yonhap, citând oficiali ai armatei. Racheta a lovit cu precizie o țintă la 400 de kilometri distanță, demonstrând capabilitățile acestui tip de proiectil. Ucraina cere cu insistență permisiunea Germaniei pentru a folosi aceste arme împotriva Rusiei, însă până acum s-a lovit de refuzul cancelarului Olaf Scholz, potrivit Digi24.UPDATE Rusia susține că a avariat cu rachete balistice un sistem ucrainean de apărare antiaeriană Patriot desfășurat în centrul Ucrainei, deși forțele aeriene de la Kiev susțin că această baterie costisitoare este încă operațională, potrivit Ziare.com.UPDATE Dacă în urmă cu doi ani numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%, a explicat pentru HotNews un politician aflat la putere în Kiev. „Nu există soluții corecte. O parte a societății își dorește un lucru, cealaltă parte altceva. Este o decizie extrem de dificilă pentru președinte”, a spus un politician important referitor la eventualele negocieri de pace, însoțite de eventuale cedări ale Ucrainei. Unii dintre cei 40% de ucraineni care ar vrea negocieri consideră că linia frontului ar trebui să rămână acolo unde este acum, ceea ce ar însemna un control semilegal al rușilor asupra unor teritorii.UPDATE Președintele Vladimir Putin și-a început vizita în Turkmenistan. Liderul rus va susține un discurs și se va întâlni cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, potrivit Ziare.com.UPDATE Jurnalista ucraineană Viktoria Roshchyna a murit în timp ce se afla în captivitate în Rusia, au anunțat autoritățile ucrainene pe 10 octombrie, relatează The Guardian.UPDATE În timp ce Statele Unite iau în considerare următorii pași din războiul Rusia-Ucraina, trebuie să amintim că în istorie conflagrațiile se termină rareori cu un sfârșit clar. Un expert american, Thomas Graham de la Council on Foreign Relations, subliniază că Kievul are la orizont 3 câștiguri reale: transformarea țării într-una democratică, aderarea la UE și perspectiva intrării în NATO, notează Ziare.com.UPDATE „Slăbiciunea anumitor parteneri îl va face pe Putin încrezător în următorii pași”, a spus Volodimir Zelenski la conferința de presă cu premierul croat Andrej Plenkovic. „Dorința lui nu este să pună capăt războiului, ci să prelungească procesul.” „De aceea cerem să ne întărim – atât în ceea ce privește garanțiile de securitate, cât și armele și viitorul după război”, a spus liderul ucrainean. „El (Putin) înțelege doar de forță”, notează Ziare.com.UPDATE Actorul american Steven Seagal, apropiat de Vladimir Putin și numit Reprezentantul Special al Ministerului de Externe al Rusiei pentru legăturile umanitare ruso-americane, a spus că este dispus să se ducă pe front pentru a apăra Rusia, scrie site-ul rusesc Gazeta.ru.UPDATE O încetare a focului între Ucraina şi Rusia "nu este un subiect al discuţiilor" cu aliaţii Kievului, a declarat la Paris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron, transmite AFP. "Nu am discutat despre o încetare a focului", a insistat în faţa presei preşedintele ucrainean, care a cerut o creştere rapidă a ajutorului occidental. "Vine iarna, avem nevoie de ajutorul vostru", a spus el, în timp ce sistemul energetic al Ucrainei este parţial distrus de bombardamentele ruseşti, iar pe frontul din estul Ucrainei trupele Kievului nu reuşesc să oprească înaintarea armatei ruse care anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi.UPDATE Premierul italian Giorgia Meloni a anunţat joi seara, la Roma, după o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Italia va găzdui în iulie următoarea conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei, relatează AFP. "Ucraina nu este singură şi îi vom fi alături atât timp cât va fi necesar", a declarat presei Giorgia Meloni, precizând că această reuniune va avea loc pe 10 şi 11 iulie 2025.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/a000c30c-fbc4-4f25-b168-c61774e0ff20_VID20241011084749777.mp4" controls=""></video></div></div>UPDATE Peste 1.800 de ruși au intrat în Polonia cu vize eliberate pe o perioadă de 22 de luni „fără nicio bază legală”, de la începutul invaziei până în acest an, a declarat șeful Oficiului Suprem de Audit al Poloniei (NIK).UPDATE NATO lansează luni, 14 octombrie, exerciții nucleare la scară largă, Steadfast Noon, la care participă zeci de aeronave și 2.000 de militari.UPDATE După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, din urmă cu 960 de zile, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni economice și financiare împotriva Moscovei. Acum un fenomen lovește Rusia: exportatorii autohtoni se confruntă cu o lipsă de lichidități, pe măsură ce plățile de la băncile străine întârzie, care se tem de sancțiunile Statelor Unite. Criza devine acută, iar restricțiile financiare sunt în creștere, răspândindu-se rapid.UPDATE Marea Britanie trimite trupe în vestul Ucrainei pentru a pregăti noii recruți. Conform planurilor aflate în discuție, grupuri mici de instructori militari britanici ar putea fi dislocate în părțile de vest ale Ucrainei, notează NewsWeek.UPDATE Grupul Unilever şi-a vândut afacerea din Rusia către Arnest Group, devenind cel mai recent caz al unei companii multinaționale care părăsește Rusia de la invadarea Ucrainei de către aceasta, în urma unui proces de vânzare ”complex”, transmite Reuters.UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis aliaților, joi, la Londra, în urma unei întâlniri cu premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, să nu se mai îngrijoreze de o eventuală revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, subliniind că miliardarul înţelege miza războiului din Ucraina pentru securitatea SUA, relatează AFP, potrivit news.ro.UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a prezentat premierului italian Giorgia Meloni planul de victorie al Ucrainei în timpul vizitei sale în Italia. Cei doi lideri au avut o discuție productivă axată pe consolidarea poziției Ucrainei și promovarea relațiilor diplomatice strânse cu partenerii săi.„Vreau să vă mulțumesc în mod special pentru asistența de securitate oferită țării noastre – în primul rând, sisteme de apărare aeriană care salvează vieți în orașele și satele noastre”, a spus Zelenski prin Telegram. El a mai menționat că au discutat despre pregătirea unui nou pachet de securitate, notează Daynews24.UPDATE Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, în timpul vizitei de joi în Franţa, i-a prezentat personal preşedintelui Emmanuel Macron Planul victoriei Ucrainei în războiul declanşat de ruşi şi i-a mulțumit pentru pregătirea și echiparea brigăzii ucrainene „Anna de Kiev”. Părțile au mai discutat despre producția comună de arme, implementarea Formulei de pace propuse de Ucraina și organizarea, la 17 octombrie, a unei conferințe privind securitatea și apărarea nucleară, notează Rador.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/c02b6c9a-bcb6-43ff-9b08-c236d7f2aa66_ZelenskiMacron.mp4" controls=""></video></div></div>

