Standard

Benzină și motorină mai scumpe: Cât vor costa carburanții pe 23 mai 2025

carburanti peco benzina(2).jpg

Trafic rutier suspendat pe timp de noapte în mai multe sectoare din Chișinău: Străzile vizate

Design fără titlu (15).webp

Trafic rutier suspendat pe mai multe străzi din Chișinău: Pe 25 mai vor fi organizate curse de ciclism

Design fără titlu (8).webp

Prețurile la benzină și motorină continuă să crească: Cât vor costa carburanții pe 22 mai 2025

carburanți peco benzinarie 10 (7).jpg

/VIDEO/

/VIDEO/ Drifturi în mijlocul străzii, filmate noaptea în Chișinău: O mașină a fost dusă la parcarea specială

Design fără titlu (4).webp

Prețuri tot mai mari la benzină și motorină: Cât vor costa carburanții pe 21 mai 2025

carburanți

/HARTĂ/

/HARTĂ/ Atenție, șoferi: Restricții de circulație pe două drumuri naționale pentru filmări cinematografice

drum.webp

Prețuri în creștere la benzină și motorină: Cât vor costa carburanții pe 20 mai 2025

carburanti

Benzină și motorină tot mai scumpe: Cât vor costa carburanții pe 17, 18 și 19 mai 2025

carburanți.webp

Benzină și motorină la prețuri mai mari: Cât vor costa carburanții pe 16 mai 2025

/VIDEO/ Accident la Chișinău: Un taxi s-a ciocnit cu altă mașină într-un viraj. Poliția a pornit o anchetă

cristi - 2025-05-15T125156.278.webp

Vești bune pentru șoferi: Permisele de conducere din Moldova și Letonia ar putea fi recunoscute reciproc

