Standard

Horoscop 12 octombrie 2024 de la ChatGPT: Peștii au intuiție puternică, iar Leii au carismă. Gemenii sunt atenți la detalii

horoscop

/VIDEO/

/VIDEO/ „Votând pentru UE, votați pentru război”: Cine seamănă falsuri și pune semnul „egal” între UE și NATO

UE-NATO alo.webp

/VIDEO/ Noile invenții ale lui Elon Musk: Taxiuri fără șofer și o armată de roboți 

MUSK WE ROBOT.webp

Horoscop 11 octombrie 2024 de la ChatGPT: Taurii sunt hotărâți, iar Peștii - tensionați

horoscop.jpg

/FOTO/

/FOTO/ Spectacol pe cer! Aurora boreală, văzută în mai multe localități din Republica Moldova

d36b8a36-fb94-4baa-8e01-80dedf7d0628.webp

/VIDEO/ Maimuță cu abilități umane: Ce poate face un cimpanzeu din China

design emilia (10).webp

/VIDEO/ Călin Vieru, în premieră alături de a doua soție! Cine e Gabriela, mai tânără cu 33 de ani și cum s-au cunoscut

Captură de ecran 2024-10-09 221710.webp

/FOTO/ iTicket: Gladiator Challenge Moldova 2024 Sparge Limitele /P/

cover.webp

/VIDEO/ Metoda prin care un bărbat și-a asigurat casa pentru a rezista uraganului Milton: Imaginea e virală

Gabriela (44).webp

Premiul Nobel pentru literatură ajunge în Coreea de Sud. Meritele câștigătorului

han kang.webp

/VIDEO/ Prăpăd în SUA: Peste 125 de case au fost distruse de uragan. Salvatorii caută victimele


be751d83-7fd0-4563-97d3-07644b009975_1920x1080.webp

Horoscop 10 octombrie 2024 de la ChatGPT: Gemenii se confruntă cu tensiuni emoționale, iar Vărsătorii vor avea noi oferte de muncă

TOP ȘTIRI

<p><strong>Uniunea Europeană susține financiar Republica Moldova, pentru ca atunci când aceasta va ajunge membră a comunității europene, să nu fie un stat cu mult rămas în urma celor s-au alăturat mai devreme UE. Potrivit Auricăi Butnari, manager de proiecte în cadrul Delegației UE în Moldova, scopul este să se reducă diferențele de dezvoltare dintre Moldova și restul statelor membre ale comunității europene.&nbsp;</strong></p><p>„Interesul e ca atunci când Republica Moldova va adera la UE, să nu fie o țară foarte mult rămasă în urmă de țările membre ale UE, pentru că dacă ne uităm la datele statistice, economia Republicii Moldova la moment este la 30% din media țărilor membre ale UE. Scopul acestui plan în general tot ce se va întâmpla în anii următori este ca să avansăm și să reducem din această divergență de dezvoltare dintre Moldova și țările membre ale UE”, a declarat Aurica Butnari, managera de proiecte Delegația UE în Moldova, în cadrul ediției de vineri, 11 octombrie, a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=X-C-Jcgvg9Y" target="_blank">Moldova Gândește LIVE</a>” de la TV8.&nbsp;</p><p>Importanța investițiilor europene în țara noastră o confirmă și directorul executiv CALM, Viorel Furdui. Acesta susține că dacă nu ar fi existat sprijin din partea UE, numeroase proiecte care astăzi sunt o realitate, nici nu ar fi existat.&nbsp;</p><p>„Dacă nu erau banii europene, nu mai exista drumul cela spre Giurgiulești, Comrat, în multe sate nu erau apeducte, sisteme de canalizare, nu ar exista eficiență energetică și așa mai departe. Accesarea fondurilor din exterior este unica soluție la moment pentru Republica Moldova, pentru ca comunitățile locale să se dezvolte”, a subliniat Viorel Furdui.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=X-C-Jcgvg9Y"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/X-C-Jcgvg9Y" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ De ce Europa susține financiar țara noastră? „Să reducem din divergența de dezvoltare dintre Moldova și țările UE”

RM UE Europa Moldova.jpg

Emisiuni

social

<p><strong>Abuzul și violența sexuală împotriva copiilor este o infracțiune gravă.&nbsp;</strong></p><p><strong>În acest an au fost înregistrate 273 de cazuri penale.</strong></p><p><strong>Despre pedofili și victimele lor discutăm sâmbătă, la„ Moldova gândește”. De la 19:45, la TV8.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/aafa83ab-6f1a-4dde-8fe8-c3be5ec38009_MOLDOVAGANDESTE-12102024-PROMOPEDOFILIEforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Copiii, în capcana pedofililor. Cum prevenim abuzurile - sâmbătă, la „Moldova gândește”

Maria-Emilia Hîncu

/PROMO/ Moldova gândește

design emilia (17).webp

design emilia (17).jpg

<p><strong>Comisia Vetting, de evaluare a judecătorilor, a încheiat de evaluat toți cei 25 de candidați la funcții în cele două colegii specializate din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM): Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiul disciplinar. Procesul de evaluare a integrității acestor subiecți a început în luna decembrie 2023, când Comisia a notificat candidații despre inițierea evaluării. Printre cei evaluați s-au numărat judecători din instanțe de diferit nivel, profesioniști din domeniul juridic și reprezentanți ai societății civile.</strong></p><p>Comisia a primit la evaluare 13 candidați la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și 12 candidați la funcția de membru în Colegiul disciplinar. Evaluarea acestora s-a desfășurat conform criteriilor de integritate financiară și etică stabilite de lege.&nbsp;</p><p>Din cei 13 candidați la funcția de membru în Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor, un candidat s-a retras din concurs, iar altul a fost retras de CSM. Restul candidaților au promovat evaluarea, rezultând o rată de promovare de 85% din numărul total de candidați primiți la evaluare. Toți cei care au promovat au participat la audierile organizate de Comisia Vetting.</p><p>Referitor la Colegiul disciplinar, din cei 12 candidați transmiși Comisiei spre evaluare, trei s-au retras sau au fost retrași de CSM pe parcursul procesului. Șase candidați au promovat, iar trei nu au promovat evaluarea, rezultatele indicând o rată de promovare de 50 % din numărul total de candidați. O singură candidată din acest grup a ales să nu participe la audiere, în timp ce ceilalți candidați supuși evaluării au acceptat invitația de a răspunde la întrebările membrilor Comisiei în cadrul unei audieri publice.</p>