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 961: Alertă în 2025, tactica cârtiței și cadourile Papei. Expert: Kievul are 3 câștiguri la orizont

război în ucraina avion pilot.webp

Vreau în Europa

Vinurile moldovenești au devenit atracție turistică în Danemarca, după ce singurul wine bar moldovenesc a fost premiat de celebrul ghid „Star Wine List”. Deși cel mai ieftin vin pornește de la 50 de euro sticla, localul nu duce lipsă de clienți datorită ospitalității moldovenilor, dar și varietății mari de vinuri. O echipă TV8 a vizitat ambasadorii vinurilor moldovenești din Copenhaga și vine să ne prezinte impresiile.&nbsp;Singurul wine bar moldovenesc din Danemarca se află chiar în centrul Copenhagăi. Se bucură mereu de clienți vechi, dar și noi, atrași inclusiv cu denumire-i inedită- „Not Your Usual – Wine Bar”, în traducere din engleză „Nu e localul tău de vin obișnuit”.„Suntem în centrul orașului, în partea aia avem Primăria, acolo e strada pietonală, suntem în ultra centru situați. „Not your usual„ de ce este așa de aceea că noi avem aici vinuri comparativ cu alte vinoteci total diferite. Nu avem vinuri franceze, italiene, spaniole pe care le găsești în supermarket sau în alte locații. Noi avem vinuri din Moldova, România, Ungaria, Grecia, Georgia, Liban și ceva locații mai exotice pentru publicul danez. Vă invit în unicul wine bar din țările nordice unde puteți găsi o mulțime de vinuri moldovenești”.Proprietarul localului cu vinuri moldovenești este Daniel Frumusachi, un tânăr concetățean de-al nostru, somelier de profesie, care a absolvit Centrul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău. Wine barul a fost deschis în 2018 de un alt moldovean, dar anul trecut, Daniel Frumusachi și partenerul său de afaceri au decis să-l cumpere. Tânărul spune că a ajuns în Danemarca, deoarece și-a dorit o schimbare în carieră. Acum muncește mult pentru ca localul său să devină și mai renumit pentru vinurile de calitate, dar și pentru ospitalitatea personalului.„Aici Avem un vin local, care se numește „Viorica”. Este cel mai vândut vin la noi în bar. Este produs în 2023, deci este foarte proaspăt, aromat”.Vinul aici se vinde, în mare parte, la pahar, iar prețul variază între 11 și 17 euro. În același timp, prețul unei sticle pornește de la 50 de euro.&nbsp;„Aici avem cel mai scump vin pe care îl avem acum în colecție, avem doar o singură sticlă. Majoritatea sunt de la licitație - nu le mai găsești în lume. Este un vin francez din 1940, de la începutul războiului, pe care îl păstrăm și așteptăm un oaspete cu buzunarul gros. La moment este 750 de euro”.Daniel spune că în Danemarca este mult mai ușor să lansezi și să dezvolți o afacere decât în Moldova.&nbsp;„Să dezvolți o afacere în Danemarca este fantastic. În primul rând, aici nu ai birocrație, ca să deschizi o afacere în domeniul ospitalității. Poți face asta în două clickuri. Nu trebuie să umbli pe la organe să faci acte, nu există contabilitate. Dacă bem această sticlă în trei- eu, tu și domnul operator- nu avem treabă cu contabilitatea să scoatem această sticlă din business”.&nbsp;Wine barul moldovenesc din Copenhaga a ajuns în acest an în Ghidul „Star Wine List”, fiind nominalizat cu „Steaua Roșie”. Performanța a fost obținută grație meniului foarte select și a deservirii impecabile.&nbsp;„Star Wine List, acesta este un ghid în lumea iubitorilor de vin, ca un fel de „Michelin”. Ei analizează meniul de vin și serviciile pe care le primesc. Suntem unicul local în star wine list care suntem predominant focusați pe vinuri din Republica Moldova”.&nbsp;Testul ospitalității a fost unul destul de riguros și a fost obținut după ce localul a fost vizitat de doi clienți foarte pretențioși.&nbsp;„Am dat tot frigiderul să-l guste ca să-mi zică că niciun vin nu le-a plăcut. Zic „mamă ce oameni sunt ăștia ca să zică că nu le place nimic” și le-am dat ultimul vin cu speranța că dacă nu le place ăsta cred că îi dau afară că eu nu mai rezistam și ultimul le-a plăcut. Asta a fost o verificare cum eu am să reacționez emoțional, fiind o persoană care oferă servicii”.&nbsp;Daniel spune că afacerea lui cu vinuri prosperă datorită celorlalți colegi care muncesc acolo. Este vorba despre patru studenți moldoveni, angajați part-time. Una din ei este Cătălina Luca. Tânăra învață programare la Academia de Business din Copenhaga, iar în timpul liber muncește la wine barul moldovenesc.„Te simți ca într-o familie aici, pentru că e o atmosferă foarte caldă, foarte primitoare, e o plăcere să vii aici și asta se vede prin câți clienți vin și tot vin în fiecare săptămână la noi. Ceea ce îmi place aici în Danemarca este faptul că noi avem timp să și învățăm, dar și să lucrăm ca să avem surse financiare ca să ne putem întreține financiar independent”.&nbsp;Deși localul nu este unul foarte mare, vânzările au crescut în această vară cu puțin peste 50 la sută.&nbsp;„Am început să avem oaspeți loiali, care e foarte dificil să îl ai în Danemarca fiindcă ai afară sute de localuri în raza de unu, doi kilometri și ca să păstrezi oaspeții să mai vină o dată la tine trebuie să fii foarte bun sau foarte unic”.&nbsp;Oaspeții localului se bucură că aici pot găsi vinuri, pe care nu le mai găsesc nicăieri în Danemarca.&nbsp;„De exemplu, acest vin este din Liban și nici nu m-am gândit că acolo se face vin. Asta este interesant la acest wine bar. Iubesc vinurile moldovenești, înainte de a veni aici nu știam nimic, însă Daniel ne-a făcut o prezentare și ne a spus istoria lor despre regiune și cred că de asta am și venit înapoi”.„Am făcut chiar și o glumă că lucrez aici în calitate de client pentru că vin foarte des. Cu cât mai mult servesc din vinurile moldovenești cu atât mai mult devin un fan, sunt minunate”.&nbsp;„Cultura consumului de vin în Danemarca este foarte mare. Oamenii au bani și își pot permite produse calitative. Pe lângă asta, ei consumă foarte mult, cantități industriale, mai ales vinerea. Dar oricum te simți în siguranță mereu aici. Nimeni nu te agresează. Poți să mergi la orice oră noaptea în oraș, nimeni nu se leagă de tine, nu sunt agresivi chiar dacă sunt beți”.&nbsp;Daniel Frumusachi spune că are planuri mari de viitor. Împreună cu partenerul său de afaceri, Vasile Catan, planifică să mai deschidă un wine bar moldovenesc în Danemarca sau poate un restaurant.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/02/26b8acc9-c6cd-41c5-85a8-8fc5876747b1_vindanemarca.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Istoria de succes a unicului wine bar moldovenesc din Copenhaga: „Să dezvolți o afacere în Danemarca e fantastic”