permis md letonia

TOP ȘTIRI

<p><strong>Un acord între Rusia și Ucraina, care să aducă cel puțin un armistițiu pe front, este aproape imposibil, după cele mai recente declarații ale unui înalt oficial rus. Totodată, în timpul negocierilor pentru pace de la Istanbul, Rusia „și-a arătat adevărată față”, adoptând o poziție fundamental diferită deși a avut șansa, de facto, să demonstreze că este dispusă să încheie războiul. Ucrainenii s-au ciocnit în schimb cu comportamentul rece al Moscovei și cu o serie de condiții inacceptabile impuse de delegația rusă participantă la negocierii. &nbsp;Declarațiile au fost făcute de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, în ediția de miercuri, 21 mai, a emisiunii „</strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/novaya-nedelya" target="_blank"><strong>Новая неделя</strong></a><strong>” de la TV8.&nbsp;</strong></p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/ZHOx1jP5RRk"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/ZHOx1jP5RRk" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p><strong>Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forţele ruse continuă să lanseze atacuri de-a lungul frontului de est, cele mai sângeroase lupte concentrându-se în jurul oraşului disputat Pokrovsk. Între timp, Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Totodată, Rusia susţine că a doborât în cursul nopţii peste 100 de drone lansate de Ucraina, iar mai multe aeroporturi din Moscova au fost închise.</strong></p><p><strong>UPDATE&nbsp;</strong>Cancelarul german Friedrich Merz avertizează joi că eforturile de a ajunge la o încetare a focului în Ucraina sunt încă în stadiu incipient și ar putea dura luni de zile, în ciuda impulsului diplomatic în creștere din ultimele săptămâni, potrivit Politico. „Nu ne facem iluzii. Nu există o soluție rapidă”, a declarat Merz la o conferință de presă organizată la Vilnius, unde a participat la inaugurarea noii brigăzi permanente a Germaniei în Lituania. „Este un proces care abia a început și poate dura încă multe săptămâni, poate chiar luni”, a spus Merz, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>„Am avut o conversație cu Președinta Moldovei, Maia Sandu. Moldova ne sprijină încă de la începutul agresiunii rusești pe scară largă. Apreciem foarte mult acest lucru și le vom fi mereu recunoscători. Țările noastre, ca vecini și prieteni, colaborează în diferite formate, iar fiecare dintre ele adaugă putere și securitate pentru ambele popoare. Am invitat-o să participe la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est. Maia a confirmat participarea sa. Mulțumesc”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski.</p><p><strong>UPDATE</strong> Șeful Departamentului Juridic din MAE rus zice că Volodimir Zelenski nu poate să semneze vreun document, deoarece Rusia nu îl consideră un lider legitim. Totodată, nu este clar pentru Moscova cine ar putea să semneze din partea Ucrainei dintre actualii lideri, notează Ziare.com.</p><p><strong>UPDATE&nbsp;</strong>Kremlinul a negat joi că există deja un acord cu privire la sediul următoarei runde de negocieri cu Ucraina, după ce în presa americană s-au scurs informaţii că acestea se vor desfășura la jumătatea lunii iunie, la Vatican, informează EFE.</p><p><strong>UPDATE </strong>Ucraina intenționează să propună săptămâna viitoare Uniunii Europene impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, relatează Reuters. Propunerile includ accelerarea transferului către Kiev al activelor rusești înghețate, sancționarea companiilor străine care ajută Rusia cu tehnologie și introducerea de sancțiuni secundare asupra cumpărătorilor de petrol rusesc, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Kremlinul acuză Uniunea Europeană că își afectează singură interesele economice prin majorarea taxelor vamale pentru produsele agricole și îngrășămintele importate din Rusia și Belarus. Dmitry Peskov susține că decizia va duce la creșterea prețurilor și la scăderea calității produselor pentru consumatorii europeni, scrie Digi24.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia respinge încetarea focului în Ucraina, insistă pe negocieri viitoare cu condiții dure și evită discuțiile esențiale de la Istanbul. Rusia a respins oficial apelurile la o încetare a focului în Ucraina, ministrul de Externe Serghei Lavrov declarând: „Nu mai vrem asta”, scrie The Kyiv Independent. În loc să accepte un armistițiu imediat, Rusia insistă pe un cadru de pace pe termen lung și continuă să emită cerințe rigide, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Presa din Germania notează că Donald Trump i-a sunat imediat pe cancelarul german Friedrich Merz, președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și președintele finlandez Alexander Stubb. Dar președintele american i-a îngrozit pe aliații săi europeni. În convorbirea purtată de liderul de la Casa Albă cu cei patru lideri din UE, Trump le-a dat de înțeles că nu mai susține o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, deși acest armistițiu a fost lansat la propunerea sa și, ulterior, susținut de Kiev și de aliații europeni. Pe lângă acest lucru, Trump le-a mai spus că nu îl mai interesează sancțiunile impuse Rusiei, ceea ce indică faptul că SUA se retrag treptat din problema războiului Rusia-Ucraina, notează cotidianul german BILD. În schimb, Rusia și Ucraina ar trebui să rezolve acum războiul între ele, le-a mai spus Trump celor cinci lideri din Europa.</p><p><strong>UPDATE </strong>Secretarul de stat american Marco Rubio a recunoscut că au fost comise crime de război în conflictul care implică Rusia, afirmând: „Au fost comise crime de război, fără îndoială.” Cu toate acestea, el s-a abținut să-l numească direct pe președintele rus Vladimir Putin criminal de război. „Va exista un moment și un loc pentru responsabilizare,” a spus Rubio, adăugând că prioritatea actuală este oprirea războiului, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Rusia adună trupe în apropierea regiunii ucrainene Harkov și se pregătește pentru noi ofensive, potrivit lui Andriy Pomahajbus, șeful de stat major al Brigăzii operaționale ucrainene 13 „Hartia”. Forțele de apărare ale Ucrainei spun că monitorizează situația și sunt gata să răspundă, notează Kyiv Post.