Evaluarea candidaților la funcții în cele două colegii ale CSM, la final: Câți dintre ei au trecut de Vetting

csm.jpg

timp liber

externe

politic

Sci-Tech&Media

<p><strong>Unul dintre cele mai controversate subiecte, răspândi în mediul online este semnul de egalitate dintre UE și NATO sau chiar atragerea Moldovei în război prin intermediul acestor organizații. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri politici tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO. Echipa „Alo, TV8” a încercat să afle adevărul din spatele acestor speculații.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/15d4a3ef-dde9-4d5a-9269-d533ea8c111b_alo1.mp4" controls=""></video></div></div><p>Retoric prin care NATO este prezentată drept un pericol pentru pacea din Republica Moldova a fost promovat de mai mulți actori politici. Un exemplu este ex-președintele Igor Dodon, care a folosit acest narativ în campania sa electorală din 2016, dar și pe parcursul mandatului prezidențial:</p><p><i>„O garanție a marilor puteri mondiale va fi o prioritate să obținem, pentru ca statutul de neutralitate să nu fie subiect de discuție. Aici niciodată nu vor fi soldați NATO, tancuri NATO, indiferent, nu doar americani, a oricărui stat.”</i></p><p>După ce Rusia a invadat Ucraina, subiectul a început să prindă mai mult contur, iar în ajunul alegerilor prezidențiale și parlamentare, unii candidați la șefia statului apelează la vechea sperietoare. O dovadă îl reprezintă numărul de postări distribuite pe canalele de telegram.&nbsp;</p><p>Cel mai frecvent fals utilizat este semnul de egalitate dintre Uniunea Europeană și NATO. Astfel, în pragul referendumului, mulți lideri de opoziție tind să manipuleze opinia publică, creând o confuzie între integrarea europeană și integrarea în NATO.</p><p><i>„Astăzi, creaturile galbene, ne spun că votând la referendum pentru UE, NATO va asigura securitatea și liniștea în Moldova. Votând la referendum pentru UE, votați pentru război, pentru sânge și pentru copii morți pe pământul moldovenesc”, </i>a declarat &nbsp;fugarul Ilan Șor.</p><p><i>„Trebuie să spunem un NU hotărât integrării europene, deoarece această cale nu duce la bunăstare și dezvoltare economică, ci la aderarea noastră la blocul militar”,</i> a spus și deputatul neafiliat, Vasile Bolea.</p><p>Într-adevăr, multe țări fac parte din ambele organizații, dar scopul, modul de organizare și obiectivele acestora sunt diferite, respectiv și procesul de aderare. NATO a fost creată în 1949, ca răspuns la pericolul sovietic, iar în prezent cuprinde <strong>32 de state</strong>. Organizația Nord-Atlantică este una <strong>politico-militară</strong>, cu caracter defensiv și are drept scop <strong>garantarea securității</strong> membrilor, bazat pe principiul „unul pentru toți și toți pentru unu”.</p><p>Faptul că, pe parcursul celor 75 de ani de la fondare, nu a existat nici un conflict armat pe teritoriul unui stat membru, reprezintă cea mai bună dovadă că Alianța este una funcțională. Deciziile Alianței sunt luate prin consens și reprezintă expresia voinței colective a tuturor țărilor membre.</p><p>NATO nu înseamnă doar sprijin militar direct, dar și combaterea terorismului, securitatea cibernetică, gestionarea crizelor umanitare, protejarea infrastructurii critice și dezvoltarea de tehnologii pentru apărarea colectivă. Alianța se adaptează continuu la noile amenințări, bazându-se pe dialog, încredere și cooperare eficientă.</p><p>Spre deosebire de NATO, UE este o uniune <strong>politică și economică</strong> formată din 27 de state. Obiectivele sale principale sunt: asigurarea păcii, prosperității economice și promovarea valorilor democratice pe bătrânul continent. Toate statele membre au un mare obiectiv comun: dezvoltarea unei societăți libere, democratice cu un nivel ridicat de trai. Mai mult, UE a reușit să reducă substanțial și discrepanțele economice între regiuni.</p><p>Cele două organizații au o colaborare foarte strânsă, deoarece&nbsp; promovează valori similare și reușesc să reunească în formate diferite, un număr mare a acelorași state. Însă<strong>, aderarea la UE nu echivalează cu aderarea la NATO</strong> și vice-versa. În acest sens avem câteva exemple: Austria, care este membră UE, dar nu este membră NATO, Irlanda- membră UE dar nu membră NATO, Cipru- membră UE, dar nu și NATO. În același timp Turcia face parte din Alianța Nord Atlantică, dar nu este stat membru al UE. Într-o situație similară se află Macedonia, Norvegia, Muntenegru, Albania. Totuși, unii actori politici din Moldova, creează confuzii în acest sens:</p><p><i>„Parlamentarii PAS ar pregăti în taină un pachet de inițiative legislative, care ar permite aderarea Republicii Moldova la NATO, după modelul Suediei și Finlandei”, </i>a menționat fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah.</p><p>De fapt, în statele fără consens privind aderarea la NATO sau UE, se organizează referendumuri. De exemplu Ungaria a aderat la NATO în 1997, cu 85% voturi pentru. În 2003, Slovenia a organizat un referendum cu două întrebări: integrarea în UE, susținută de 89% din populație, și integrarea în NATO, cu 66% voturi pentru.</p><p>În cazul Republicii Moldova&nbsp; vorbim doar de o singură întrebare „ ne dorim sau nu integrare în UE”. Chișinăul a început negocierile de aderare la UE în iunie 2024, iar pentru a deveni membru cu drepturi depline trebuie să încheie cele 35 de capitole. Nici unul dintre ele nu face trimitere la NATO sau la înarmarea țării.</p><p>Astfel, experiența altor state și a Republicii Moldova arată că aderarea la UE și NATO sunt procese distincte. Reticența Turciei privind aderarea Suediei a demonstrat că Alianța nu ia decizii dacă nu se ajunge la un consens unanim. Mitul că doar SUA decide în cadrul Alianței este fals. Nu există un semn de egalitatea între cele două organizații, deoarece ele au scopuri, mecanisme, instituții, conducere, drepturi și obligațiuni diferite.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=jDtk3fXHCmc"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/jDtk3fXHCmc" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