vreau wine bar danemarca.webp

Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023, scris Reuters. Jurnalista independentă, care a lucrat și pentru RFE/RL și alte instituții de presă ucrainene, a fost ținută captivă în două centre de detenție descrise ca fiind unele dintre cele mai brutale, fiind cunoscute pentru metodele sale extreme de tortură, scrie <a href="https://www.pravda.com.ua/eng/news/2024/10/11/7479262/" target="_blank">Ukrainska Pravda</a>.Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în teritoriile ocupate de ruși în timp ce acoperea războiul, fiind corespondentă pentru mai multe instituții de presă. Rusia a recunoscut în aprilie anul trecut că ea este reținută, potrivit<a href="https://hotnews.ro/iadul-pe-pamant-jurnalista-ucraineana-viktoria-roschina-care-a-murit-inainte-de-a-fi-eliberata-de-rusia-a-fost-inchisa-in-centre-de-detentie-cunoscute-pentru-brutalitatea-modalita-1811208" target="_blank"> hotnews</a>.&nbsp;Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat joi seară pe rețelele de socializare moartea acesteia, în ceea ce e a spus că era detenția ilegală, dar nu a precizat circumstanțele.Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare din Ucraina, a declarat pentru postul public Suspilne că Roșchina a fost pe o listă de prizonieri care urmau să fie eliberați în timpul unui schimb de prizonieri și că „s-a făcut tot ce era necesar” pentru schimb.Ea urma să fie transferată la Moscova din orașul Taganrog, sud, a spus el.Grupul Reporters Without Borders a declarat că Roșchina a murit pe 19 septembrie, citând o scrisoare pe care familia ei a primit-o joi de la Ministerul rus al Apărării.Procuratura Generală ucraineană a declarat că anchetează moartea acesteia ca pe o crimă, în timp ce deja exista deschis un dosar cu privire la crime de război.&nbsp;Până vineri dimineață, Rusia nu a comentat public moartea ei.„Ce au făcut cu ea? Ce i s-ar fi putut face unei fete tinere ca să o facă să moară?” a scris activista și colega ei Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a pe X.Într-o declarație de vineri, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă amănunțită și independentă care să clarifice toate circumstanțele” morții jurnalistei.„Soarta ei este o reamintire tragică a miilor de persoane reținute în teritoriile ucrainene ocupate și în Rusia, precum și a represiunii impuse de autoritățile ruse”, se arată în comunicat.Roșchina a documentat eforturile Moscovei de a consolida puterea rusă în părțile din estul și sudul Ucrainei ocupate după invazia Kremlinului din februarie 2022. Ea a surprins, de asemenea, dificultatea vieții de zi cu zi din peninsula Crimeea la Marea Neagră, pe care Rusia a confiscat-o și a anexat-o în 2014. Articolele Viktoriei Roșchina au inclus fotografii ale echipamentelor militare rusești și au dezvăluit amploarea ruinelor din Mariupol, devastat de un asalt și asediu rusesc de luni de zile.Ea a mai fost <a href="https://hotnews.ro/jurnalista-rapita-de-serviciul-de-securitate-fsb-ntr-o-zona-ocupata-de-rusi-138905">reținută o dată înainte de forțele ruse, timp de 10 zile,</a> în sud-estul Ucrainei, în primele săptămâni ale invaziei Kremlinului.Tetiana Katricenko, director executiv al organizației pentru drepturile omului Media Initiative for Human Rights (MIPL), a spus că Roșchina a fost ținută în captivitate în cel puțin două închisori: Colonia Penală nr. 77 din Berdeansk, oraș ocupat temporar, și Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog, Rusia.„Ambele unități au fost folosite de ruși încă din primele luni ale invaziei pe scară largă pentru a-i ține atât soldați ucraineni, cât și pe civili, inclusiv femei”, a menționat Katricenko.„Taganrog (dar și Berdiansk, unde torturau prizonierii cu șocuri electrice) este cunoscut drept unul dintre cele mai brutale locuri pentru ucraineni din Rusia. Este numit iadul pe pământ. Acolo sunt ținuți în mod special luptătorii Azov de la Azovstal. Prizonieri eliberați povestesc torturi îngrozitoare. Acolo, toți cei pe care rușii vor să-i eticheteze drept criminali sunt forțați să mărturisească crimele pe care nu le-au comis. Ulterior, sunt transferați la Rostov pentru a fi judecați”, a spus Katricenko.Potrivit acesteia „Viktoria a fost ținută în Taganrog cel puțin din mai până în septembrie 2024, la izolare. Chiar înainte de un schimb planificat pe 13 septembrie 2024, ea și cel puțin o altă femeie din Melitopolul ocupat au fost scoase din Taganrog. Nu se știe unde au fost duse”.Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog este considerat unul dintre cele mai brutale din Rusia. Din aprilie 2022, apărătorii Mariupolului au fost trimiși acolo.Prizonierii de război eliberați au povestit că gardienii de la Taganrog folosesc pentru tortură bastoane de cauciuc, ciocane de lemn și șocul electric. Prizonierii sunt bătuți când vin, apoi în timpul perchezițiilor zilnice și a interogatoriilor. În timpul interogatoriilor, deținuții sunt forțați să mărturisească crime pe care nu le-au comis.„Un bărbat era în aceeași celulă cu mine. Îl duceau la interogatoriu în fiecare zi. Gardienii abhazi i-au spus că îl vor bate până când va mărturi și o va semna. L-au înecat cu apă, i-au aruncat o cârpă pe față și i-au turnat apă. Dreptu urmare, a semnat totul”, a spus unul dintre militarii eliberați, al cărui nume nu a fost făcut public de MIPL din motive de securitate.„Am auzit în mod constant țipete – cineva era mereu bătut. Uneori, țipetele continuau 15-20 de minute, iar după aceea, persoana nu putea să stea în picioare. Au fost aruncați înapoi în celulă, aproape inconștienți”, a spus un al prizonier.

Jurnalista ucraineană, moartă în captivitate în Rusia, a fost închisă în centre de detenție cunoscute pentru aplicarea torturii

17286494159685.webp

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/52798" target="_blank">Jurnalist TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter TV8</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor video</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Caruselul lui Șor! Un om din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc, sponsor de milioane al „GagauziyaLand”

investigații

Stela Mihailovici

Ștefan Bejan

Gagauzia Land.webp

Ploile din țară au devenit un adevărat calvar pentru șoferi, polițiști și salvatori. În timp ce în unele raioane din țară străzile au fost blocate de apă, iar șoferii nu pot circula, în alte zone ale țării salvatorii au fost nevoiți să scoată mașini de sub apă cu macaraua.Polițiștii din Leova sunt pe alarmă, fiind convocată și Comisia Situații Excepționale locală. Oamenii legii acordă suport șoferilor și drumarilor.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/da861468-84bf-4f08-beeb-57620851d39f_jj.mp4" controls=""></video></div></div>Din cauza ploilor abundente, în preajma localității Tătărășeni din raionul Cantemir apa s-a acumulat în cantități mari pe trase. Nivelul apei este de peste jumătate de metru și se circulă cu dificultate.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/59022360-4821-49f7-b3d2-05b5962243bb_kk.mp4" controls=""></video></div></div>Tot la Cantemir, din cauza acumulărilor de apă sunt blocate intrările în localitățile Lărguța și Leca. Polițiștii au intervenit de urgență pentru a ajuta cetățenii.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/7d10565d-c412-4284-9827-c4b3ae496f02_hi.mp4" controls=""></video></div></div>În schimb, la Hîncești, șoferii se simt ca în Veneția pe strada Chișinăului, unde mașinile practic plutesc pe drum.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/bfd2ddc8-c8f1-4313-a887-91b8df3b1ef3_jj.mp4" controls=""></video></div></div>Traseul național care tranzitează localitatea Lăpușna spre Pervomaiscoe s-a transformat de asemenea, într-un râu.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/491af077-e1fc-4eb5-949c-d34158627785_gh.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Moldova sau Veneția? Imagini ca în filme din raioane: Mașini scoase cu macaraua de sub apă și drumuri transformate în râuri

cover inundatii.webp

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună

Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev?&nbsp;Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin?&nbsp;Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună?&nbsp;Răspunsurile - duminică, într-o nouă investigație „Cutia Neagră PLUS”.&nbsp;Fiți cu ochii pe TV8, de la 19:45!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/04/c238c4b4-8299-4f3f-a4f0-23db4c744fd2_video5188693799240488386.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Cutia Neagră PLUS: 