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la un schimb de prizonieri de amploare cu Rusia, vizând eliberarea a 1.000 de captivi ucraineni în schimbul a 1.000 de deținuți ruși, scrie The Kyiv Independent. „Trebuie să obținem eliberarea necondiționată a tuturor oamenilor noștri,” a subliniat Zelenski. „Facem tot ce putem. Ne străduim foarte mult”, scrie Mediafax.</p><p><strong>UPDATE </strong>Forțele ruse au doborât în cursul nopții 35 de drone ucrainene care zburau spre Moscova, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, atacul ducând la închiderea temporară a principalelor aeroporturi din capitala rusă. Ministerul rus al apărării a transmis că peste noapte au fost interceptate 105 drone rone ucrainene. Atacurile cu drone au avut loc în contextul unor eforturi diplomatice europene intense, susținute de Statele Unite, pentru a obține o încetare a focului din partea Moscovei, potrivit HotNews.</p><p><strong>UPDATE </strong>Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că „peste 63.000” de soldaţi ruşi au fost uciși sau răniţi în regiunea rusă Kursk de la ofensiva ucraineană din august anul trecut, conform unui comunicat postat pe site-ul Administrației Prezidențiale a Ucrainei, scrie Digi24.</p><p><strong>UPDATE </strong>Peste 80 de senatori americani au susținut miercuri un proiect de lege care vizează impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei, în fața a ceea ce ei consideră a fi refuzul Moscovei de a pune capăt războiului din Ucraina. Acești aleși din ambele partide doresc să pună mai multă presiune asupra lui Vladimir Putin, după discuția telefonică de luni dintre liderul rus și Donald Trump care nu a produs încetarea focului la care sperau Kievul, partenerii săi europeni și președintele american. Cu 81 de semnatari din 100 de senatori, textul beneficiază de un sprijin larg, dar nu este încă sigur dacă liderul republicanilor din Senat va decide să îl supună la vot. John Thune a declarat că preferă să aștepte instrucțiuni de la Casa Albă pe această temă, potrivit Hotnews.</p><p><strong>UPDATE </strong>Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, avertizează asupra unui context de securitate din ce în ce mai complicat pentru România, în principal din cauza Rusiei. Generalul a explicat că, de la izbucnirea războiului din Ucraina, România se confruntă constant cu riscuri majore. Printre acestea se numără perturbările electromagnetice, inclusiv atacuri de tip spoofing și interferențe asupra sistemelor GPS. Situația este agravată și de prezența minelor în derivă – de la începutul conflictului au fost identificate nu mai puțin de 122 de astfel de dispozitive periculoase, notează Spotmedia. Generalul a atras atenția și asupra amenințărilor legate de cablurile și conductele subacvatice, infrastructuri strategice care pot deveni ținte vulnerabile în contextul tensiunilor actuale.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele finlandez Alexander Stubb a declarat pentru televiziunea publică Yle că discuțiile la nivel tehnic privind o pace în Ucraina vor continua probabil săptămâna viitoare la Vatican. Potrivit lui Stubb, discuțiile la diferite niveluri au continuat și după ziua de luni, când Donald Trump a vorbit la telefon cu Vladimir Putin și apoi cu liderii europeni, scrie Hotnews.</p><p><strong>UPDATE </strong>Premierul canadian Mark Carney a confirmat că poartă discuții cu administrația de la Washington privind aderarea la programul american de apărare, Golden Dome, notează AP News, potrivit Mediafax.</p><p><strong>UPDATE</strong> Rusia a accesat camere de supraveghere din România și alte state NATO pentru a urmări ajutoarele militare către Ucraina, arată datele serviciilor de informații britanice. Potrivit unor informații obținute de serviciile de informații britanice și aliate și citate de The Guardian, agenția de informații militare externe a Rusiei – GRU – ar fi accesat ilegal mii de camere de supraveghere din apropierea unor instalații militare, treceri la nivel cu calea ferată și stații feroviare din puncte-cheie pentru sprijinul occidental acordat Ucrainei. Printre țările vizate se numără România, Ucraina, Polonia, Ungaria și Slovacia. Conform datelor centralizate de autoritățile de la Londra, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost compromise, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România. Scopul principal ar fi fost urmărirea și monitorizarea transporturilor de ajutoare către Ucraina, precum și obținerea de informații despre circulația acestora.</p><p><strong>UPDATE </strong>Președintele ales al României, Nicușor Dan, a declarat în timpul unui interviu pentru FT că România va susține obiectivul de creștere a cheltuielilor de apărare în cadrul NATO chiar și când va începe demersurile pentru a-și reduce deficitul bugetar ajuns la un nivel record, scrie Știripesurse.</p><p><strong>UPDATE </strong>Un „accident grav” s-a produs în timpul ceremoniei de lansare a unei nave de război nord-coreene, a anunțat joi agenția de presă nord-coreeană, iar liderul Kim Jong-un vorbește despre un „act criminal”, potrivit AFP. În timpul ceremoniei organizate miercuri pentru un nou distrugător de 5.000 de tone în Chongjin, un oraș portuar din nord-estul țării, „a avut loc un accident grav”, transmite agenția KCNA. Punctând „lipsa de experiență a comandamentului și neglijența operațională” în timpul lansării, mass-media de stat a precizat că „anumite secțiuni ale fundului navei de război au fost zdrobite”, afectând „echilibrul navei de război”. Armata sud-coreeană estimează că Choe Hyon ar fi putut fi dezvoltat cu ajutorul Rusiei, probabil în schimbul a mii de soldați nord-coreeni care să ajute Moscova să combată Kievul. Potrivit lui Ahn Chan-il, un refugiat nord-coreean care conduce un institut de studii despre Coreea de Nord, noua navă de război ar fi fost construită cu ajutorul Rusiei.</p>