<p><strong>Liderul Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (DA), Dinu Plîngău este somat de șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, să prezinte scuze angajaților IGP. Cernăuțeanu susține că îi va expedia lui Plîngău o cerere prin care îi va solicita oficial să facă acest lucru.&nbsp;</strong></p><p>Se întâmplă după ce politicianul a declarat la <strong>„Întreabă Ghețu”</strong> că trei activiști ai formațiunii ar fi fost reținuți de polițiști după ce ar fi lipit pliante electorale cu candidatul Blocului „Împreună”, Octavian Țîcu, într-un spațiu special amenajat și ținuți trei ore la audieri.&nbsp;</p><p>„S-au întrecut anumite linii roșii. Colegi din organizația municipală, oameni înscriși în voluntarilor prezentate la CEC de către Blocul Împreună, au fost ținuți la Inspectoratul de Poliției fără niciun motiv. Nu avem nicio explicație din partea Poliției”, a declarat Dinu Plîngău.&nbsp;</p><p>Plîngău a acuzat oamenii legii că ar fi recurs la reținerea celor trei în scop de intimidare.&nbsp;</p><p>De cealaltă parte, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu neagă faptul că activiștii ar fi fost ținuți trei ore la audieri și spune că au fost eliberați după circa 40 de minute, adică imediat ce au fost documentați, iar oamenii legii au constatat că nu au comis nicio ilegalitate. Cernăuțeanu îl acuză pe Plîngău de manipulare și spune că așteaptă de la acesta scuze publice în adresa poliției.&nbsp;</p><p>„O să vă prezentăm cererea către dvs ca să cereți scuze pentru manipularea pe care o faceți și să vă aduceți scuzele publice poliției”, a declarat Viorel Cernăuțeanu.&nbsp;</p><p>În replică, Dinu Plîngău i-a spus lui Viorel Cernăuțeanu să nu facă politică.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=jw0u_We-Cc8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/jw0u_We-Cc8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Șeful IGP vrea ca Dinu Plîngău să prezinte scuze Poliției. „Să vă cereți scuze pentru manipulare”

plingau cernauteatu

<p><strong>Ce cred oamenii din Comrat despre integrarea europeană? Jurnalista Natalia Ghețu a mers în UTA Găgăuzia și i-a întrebat pe localnici despre prezent și viitor. Ce i-au răspuns, aflați vineri, de la 19:55, la „Întreabă Ghețu”.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/10/6d3b51ba-0332-4918-876b-de1da331fabf_PROMOINTREABAGHETU11-10-24.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Întreabă Ghețu: „Sunteți pentru aderarea la UE?” Care este atmosfera electorală în UTA Găgăuzia

<p>&nbsp;</p><p>Vineri, de la 19:55 aflați ce cred oamenii din Comrat despre integrarea Europeană. Natalia Ghețu i-a întrebat pe localnici despre trecut, prezent și viitor. Cum au răspuns, aflați la Întreabă Ghețu.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/10/6d3b51ba-0332-4918-876b-de1da331fabf_PROMOINTREABAGHETU11-10-24.mp4" controls=""></video></div></div>

design emilia.webp

<p><strong>Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului american, Ben Cardin, cere companiilor Meta și Google Alphabet să aloce suficiente resurse pentru a combate dezinformarea și știrile false care circulă în Moldova, mai ales în contextul referendumului din 20 octombrie. În scrisorile adresate lui Mark Zuckerberg și Sundar Pichai, senatorul american subliniază că decizia trebuie să aparțină moldovenilor, fără influențe externe.</strong></p><p><i>„Acesta este un moment unic în istoria Moldovei care va determina viitorul pentru generații de moldoveni – iar decizia trebuie să aparțină moldovenilor</i>”, a scris senatorul.</p><p>Ben Cardin a evidențiat importanța alegerilor din 20 octombrie, când moldovenii nu doar că vor alege un nou președinte, dar vor deci și soarta Republicii Moldova, la referendum. În acest context, el a subliniat necesitatea ca partenerii internaționali ai Moldovei să sprijine eforturile de a preveni influențele externe în procesul electoral.</p><p>Cardin a menționat că una dintre cele mai mari amenințări vine din partea Kremlinului, care, conform unei declarații din iunie emisă de guvernele Statelor Unite, Canadei și Regatului Unit, folosește dezinformarea pentru a submina democrația din Moldova în perioada electorală.&nbsp;</p><p><i>„Institutul Național Democratic (NDI) a realizat recent o evaluare imparțială a mediului electoral din Moldova înainte de această alegere istorică, în care a evaluat că influența străină malefică din Rusia pe platformele de socializare reprezintă cea mai mare amenințare la integritatea electorală”, </i>se mai arată în scrisori.</p><p><strong>TV8.md</strong> amintește că la mijlocul lunii iunie 2024, Statele Unite, Canada și Marea Britanie <a href="https://tv8.md/2024/06/13/triumvirat-democratic-sua-canada-si-uk-avertizeaza-despre-tentativele-kremlinului-de-a-influenta-prezidentialele-din-toamna/259520" target="_blank"><strong>au avertizat Republica Moldova</strong></a> că Rusia depune eforturi pentru a influența rezultatele alegerilor prezidențiale din Moldova. Iar în cazul în care favoritul Moscovei va pierde, rușii vor încerca să destabilizeze situația prin organizarea protestelor violente. Declarația are drept scop avertizarea partenerilor și aliaților democratici ai Republicii Moldova.</p>

„Moment unic în istoria Moldovei”: Scrisorile de avertizare trimise la Meta și Google de un senator din SUA