Cutia Tarlev Morari Furtună.webp

a187acc4-bea4-4102-b1d4-8be4153332de.webp

Imagini terifiante în Capitală. Două tinere au fost luate la vale de apă, pe o stradă din Capitală. Potrivit mai multor postări în Telegram, totul s-a întâmplat pe strada Gavriil Bănulescu-Bodoni. Acestea au ajuns sub roțile unei mașini, care încerca să se ridice la deal.&nbsp;Din fericire, fetele au fost scoase cu ajutorul altor trecători.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/94dc3355-6d10-441b-b816-912549c6c575_VID20240914150925432.mp4" controls=""></video></div></div>Mai multe imagini cu alți locuitori ai Capitalei, care au fost luați pe sus de apă sau care chiar înoată pe străzile inundate, au fost distribuite în mediul online.Atenție, limbaj licențios!<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/ecf92e3f-069b-454a-80c7-d2fe20606e5f_video2024-09-1415-39-22.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/0d8eeef4-8e71-4554-bb5c-3bc42cf394d3_video2024-09-1415-39-42.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Terifiant! Două tinere luate de apă au ajuns sub roțile unei mașini, pe o stradă din Chișinău. Alți locuitori înoată pe drumuri

scr fete la bazin.webp

Fata de 14 ani din Pîrlița, Ungheni, care a dispărut pe 23 septembrie, a fost găsită vie și nevătămată. Potrivit poliției, minora se afla în orașul Florești.Adolescenta plecase de la școală și nu a mai fost de găsit.&nbsp;Aceasta a fost dată în căutare de poliție, iar oamenii legii au cerut și ajutorul oamenilor pentru a stabili unde se află aceasta.

Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei

O fată de 14 ani din satul Pîrlița, Ungheni, este căutată de poliție și rude după ce, acum trei zile, a plecat de la școală într-o direcție necunoscută. Oamenii legii cer ajutorul oamenilor pentru a stabili unde se află aceasta.Adolescenta are o înălțime de 1,65 de metri, păr șaten, ochi căprui și este de corpolență slabă.În ziua dispariției, minora era îmbrăcată în blugi negri, tricou albastru și purta adidași negri.Persoanele care cunosc informații&nbsp;despre fată sunt rugate să apeleze la 112 sau la numărul 060.363.755.

Dată în căutare de poliție! O fată de 14 ani, din Ungheni, a dispărut fără urmă după ce a plecat de la școală

design emilia (14).webp

Poliția mașină nouă 4.jpg

Unii dintre cei care și-ar fi vândut votul rușilor apelează acum după ajutor la 112, confirmă ministrul de Interne. Adrian Efros s-a referit la moldovenii care după ce s-au bucurat de o recompensă, acum s-ar fi pomenit cu datorii la bancă. Deocamdată, la poliție au ajuns cinci plângeri de acest fel. De cealaltă parte, Ilan Șor neagă orice insinuare de escrocherie, acuzând guvernarea de panicarea societății.&nbsp;Ieri, în spațiul public a apărut informația că sute de simpatizanți ai fugarului Ilan Șor, care au primit carduri din Rusia, ar fi fost trași pe sfoară.&nbsp;„A venit un mesaj că am un credit de achitat, iar pentru fiecare zi de întârziere vor fi aplicate penalități. Nu știu ce să fac cu aceasta. Am sunat de câteva ori pe reprezentanții blocului, dar nimeni nu răspunde. Nu înțeleg de ce se comportă așa cu noi? Au promis una, dar vedem altceva. Sunt șocat. Eu și consătenii suntem îngrijorați și nu știm ce să facem”,se arată în unul dintre mesajele despre care deschide.md susține că l-a primit de la o victimă din Cahul.&nbsp;Ministrul de Interne susține că poliția a și recepționat primele plângeri.„Mai mulți cetățeni care au avut cardurile MIR ar fi primit înștiințare că trebuie să achite pretinse datorii la banca din Federația Rusă. Vă rog să ne spuneți dacă ați înregistrat plângeri? Ce se va întâmpla cu acești oameni? - Noi am înregistrat foarte multe apeluri la 112 prin care cetățenii Republicii Moldova denunță astfel de cazuri și denunță circumstanțele prin care au fost atrași în această schemă criminală. Și depun depozite cine l-a atras și prin ce metode. Au probe video, screenuri. Noi investigăm aceste cazuri”.Ministrul a făcut apel către cetățeni să fie mai discreți atunci când li se cer date personale. La fel ne îndeamnă să raportăm orice tentativă de corupere a alegătorilor.&nbsp;„O să încurajez cetățenii ca să facă aceste denunțuri. Să comunice organelor abilitate despre schemele în care au fost atrași. Să denunțe nume, prenume sau circumstanțele prin care au fost atrași prin aceste scheme infracționale”.De cealaltă parte, Ilan Șor neagă ipoteza unei scheme de îndatorare a cetățenilor, fără să condamne și coruperea alegătorilor. Acesta a scris că mesajele nu sunt decât un fals, răspândit de autorități.Între timp, reporterii de la Cutia Neagră PLUS au pornit prin satele din nordul Moldovei ca să identifice alegători care și-au vândut votul. În unele localități s-a creat impresia că vânzarea voturilor, totuși, implică riscuri.&nbsp;„- De Șor știu. La toți le dă bani, pe urmă arestează. - Au arestat pe cineva din sat? - La noi da, ieri au arestat. - Pe cine? - Pe Vanea. - Dar de ce? - Că i-ați transferat cinci mii de ruble rusești”.&nbsp;Detalii urmăriți în ediția de duminică a emisiunii Cutia Neagră PLUS.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/09/d0cf2cd3-a0fb-470a-a2dd-ce5053daad8d_mesajesor.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Țeapă din Rusia, după promisiunile lui Ilan Șor? Victimă: „A venit un mesaj că am un credit de achitat”