Constantin Tcaci

<p><strong>Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului american, Ben Cardin, a trimis scrisori către CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, și CEO-ul Alphabet și Google, Sundar Pichai. În textul oficialului se solicită ca cei doi directori „să acorde suficiente resurse pentru a combate dezinformarea și fake news-urile din Moldova” pe platformele conduse de cei doi.</strong></p><p><i>„Acesta este un moment unic în istoria Moldovei care va determina viitorul pentru generații de moldoveni – iar decizia trebuie să aparțină moldovenilor</i>”, a scris senatorul.</p><p>Ben Cardin a menționat importanța alegerilor din 20 octombrie. În cadrul acestora, nu doar se va alege președintele țării, dar de asemenea, se va desfășura un referendum privitor la integrarea europeană a țării. Anume în acest context, senatorul american a subliniat importanța partenerilor străini a Moldovei pentru a preveni influența străină în una din cele mai importante alegeri pe care moldovenii le vor face vreodată.</p><p>În scrisoarea sa către Zuckerberg, Cardin a menționat că cele mai periculoase influențe străine vin din partea Kremlinului. Acest fapt este susținut de declarația guvernelor Statelor Unite, Canadei și Regatului Unit, din iunie. Atunci, cele trei guverne au declarat că diverși actori de la Kremlin utilizează dezinformarea pentru a submina democrația din Moldova în timpul anului electoral și imediat după acesta.</p><p>Cu un mesaj asemănător, Cardin s-a adresat și directorului Google.</p>

„Un moment unic în istoria Moldovei”: Scrisorile adresate directorilor Meta și Google din partea unui senator american

ben cardin.webp

Ben Cardin

economic

<p><strong>Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.</strong></p><p>Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig.&nbsp;</p><p>La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE.&nbsp;</p><p>Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu.&nbsp;</p><p>Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro.&nbsp;</p><p>Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.</p><p>Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui.&nbsp;</p><p>Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.</p><p>În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună.&nbsp;</p><p>În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.</p><p>Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă.&nbsp;</p><p>Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui.&nbsp;</p><p>Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea.&nbsp;</p><p>Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/04/6fc0ccff-164a-45d0-ba6a-7b9125afbe9b_VERDE-NOCHIEP5forSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia

Redacția TV8

verde5.webp

verde-n ochi

<p><strong>Rusia a lansat un nou atac asupra Ucrainei. Mai multe persoane au murit după ce trupele ruse au lansat rachete balistice asupra Odesei, în sudul Ucrainei. Institutul german de cercetări Kiel a avertizat că ajutoarele occidentale pentru Ucraina s-ar putea reduce drastic în 2025, dacă Donald Trump va ajunge din nou preşedinte în Statele Unite, iar Germania îşi va restrânge bugetul, transmite AFP, potrivit Agerpres. Totuși, șeful NATO se arată optimist.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/10/70fa4c97-e740-4483-a8be-8216e9131dd6_ZelenskiRutte.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a încheiat mini-turneul de 48 de ore prin Europa, vizitând Londra, Paris şi Roma, pentru a prezenta detaliile „Planul pentru victorie” aliaţilor-cheie. Zelenski neagă că o încetare a focului cu Rusia ar fi discutată în turneul său european și menționează că Putin are un gând ascuns de ”a nu pune capăt războiului, ci de a prelungi procesul”.</strong></p><p><strong>UPDATE</strong>&nbsp;Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski anunţă că vrea ca războiul cu Rusia să se încheie în 2025 şi cere din acest motiv Germaniei, la Berlin, să nu reducă ajutorul destinat Kievului, aşa cum prevede, relatează agenția AFP, citată de News.ro.</p><p><strong>UPDATE </strong>Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, în timpul întâlnirii de vineri cu Papa Francisc, principala chestiune discutată a fost întoarcerea acasă a ucrainenilor aflaţi în captivitatea rusă. „Contăm pe asistența Sfântului Scaun în ceea ce priveşte întoarcerea acasă a ucrainenilor capturați de Rusia” – a subliniat președintele.</p><p><strong>UPDATE</strong>&nbsp;Armata rusă a lansat o contraofensivă puternică în zone din provincia rusă Kursk ocupate de armata ucraineană la începutul lunii august, afirmă joi surse concordante din ambele tabere citate de agenţia EFE. &nbsp;</p><p><strong>UPDATE</strong> Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit vineri după-amiază, 11 octombrie, la Berlin pentru a se întâlni cu cancelarul Olaf Scholz în cadrul unui mini-turneu european cu scopul de a obţine sprijin suplimentar şi a-şi prezenta ”planul de victorie”.</p><p><strong>UPDATE </strong>Soldații ruși implicați în bătălia pentru Vovceansk au început să folosească „tactica cârtiței” în scopul de a recuceri acest oraș din regiunea Harkov de unde au fost alungați acum doi ani, după șase luni de ocupație, relatează Unian. Nereușind să recucerească orașul cu bombardamente masive, care l-au ras practic de pe fața pământului, rușii sapă de-acum tuneluri pentru a înainta către pozițiile strategice. Potrivit lui Vitali Saranțev, membru al Grupului operațional-tactic Harkov, această tactică nu este nouă pentru invadatori. Ei au mai folosit-o la Avdiivka, un oraș din regiunea Donețk de unde trupele ucrainene s-au retras în februarie anul acesta. „Inamicul încearcă să se deplaseze printre case, creând mici tuneluri subterane din subsol în subsol”, spune Saranțev, potrivit Libertatea.</p><p><strong>UPDATE </strong>Premierul ungar Viktor Orban a declarat că liderii Comisiei Europene vor să răstoarne guvernul ungar suveran și să-l înlocuiască cu un guvern ”bruxellit”, pentru a obliga astfel Ungaria să intre în război alături de Ucraina.&nbsp;</p><p><strong>UPDATE&nbsp; </strong>În brigada de elită a pușcașilor marini ruși care a capturat Vugledar au rămas 600 din 3.000 de soldați. Pierderile brigăzii de elită 155 a Flotei Pacificului a Federației Ruse, care luptă în apropiere de Vuhledar, în regiunea Donețk, din toamna anului 2022, se ridică la aproximativ 2.400 de persoane, relatează New Voice. Astfel, brigada a pierdut aproximativ 80% din soldații săi, din cei 3.000 de oameni rămânând doar 600, potrivit informațiilor publicate de agenția rusă Novosti.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia a transferat în jur de 50.000 de soldați din alte sectoare ale frontului în regiunea Kursk, a declarat comandantul șef al Ucrainei Oleksandr Syrskyi pe 10 octombrie, la mai bine de două luni de la începutul incursiunii de la Kiev, notează Kyiv Independent.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un incendiu major la o rafinărie din Crimeea anexată a provocat stare de rău și simptome grave locuitorilor din zonă și a alimentat o mulțime de plângeri la adresa autorităților de ocupație, mai ales în contextul siguranței și a impactului ecologic, relatează The Moscow Times.</p><p><strong>UPDATE </strong>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit, vineri, la Vatican, cu Papa Francisc. Cei doi au avut o întrevedere privată de 35 de minute la palatul apostolic. A fost a doua întâlnire din acest an a celor doi, după cea din iulie, cu ocazia summitului G7 din Italia, informează Reuters şi ANSA, citate de Agerpres. Papa Francisc a fost criticat în martie de mai mulţi oficiali de la Kiev după ce a sugerat că Ucraina ar trebui să aibă curajul de a ridica steagul alb şi de a negocia încheierea războiului cu Rusia. Zelenski a respins atunci poziţia lui Francisc ca pe o „meditaţie virtuală”, de la distanţă. Președintele ucrainean i-a oferit papei o pictură în ulei intitulată „Masacrul de la Bucea. Povestea Maricicăi” şi a primit în schimb, printre altele, o placă din bronz cu o floare şi inscripţia „Pacea este o floare fragilă” şi cartea „Persecutaţi pentru adevăr. Greco-catolicii ucraineni în spatele cortinei de fier”.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/fc6d9fbd-deff-4580-abe9-1c2b694cfcd5_ZelenskiPapa.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>„Relaţiile internaţionale au intrat într-o perioadă de schimbări fundamentale, iar formarea unei noi ordini mondiale care să reflecte diversitatea planetei este un proces ireversibil”, a spus preşedintele rus Vladimir Putin la Aşgabat, capitala Turkmenistanului, pentru un forum internaţional. Numele evenimentului pare o ironie la adresa celui care a început războiul cu Ucraina: „Interrelaţia dintre timpuri şi civilizaţii: baza păcii şi dezvoltării”, notează Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat vineri că dronele cu inteligență artificială joacă un rol cheie pe câmpul de luptă din Ucraina și a îndemnat la mai multă instruire a trupelor cu privire la modul de utilizare a acestora, informează Reuters.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un atac rusesc asupra regiunii Odessa de la Marea Neagră a făcut joi noaptea 14 victime - patru morţi şi zece răniţi - a anunţat vineri guvernatorul Oleg Kiper printr-un mesaj preluat de AFP de pe Telegram.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un influent senator american le-a cerut lui Mark Zuckerberg, şeful Meta, şi lui Sundar Pichai de la Google să ia măsuri pentru a combate dezinformarea Rusiei în Republica Moldova înainte de alegerile din 20 octombrie, în care moldovenii își aleg președintele și votează într-un referendum pentru aderarea la UE.</p><p><strong>UPDATE </strong>Lituania a întărit măsurile de securitate la granița cu exclava rusă Kaliningrad, blocând un pod peste râul Nieman cu obstacole antitanc cunoscute sub numele de "dinți de dragon".</p><p><strong>UPDATE </strong>Forțele Aeriene ale Coreei de Sud au efectuat exercițiu real cu o rachetă germană aer-sol Taurus cu rază lungă de acțiune, scrie vineri agenția de presă Yonhap, citând oficiali ai armatei. Racheta a lovit cu precizie o țintă la 400 de kilometri distanță, demonstrând capabilitățile acestui tip de proiectil. Ucraina cere cu insistență permisiunea Germaniei pentru a folosi aceste arme împotriva Rusiei, însă până acum s-a lovit de refuzul cancelarului Olaf Scholz, potrivit Digi24.