/VIDEO/ \TRAȘI PE SFOARĂ DE RUȘI? \Cinci oameni au depus denunțuri la poliție


f2ffb80083f14d20c207c2f818815d1f.webp

sor credite 

Ploile puternice, în care cantitatea de apă depășește valorile normale, fac potop în Capitală. Cele mai vulnerabile sunt cartierele amplasate în depresiuni, adică în locurile mai joase decât celelalte suprafețe. Apa, ce se scurge din partea de sus a Chișinăului se oprește, neavând unde să se ducă. Respectiv, devin iazuri temporare. O situație similară am avut la mijlocul lui septembrie, când peste țară, s-a abătut furtuna Boris. Mai multe străzi din Capitală au ajuns sub ape, iar în acest fel s-au produs pagube însemnate și situații periculoase pentru cetățeni. Infrastructura pluvială subterană, care ar trebui să capteze apele pluviale, a fost depășită de situație.&nbsp;Aflăm de la autoritățile din domeniu cel puțin două explicații ale acestei situații catastrofale: Volumul de apă a fost extrem de mare, mult peste normă, dar și sistemul pluvial este înfundat, în unele locuri parțial, în altele - total. Pe deasupra, există cartiere unde nu există deloc canalizare pluvială, ceea ce face ca apa să se scurgă pe străzi în celelalte părți ale orașului. Primăria Chișinău, în persoana șefului Direcției Mobilitate Urbană, susține că lucrează la curățarea sistemului existent, fiind nevoie și de extinderea lui.&nbsp;Inundațiile de la jumătatea lunii septembrie au creat haos în mai multe regiuni din țară, producând pagube de zeci de milioane de lei. Orașul Chișinău nu a fost ocolit de năpastă. Peste Capitală au căzut cantități masive de precipitații, iar acest lucru a creat probleme mari atât peste infrastructura urbană, cât și pentru siguranța oamenilor de rând.&nbsp;Din cauza volumului enorm de precipitații, unele străzi s-au transformat în bazine acvatice. Pentru că nu avea unde să se scurgă, apa a rămas blocată, ridicându-se chiar și la un metru înălțime, cum a fost pe strada Ivan Zaikin, de pildă.&nbsp;La câteva zile distanță, autoritățile publice locale au anunțat valoarea estimativă a pagubelor - circa 40 de milioane de lei. Puteau fi prevenite inundațiile sau măcar să nu fie atât de devastatoare? Am adresat această întrebare șefului Direcției generale Mobilitate Urbană. Vitalie Mihalache ne-a declarat că, pe lângă necurățarea râurilor și a canalizării pluviale blocate, pe anumite porțiuni, se mai adaugă un motiv.&nbsp;„O altă problemă mai este și sporirea sau majorarea suprafețelor de terenuri amenajate, pavate, blocuri construite, care nu au fost luate în calcul la etapa amenajării sau construirii sistemului de evacuare a apelor pluviale. În condițiile date, fiecare proiect care este în derulare sau cel care este în reparație, desfășurat de către Direcția Generală Mobilitate Urbană, obligatoriu include în sine și un element de îmbunătățire sistemului de evacuare a apelor pluviale. Aici vorbim despre strada Creangă, vorbim despre Decebal, vorbim despre Albișoara, vorbim despre alte străzi care au fost realizate și executate lucrări de reparație. Obligatoriu a fost luată în considerație și majorată capacitatea de evacuare a apelor pluviale, dar paralel cu situația dată, ne confruntăm și cu celelalte cauze care au fost expuse mai sus”, a spus șeful Direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache.Contrar acestor intervenții, străzile menționate mai sus au fost acoperite și ele de apă. Cum ar fi Ion Creangă, reparată capital acum trei ani.&nbsp;„Ultima inundație din zona rondului din Creangă, noi îi spunem Topaz, s-a datorat ruperii sau mai bine zis evacuării sporite a apelor din râulețul Durlești, care a acumulat apele de pe zona orășelului Durlești și care nu a avut capacitate de scurgere prin Albișoara spre râul Bâc. Din motivul nefinalizării procesului de curățare, am primit o autorizație, am executat o parte de lucrări, iar a doua autorizație de curățare și de conexiune cu râul Bâc nu am mai primito de la Ministerul Mediului”.&nbsp;Anumite cartiere din Chișinău nici nu au avut vreodată canalizare pluvială, ne spune șeful direcției, iar ca să construiești una de la zero este complicat.&nbsp;„Problema este și lipsa elementelor de canalizare pluvială în zona Telecentru. În această zonă nu a fost finalizat și nu a fost construit niciodată un sistem de evacuare a apelor pluviale. Și aici avem problema străzii Inculeț, problema acumulării apelor și evacuarii lor de pe strada Inculeț în acel afluent sau canal care este amenajat, iar el nu are capacitate suficientă pentru a asigura scurgerea apelor pluviale de pe această zonă. Noi am făcut o evaluare și o analiză a acestor ape care se adună în zona străzii Inculeț și am constatat că este necesară o reproiectare și amenajare a unor captatoare cu capacitate de peste 2,5 m înălțime pentru a avea posibilitatea de a evacua acele ape pluviale care se adună în zona acestei străduțe. - Asta înseamnă reconstrucția străzii. - Străzii în complet”.Inundarea masivă și paralizarea Capitalei a readus, pe rețelele sociale, o declarație făcută de Ion Ceban, în timp ce se afla în campanie electorală. Spunea, în 2019, că problema canalizării pluviale este una ușor de gestionat, doar că fostele administrații o treceau cu vederea.&nbsp;L-am căutat la telefon pe primar, ca să explice aceste declarații și dacă s-a făcut ceva în acest sens. Dar nu ne-a răspuns la telefon. A încercat să explice situația Vitalie Mihalache.&nbsp;„Iată, în 2019 era situația. - Așa. Ce s-a schimbat de atunci? - Exdrupo a fost dotat cu utilaj și inclusiv cu echipamente necesare pentru curățarea sistemului pluvial. Se referea la soluțiile ploilor care au fost luate în calcul în procesul elaborării sau în procesul executării lucrării de amenajare a sistemului pluvial. Ceea ce avem noi astăzi excedează inclusiv situația care a fost expusă de domn primar. Într-adevăr, noi permanent și doar s-a referit în cazul unei ploi fără exces, normal, noi nu avem probleme sub niciun aspect la nicio intersecție sau la nicio zonă cu risc de inundație. Domnul primar s-a expus sub aspectul de întreținere curentă a sistemului pluvial de evacuare a apelor meteorice de pe suprafața orașului. Dacă noi îl întreținem, noi atunci probleme nu avem”.&nbsp;Pe de altă parte, Victor Chironda, fost viceprimar al municipiului Chișinău, în prezent consilier municipal, a declarat în cadrul emisiunii „Moldova gândește LIVE” că soluțiile nu sunt deloc simple, fiind nevoie de investiții și dorință din partea autorității publice locale.&nbsp;„Practic, orașul are mari probleme la capitolul infrastructură de colectare și canalizare a apei pluviale. Noi avem practic, zone întregi din oraș în care canalizarea nu a fost construită niciodată și avem zone unde canalizarea a fost construită dar nu face față, pentru că suprafața construită s-a mărit considerabil. Fie ne împăcăm cu gândul ăsta și nu facem nimic și spunem că e puterea lui Dumnezeu, fie încercăm să găsim soluții. - Soluția ar fi? - Soluția ar fi în primul rând, construcția canalizării pluviale. Extinderea, reconstrucția, modernizarea și acolo unde nu este, trebuie să fie construită”.&nbsp;Fostul viceprimar a ironizat explicațiile autorităților publice locale, care sunt aceleași după fiecare inundație.&nbsp;„În Chișinău vedem că problema a fost exact acolo unde se întâmplă de obicei, nu a fost ceva ce nu s-a mai întâmplat niciodată. Avem aceleași lucruri și de fiecare dată ni se spune când plouă puțin mai tare, că este calamitate naturală. Asta ce înseamnă, că avem trei, patru calamități naturale pe an? La ultimele cinci ploi, dacă vă amintiți, au fost fix aceleași replici, fix aceleași locații unde au fost fix aceleași inundații. Poate înseamnă că trebuie să identificăm niște soliuții pentru aceste zone, sau pur și simplu stăm și așteptăm o ploaie care să fie exact la nivelul capacității”.În încercarea de a afla cum funcționează și se întreține un astfel de sistem de canalizare pluvială, am ajuns la Universitatea Tehnică, la Facultatea de Urbanism și Arhitectură. Aici, am discutat cu Ion Ioneț, conferențiar universitar, specialist în rețele de canalizare și aprovizionare cu apă.&nbsp;„Se construiește localitatea, orașul. În primul rând se construiește sistem de canalizare a apelor menajere, mai apoi se construiește sistem de canalizare de apelor meteorice. Orașul Chișinău are sistem de canalizare de apelor meteorice dar, odată cu extinderea orașului, suprafețele impermeabile se măresc. Adică, cantitatea de precipitații care cade nu se infiltrează în sol, dar se acumulează și sunt evacuate pe sistemul de canalizare de apel pluviale sau meteorice. Dar, practic, majoritatea colectoarelor mari, cu diametre mari, care au fost construite 20-30 de ani în urmă, de acum s-au depășit dimensiunea, fiindcă majoritatea aveau un diametru de 1.000-1.200 mm. Acum, aceste colectoare nu mai au capacitatea să transporte așa debite de apă”.Conform specialistului, una dintre soluțiile care ar putea scădea presiunea de pe sistemul pluvial orășenesc ar fi depozitarea apei de ploaie în iazuri sau bazine, în apropierea construcțiilor cu suprafețe mari și folosirea ulterioară a acesteia, pentru udarea spațiilor verzi ale acestor agenți economici sau spălarea drumurilor.&nbsp;„Trebuie să avem niște rezervoare de înmagazinare, bazine, fie că artificiale, din beton sau fie niște iazuri făcute în pământ, ca să rețină apa, să rețină și murdăria și atunci să fie evacuate în râu într-un timp mai lung. - Dar e loc în Chișinău pentru așa ceva? - Poate nu e loc, dar trebuie căutat, fiindcă alte variante noi nu avem. Chiar și când se fac clădiri noi, când se fac spații comerciale noi care au suprafețe impermeabile destul de mari, ar trebui să facă niște bazine sau niște clădiri de recepție, sau niște iazuri de recepție a apelor de ploaie”, a explicat conferențiarul universitar de la UTM, Ion Ioneț.S-a arătat dezamăgit de inacțiunea autorităților și nu vede o rezolvare rapidă a situațiilor create de inundații în Chișinău.&nbsp;„Practic, eu nu văd în ultimii 30 de ani, în afară de ce s-a construit pe bulevardul Negruzzi, care a fost în urmă cu 10-15 ani, s-a făcut două, adică un colector din două tuburi, de diametru 1500 și s-a rezolvat problema gării, eu n-am văzut în Chișinău să se construiască ceva, în ultimii ani. În timpurile vechi, am lucrat și eu la construcție, s-au construit colectoare, doi metri pe doi, 1500, erau colectoare mari. Acum nu mai avem așa, dar infrastructura crește. Clădiri avem, vedeți clădiri rezidențiale, avem foarte multe clădiri, adică spațiile verzi se micșorează, se măresc spațiile impermeabile, suferințele. Și pentru asta, se mărește și debitul de apă, dar noi nu putem rezolva nimic. Conductele vechi nu au capacitatea să transporte, iar totul e asta”.&nbsp;Ploile de la jumătatea lunii septembrie au provocat în Chișinău pagube de circa 40 de milioane de lei, conform estimărilor administrației publice locale. În raionul Leova, care a fost devastat de ploile puternice, valoarea pagubelor s-a ridicat la peste 80 de milioane.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/kQE0f20EVU8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/kQE0f20EVU8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Un reportaj de Constantin Niculae Imagini de Vlad Glinjan Montaj de Constantin Niculae&nbsp;