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia susține că a avariat cu rachete balistice un sistem ucrainean de apărare antiaeriană Patriot desfășurat în centrul Ucrainei, deși forțele aeriene de la Kiev susțin că această baterie costisitoare este încă operațională, potrivit Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE </strong>Dacă în urmă cu doi ani numărul ucrainenilor care voiau negocieri cu Rusia era în jur de 10%, acum a ajuns până la 40%, a explicat pentru HotNews un politician aflat la putere în Kiev. „Nu există soluții corecte. O parte a societății își dorește un lucru, cealaltă parte altceva. Este o decizie extrem de dificilă pentru președinte”, a spus un politician important referitor la eventualele negocieri de pace, însoțite de eventuale cedări ale Ucrainei. Unii dintre cei 40% de ucraineni care ar vrea negocieri consideră că linia frontului ar trebui să rămână acolo unde este acum, ceea ce ar însemna un control semilegal al rușilor asupra unor teritorii.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele Vladimir Putin și-a început vizita în Turkmenistan. Liderul rus va susține un discurs și se va întâlni cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, potrivit Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE</strong> Jurnalista ucraineană Viktoria Roshchyna a murit în timp ce se afla în captivitate în Rusia, au anunțat autoritățile ucrainene pe 10 octombrie, relatează The Guardian.</p><p><strong>UPDATE</strong> În timp ce Statele Unite iau în considerare următorii pași din războiul Rusia-Ucraina, trebuie să amintim că în istorie conflagrațiile se termină rareori cu un sfârșit clar. Un expert american, Thomas Graham de la Council on Foreign Relations, subliniază că Kievul are la orizont 3 câștiguri reale: transformarea țării într-una democratică, aderarea la UE și perspectiva intrării în NATO, notează Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE</strong> „Slăbiciunea anumitor parteneri îl va face pe Putin încrezător în următorii pași”, a spus Volodimir Zelenski la conferința de presă cu premierul croat Andrej Plenkovic. „Dorința lui nu este să pună capăt războiului, ci să prelungească procesul.” „De aceea cerem să ne întărim – atât în ceea ce privește garanțiile de securitate, cât și armele și viitorul după război”, a spus liderul ucrainean. „El (Putin) înțelege doar de forță”, notează Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE</strong> Actorul american Steven Seagal, apropiat de Vladimir Putin și numit Reprezentantul Special al Ministerului de Externe al Rusiei pentru legăturile umanitare ruso-americane, a spus că este dispus să se ducă pe front pentru a apăra Rusia, scrie site-ul rusesc Gazeta.ru.</p><p><strong>UPDATE</strong> O încetare a focului între Ucraina şi Rusia "nu este un subiect al discuţiilor" cu aliaţii Kievului, a declarat la Paris preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, după o întrevedere cu omologul său francez Emmanuel Macron, transmite AFP. "Nu am discutat despre o încetare a focului", a insistat în faţa presei preşedintele ucrainean, care a cerut o creştere rapidă a ajutorului occidental. "Vine iarna, avem nevoie de ajutorul vostru", a spus el, în timp ce sistemul energetic al Ucrainei este parţial distrus de bombardamentele ruseşti, iar pe frontul din estul Ucrainei trupele Kievului nu reuşesc să oprească înaintarea armatei ruse care anunţă aproape zilnic ocuparea unor noi localităţi.</p><p><strong>UPDATE</strong> Premierul italian Giorgia Meloni a anunţat joi seara, la Roma, după o întrevedere cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Italia va găzdui în iulie următoarea conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei, relatează AFP. "Ucraina nu este singură şi îi vom fi alături atât timp cât va fi necesar", a declarat presei Giorgia Meloni, precizând că această reuniune va avea loc pe 10 şi 11 iulie 2025.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/a000c30c-fbc4-4f25-b168-c61774e0ff20_VID20241011084749777.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Peste 1.800 de ruși au intrat în Polonia cu vize eliberate pe o perioadă de 22 de luni „fără nicio bază legală”, de la începutul invaziei până în acest an, a declarat șeful Oficiului Suprem de Audit al Poloniei (NIK).</p><p><strong>UPDATE</strong> NATO lansează luni, 14 octombrie, exerciții nucleare la scară largă, Steadfast Noon, la care participă zeci de aeronave și 2.000 de militari.</p><p><strong>UPDATE</strong> După începerea invaziei lui Putin din Ucraina, din urmă cu 960 de zile, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni economice și financiare împotriva Moscovei. Acum un fenomen lovește Rusia: exportatorii autohtoni se confruntă cu o lipsă de lichidități, pe măsură ce plățile de la băncile străine întârzie, care se tem de sancțiunile Statelor Unite. Criza devine acută, iar restricțiile financiare sunt în creștere, răspândindu-se rapid.</p><p><strong>UPDATE</strong> Marea Britanie trimite trupe în vestul Ucrainei pentru a pregăti noii recruți. Conform planurilor aflate în discuție, grupuri mici de instructori militari britanici ar putea fi dislocate în părțile de vest ale Ucrainei, notează NewsWeek.</p><p><strong>UPDATE</strong> Grupul Unilever şi-a vândut afacerea din Rusia către Arnest Group, devenind cel mai recent caz al unei companii multinaționale care părăsește Rusia de la invadarea Ucrainei de către aceasta, în urma unui proces de vânzare ”complex”, transmite Reuters.</p><p><strong>UPDATE</strong> Secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a transmis aliaților, joi, la Londra, în urma unei întâlniri cu premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, să nu se mai îngrijoreze de o eventuală revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, subliniind că miliardarul înţelege miza războiului din Ucraina pentru securitatea SUA, relatează AFP, potrivit news.ro.</p><p><strong>UPDATE</strong> Președintele Volodimir Zelenski a prezentat premierului italian Giorgia Meloni planul de victorie al Ucrainei în timpul vizitei sale în Italia. Cei doi lideri au avut o discuție productivă axată pe consolidarea poziției Ucrainei și promovarea relațiilor diplomatice strânse cu partenerii săi.„Vreau să vă mulțumesc în mod special pentru asistența de securitate oferită țării noastre – în primul rând, sisteme de apărare aeriană care salvează vieți în orașele și satele noastre”, a spus Zelenski prin Telegram. El a mai menționat că au discutat despre pregătirea unui nou pachet de securitate, notează Daynews24.</p><p><strong>UPDATE </strong>Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că, în timpul vizitei de joi în Franţa, i-a prezentat personal preşedintelui Emmanuel Macron Planul victoriei Ucrainei în războiul declanşat de ruşi şi i-a mulțumit pentru pregătirea și echiparea brigăzii ucrainene „Anna de Kiev”. Părțile au mai discutat despre producția comună de arme, implementarea Formulei de pace propuse de Ucraina și organizarea, la 17 octombrie, a unei conferințe privind securitatea și apărarea nucleară, notează Rador.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/11/c02b6c9a-bcb6-43ff-9b08-c236d7f2aa66_ZelenskiMacron.mp4" controls=""></video></div></div>