/VIDEO/ Inundațiile, blestem peste Chișinău. Cum se (a)scuză autoritățile locale pentru consecințele catastrofale

E o nouă alertă de ploi puternice în Capitală. Ultimele, cele din 14-15 septembrie, au făcut potop la propriu și o gaură în bugetul local. De ce inundațiile încă sunt un pericol pentru Chișinău? Iată ce zicea Ion Ceban, în anul 2019:&nbsp;„Am avea nevoie de 10 milioane de lei și, în doi ani de zile consecutiv, am putea curăța toate aceste canalizări pluviale.”S-a mai întâmplat ceva de atunci? Ne răspunde șeful direcției Mobilitate Urbană, Vitalie Mihalache.<h4>Sâmbătă, la „Moldova gândește”, explicăm legătura între inundațiile masive din Chișinău și starea râului Bîc. De la 19:45, la TV8.</h4><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/04/6b717adc-602d-4ded-8ee1-9642ae1b15b2_MOLDOVAGANDESTE-05102024-PROMOINUNDATIICHISINAUforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Inundațiile costă scump. Nota de plată – 40 de milioane

inundații

Sci-Tech&Media

11 octombrie 2024, ora 14:56

11 octombrie 2024, ora 14:20

11 octombrie 2024, ora 13:29

10 octombrie 2024, ora 22:35

10 octombrie 2024, ora 16:30

10 octombrie 2024, ora 15:05

10 octombrie 2024, ora 14:23

09 octombrie 2024, ora 10:26

09 octombrie 2024, ora 06:41

08 octombrie 2024, ora 16:05

08 octombrie 2024, ora 13:34

07 octombrie 2024, ora 11:03

/VIDEO/ De ce Europa susține financiar țara noastră? „Să reducem din divergența de dezvoltare dintre Moldova și țările UE”

11 octombrie 2024, ora 19:22

/PROMO/ Copiii, în capcana pedofililor. Cum prevenim abuzurile - sâmbătă, la „Moldova gândește”

12 octombrie 2024, ora 10:53

Evaluarea candidaților la funcții în cele două colegii ale CSM, la final: Câți dintre ei au trecut de Vetting

11 octombrie 2024, ora 22:01

/VIDEO/ „Votând pentru UE, votați pentru război”: Cine seamănă falsuri și pune semnul „egal” între UE și NATO

11 octombrie 2024, ora 14:20

Șeful IGP vrea ca Dinu Plîngău să prezinte scuze Poliției. „Să vă cereți scuze pentru manipulare”

11 octombrie 2024, ora 21:36

/VIDEO/ Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia

05 octombrie 2024, ora 23:45

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 961: Alertă în 2025, tactica cârtiței și cadourile Papei. Expert: Kievul are 3 câștiguri la orizont

11 octombrie 2024, ora 17:13

/VIDEO/ Istoria de succes a unicului wine bar moldovenesc din Copenhaga: „Să dezvolți o afacere în Danemarca e fantastic”

02 octombrie 2024, ora 22:50

Jurnalista ucraineană, moartă în captivitate în Rusia, a fost închisă în centre de detenție cunoscute pentru aplicarea torturii

11 octombrie 2024, ora 23:01

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.