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 961: Alertă în 2025, tactica cârtiței și cadourile Papei. Expert: Kievul are 3 câștiguri la orizont

război în ucraina avion pilot.webp

<p><strong>TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: </strong><a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank"><strong>hr@tv8.md</strong></a><strong>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.</strong></p><p><strong>Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum la TV8:</strong></p><ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/52798" target="_blank"><strong>Jurnalist TV8.md</strong></a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank"><strong>Reporter TV8</strong></a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank"><strong>Editor video</strong></a></li></ul><p>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank"><strong>hr@tv8.md</strong></a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.</p><p><strong>Te așteptăm cu drag în echipa noastră!</strong></p>

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist TV8.md, reporter TV sau editor video

TV8 angajare.jpg

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Caruselul lui Șor! Un om din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc, sponsor de milioane al „GagauziyaLand”

investigații

Stela Mihailovici

Ștefan Bejan

Gagauzia Land.webp

<p><strong>Ploile din țară au devenit un adevărat calvar pentru șoferi, polițiști și salvatori. În timp ce în unele raioane din țară străzile au fost blocate de apă, iar șoferii nu pot circula, în alte zone ale țării salvatorii au fost nevoiți să scoată mașini de sub apă cu macaraua.</strong></p><p>Polițiștii din Leova sunt pe alarmă, fiind convocată și Comisia Situații Excepționale locală. Oamenii legii acordă suport șoferilor și drumarilor.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/da861468-84bf-4f08-beeb-57620851d39f_jj.mp4" controls=""></video></div></div><p>Din cauza ploilor abundente, în preajma localității Tătărășeni din raionul Cantemir apa s-a acumulat în cantități mari pe trase. Nivelul apei este de peste jumătate de metru și se circulă cu dificultate.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/59022360-4821-49f7-b3d2-05b5962243bb_kk.mp4" controls=""></video></div></div><p>Tot la Cantemir, din cauza acumulărilor de apă sunt blocate intrările în localitățile Lărguța și Leca. Polițiștii au intervenit de urgență pentru a ajuta cetățenii.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/7d10565d-c412-4284-9827-c4b3ae496f02_hi.mp4" controls=""></video></div></div><p>În schimb, la Hîncești, șoferii se simt ca în Veneția pe strada Chișinăului, unde mașinile practic plutesc pe drum.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/bfd2ddc8-c8f1-4313-a887-91b8df3b1ef3_jj.mp4" controls=""></video></div></div><p>Traseul național care tranzitează localitatea Lăpușna spre Pervomaiscoe s-a transformat de asemenea, într-un râu.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/491af077-e1fc-4eb5-949c-d34158627785_gh.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Moldova sau Veneția? Imagini ca în filme din raioane: Mașini scoase cu macaraua de sub apă și drumuri transformate în râuri

cover inundatii.webp

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Secretele lui Vasile Tarlev, Bitcoinul Nataliei Morari și cine stă în spatele Victoriei Furtună

<p><strong>Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev?&nbsp;</strong></p><p><strong>Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin?&nbsp;</strong></p><p><strong>Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună?&nbsp;</strong></p><p><strong>Răspunsurile - duminică, într-o nouă investigație „Cutia Neagră PLUS”.&nbsp;</strong></p><p><strong>Fiți cu ochii pe TV8, de la 19:45!</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/04/c238c4b4-8299-4f3f-a4f0-23db4c744fd2_video5188693799240488386.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Cutia Neagră PLUS: 

Cutia Tarlev Morari Furtună.webp

a187acc4-bea4-4102-b1d4-8be4153332de.webp

<p><strong>Imagini terifiante în Capitală. Două tinere au fost luate la vale de apă, pe o stradă din Capitală. Potrivit mai multor postări în Telegram, totul s-a întâmplat pe strada Gavriil Bănulescu-Bodoni. Acestea au ajuns sub roțile unei mașini, care încerca să se ridice la deal.&nbsp;</strong></p><p>Din fericire, fetele au fost scoase cu ajutorul altor trecători.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/94dc3355-6d10-441b-b816-912549c6c575_VID20240914150925432.mp4" controls=""></video></div></div><p>Mai multe imagini cu alți locuitori ai Capitalei, care au fost luați pe sus de apă sau care chiar înoată pe străzile inundate, au fost distribuite în mediul online.</p><p><i>Atenție, limbaj licențios!</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/ecf92e3f-069b-454a-80c7-d2fe20606e5f_video2024-09-1415-39-22.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/14/0d8eeef4-8e71-4554-bb5c-3bc42cf394d3_video2024-09-1415-39-42.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Terifiant! Două tinere luate de apă au ajuns sub roțile unei mașini, pe o stradă din Chișinău. Alți locuitori înoată pe drumuri

scr fete la bazin.webp

<p><strong>Fata de 14 ani din Pîrlița, Ungheni, care a dispărut pe 23 septembrie, a fost găsită vie și nevătămată. Potrivit poliției, minora se afla în orașul Florești.</strong></p><p>Adolescenta plecase de la școală și nu a mai fost de găsit.&nbsp;</p><p>Aceasta a fost dată în căutare de poliție, iar oamenii legii au cerut și ajutorul oamenilor pentru a stabili unde se află aceasta.</p>

Fata de 14 ani din Ungheni, găsită după două săptămâni de la dispariție. Starea minorei

<p><strong>O fată de 14 ani din satul Pîrlița, Ungheni, este căutată de poliție și rude după ce, acum trei zile, a plecat de la școală într-o direcție necunoscută. Oamenii legii cer ajutorul oamenilor pentru a stabili unde se află aceasta.</strong></p><p>Adolescenta are o înălțime de 1,65 de metri, păr șaten, ochi căprui și este de corpolență slabă.</p><p>În ziua dispariției, minora era îmbrăcată în blugi negri, tricou albastru și purta adidași negri.</p><p>Persoanele care cunosc informații&nbsp;despre fată sunt rugate să apeleze la 112 sau la numărul 060.363.755.</p>

Dată în căutare de poliție! O fată de 14 ani, din Ungheni, a dispărut fără urmă după ce a plecat de la școală

design emilia (14).webp

Poliția mașină nouă 4.jpg

<p><strong>Unii dintre cei care și-ar fi vândut votul rușilor apelează acum după ajutor la 112, confirmă ministrul de Interne. Adrian Efros s-a referit la moldovenii care după ce s-au bucurat de o recompensă, acum s-ar fi pomenit cu datorii la bancă. Deocamdată, la poliție au ajuns cinci plângeri de acest fel. De cealaltă parte, Ilan Șor neagă orice insinuare de escrocherie, acuzând guvernarea de panicarea societății.&nbsp;</strong></p><p>Ieri, în spațiul public a apărut informația că sute de simpatizanți ai fugarului Ilan Șor, care au primit carduri din Rusia, ar fi fost trași pe sfoară.&nbsp;</p><p><i>„A venit un mesaj că am un credit de achitat, iar pentru fiecare zi de întârziere vor fi aplicate penalități. Nu știu ce să fac cu aceasta. Am sunat de câteva ori pe reprezentanții blocului, dar nimeni nu răspunde. Nu înțeleg de ce se comportă așa cu noi? Au promis una, dar vedem altceva. Sunt șocat. Eu și consătenii suntem îngrijorați și nu știm ce să facem”,</i>se arată în unul dintre mesajele despre care deschide.md susține că l-a primit de la o victimă din Cahul.&nbsp;</p><p>Ministrul de Interne susține că poliția a și recepționat primele plângeri.</p><p><i>„Mai mulți cetățeni care au avut cardurile MIR ar fi primit înștiințare că trebuie să achite pretinse datorii la banca din Federația Rusă. Vă rog să ne spuneți dacă ați înregistrat plângeri? Ce se va întâmpla cu acești oameni? - Noi am înregistrat foarte multe apeluri la 112 prin care cetățenii Republicii Moldova denunță astfel de cazuri și denunță circumstanțele prin care au fost atrași în această schemă criminală. Și depun depozite cine l-a atras și prin ce metode. Au probe video, screenuri. Noi investigăm aceste cazuri”.</i></p><p>Ministrul a făcut apel către cetățeni să fie mai discreți atunci când li se cer date personale. La fel ne îndeamnă să raportăm orice tentativă de corupere a alegătorilor.&nbsp;</p><p><i>„O să încurajez cetățenii ca să facă aceste denunțuri. Să comunice organelor abilitate despre schemele în care au fost atrași. Să denunțe nume, prenume sau circumstanțele prin care au fost atrași prin aceste scheme infracționale”.</i></p><p>De cealaltă parte, Ilan Șor neagă ipoteza unei scheme de îndatorare a cetățenilor, fără să condamne și coruperea alegătorilor. Acesta a scris că mesajele nu sunt decât un fals, răspândit de autorități.</p><p>Între timp, reporterii de la Cutia Neagră PLUS au pornit prin satele din nordul Moldovei ca să identifice alegători care și-au vândut votul. În unele localități s-a creat impresia că vânzarea voturilor, totuși, implică riscuri.&nbsp;</p><p><i>„- De Șor știu. La toți le dă bani, pe urmă arestează. - Au arestat pe cineva din sat? - La noi da, ieri au arestat. - Pe cine? - Pe Vanea. - Dar de ce? - Că i-ați transferat cinci mii de ruble rusești”.&nbsp;</i></p><p>Detalii urmăriți în ediția de duminică a emisiunii Cutia Neagră PLUS.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/09/d0cf2cd3-a0fb-470a-a2dd-ce5053daad8d_mesajesor.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Țeapă din Rusia, după promisiunile lui Ilan Șor? Victimă: „A venit un mesaj că am un credit de achitat”

/VIDEO/ \TRAȘI PE SFOARĂ DE RUȘI? \Cinci oameni au depus denunțuri la poliție


f2ffb80083f14d20c207c2f818815d1f.webp

sor credite 

<p><strong>Un incident neplăcut a avut loc în seara de 4 octombrie, pe strada Zelinski din Capitală. Un minor a aruncat o piatră în geamul unui troleibuz de pe ruta nr. 1, în timp ce vehiculul se deplasa.</strong></p><p>Potrivit RTEC, în troleibuz se aflau aproximativ 20 de pasageri, iar în timp ce acesta mergea, adolescentul, care se afla cu o gașcă de minori a aruncat piatra.&nbsp;</p><p>Șoferul a auzit și a oprit, însă când a coborât din troleibuz, aceștia fugise de la fața locului.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/10/05/c80c0fb9-8cbf-4d0e-98f1-e5b1f92c857f_video2024-10-0514-26-44.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>sursa video: Telegram - Кишинёв в теме</i></p><p>Din fericire, nimeni nu a avut de suferit. În prezent, poliția documentează cazul.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/10/05/466036f9-f218-48ce-9510-7e2e22ceb2dc_photo2024-10-0504-31-05.webp"></figure><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/10/05/2d11308e-1ac2-4211-a011-90c8f0a2ee6d_photo2024-10-0504-31-04.webp"></figure>

/VIDEO/ Atac asupra unui troleibuz, în Chișinău. Un minor, căutat de polițiști, după ce a aruncat cu o piatră în fereastra vehiculului

Дизайн без названия (1).webp

timp liber

12 octombrie 2024, ora 09:30

11 octombrie 2024, ora 14:20

11 octombrie 2024, ora 13:29

11 octombrie 2024, ora 07:30

10 octombrie 2024, ora 23:15

10 octombrie 2024, ora 20:23

10 octombrie 2024, ora 18:00

10 octombrie 2024, ora 17:33

10 octombrie 2024, ora 17:01

10 octombrie 2024, ora 15:05

10 octombrie 2024, ora 14:40

10 octombrie 2024, ora 07:30

/VIDEO/ De ce Europa susține financiar țara noastră? „Să reducem din divergența de dezvoltare dintre Moldova și țările UE”

11 octombrie 2024, ora 19:22

/PROMO/ Copiii, în capcana pedofililor. Cum prevenim abuzurile - sâmbătă, la „Moldova gândește”

11 octombrie 2024, ora 21:00

Evaluarea candidaților la funcții în cele două colegii ale CSM, la final: Câți dintre ei au trecut de Vetting

11 octombrie 2024, ora 22:01

/VIDEO/ „Votând pentru UE, votați pentru război”: Cine seamănă falsuri și pune semnul „egal” între UE și NATO

11 octombrie 2024, ora 14:20

Șeful IGP vrea ca Dinu Plîngău să prezinte scuze Poliției. „Să vă cereți scuze pentru manipulare”

11 octombrie 2024, ora 21:36

/PROMO/ Întreabă Ghețu: „Sunteți pentru aderarea la UE?” Care este atmosfera electorală în UTA Găgăuzia

11 octombrie 2024, ora 11:50

„Moment unic în istoria Moldovei”: Scrisorile de avertizare trimise la Meta și Google de un senator din SUA

11 octombrie 2024, ora 10:50

/VIDEO/ Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia

05 octombrie 2024, ora 23:45

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 961: Alertă în 2025, tactica cârtiței și cadourile Papei. Expert: Kievul are 3 câștiguri la orizont

11 octombrie 2024, ora 17:13

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.