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1184: Ochii Rusiei și lupte grele. Moscova respinge un armistițiu, iar Trump i-a îngrozit pe liderii UE

război ucraina tun.webp

politic

<p><strong>Declarațiile liderului AUR din România, George Simion, privind o presupusă fraudare a masivă a votului de la prezidențiale în Republica Moldova, fac parte din războiul hibrid al Federației Ruse în Europa. Potrivit deputatului PAS, Lilian Carp, prin astfel de metode, se urmărește „diabolizarea” partidelor pro-europene de la Chișinău în contextul în care la toamnă avem și noi alegeri.&nbsp;</strong></p><p>„Este o nouă etapă a războiului hibrid. Narativul a fost construit inițial prin logica lucrurilor crezând că Nicușor Dan va câștiga alegerile cu o diferență foarte mică, adică doar cu diferența voturilor din Republica Moldova, însă acest argument cade din picioare”, a menționat Lilian Carp în ediția de joi, 22 mai, a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=qU_3EUakLr0" target="_blank"><strong>Cutia Neagră</strong></a>” de la TV8.&nbsp;</p><p>Mai mult, acuzând Republica Moldova de fraudă electorală la scrutinul prezidențial din România, Rusia ar fi urmărit inclusiv să distanțeze Chișinăul de București.&nbsp;</p><p>„Unul din obiectivele Rusiei e să deconecteze apropierea Chișinăului de București, iar una din soluții este de a ridica un val de ură între românii de pe cele două maluri ale Prutului. Exact așa au făcut când au început o agresiune împotriva Ucrainei. Ei au ridicat acest val de ură în interiorul țării pentru a avea un argument de a ataca Ucraina”, a declarat Lilian Carp.&nbsp;</p><p>Expertul român Sorin Ioniță crede că după scrutin, George Simion a lansat acuzații în adresa Republicii Moldova din ranchiună, dar și împrumutând din retorica Kremlinului.&nbsp;</p><p>„El are o poliță de plătit în Republica Moldova unde nu i-au ieșit niciodată combinațiile. Piticoții cu care s-a asociat el acolo nu au fost creduli, nu s-au ales și a avut numai eșecuri politice. Este și un om ranchiunos, care dacă ar fi ajuns președinte ar fi făcut mult rău relației cu R. Moldova, dar este și un om mimetic care împrumută și el din discursul MAGA de la Washington și imită tot ce vede. Am împrumutat cel mai mult din retorica Kremlinului că Maia Sandu e rea și așa mai departe”, a spus Ioniță.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=qU_3EUakLr0"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/qU_3EUakLr0" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p>La două zile după alegerile prezidențiale din România, câștigate Nicușor Dan, liderul AUR, George Simion, fost candidat, a declarat că la votul din Republica Moldova ar fi fost o fraudă masivă.&nbsp;</p><p>„<i>100 de milioane de euro a fost bugetul alocat în Republica Moldova, numai, pentru turism electoral și pentru cumpărarea voinței românilor basarabeni care au fost diabolizați pe nedrept în ultima săptămână. Pentru că au folosit resurse administrative ale unui alt stat, ca să anuleze alegerile. Pentru că persoane decedate au votat la scrutinul din 18 mai și niciun calcul din lume nu ne poate arăta că peste 11.500.000 de români au fost la vot”, </i>susține Simion într-un live pe Facebook.</p><p>Guvernul de la Chișinău a reacționat, subliniind că votul a fost unul liber. Reprezentanții Executivului l-au îndemnat pe George Simion și alți actori politici să evite jignirile.&nbsp;</p><p><i>„Românii din Republica Moldova au votat liber. Numărul mare de oameni care au ieșit la vot în Republica Moldova pentru alegerile prezidențiale din România arată cât de mult le pasă de viitorul României. Campaniile electorale pot fi însoțite de tensiuni și emoții, însă, din respect pentru toți cetățenii români, facem un apel către actorii politici să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din Republica Moldova. Mulțumesc”</i>, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă.</p><p><strong>TV8.md</strong> amintește că <a href="https://tv8.md/2025/05/18/rezultate-alegeri-prezidentiale-romania-2025-turul-ii-george-simion-vs-nicusor-dan/281790" target="_blank"><strong>după numărarea</strong></a><strong> </strong>tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 53,60% din voturile celor prezenți la urne, iar George Simion - 46,40%. La turul II al alegerilor prezidențiale au participat 11.641.866 de români cu drept de vot. Astfel, prezența la urne a constituit 64,72%.</p>

/VIDEO/ Discursurile de ură privind R. Moldova, promovate de Simion după alegeri: „O nouă etapă a războiului hibrid”

Maria-Emilia Hîncu

<p><strong>Alegerile s-au terminat, discursurile de ură continuă. George Simion și susținătorii săi nu au încetat să răspândească ură și falsuri despre votanții din Republica Moldova. Ce urmează? Care vor fi consecințele mesajelor de ură? Cum vor evolua relațiile România - Moldova?</strong></p><p>Despre securitatea regională, imixtiunea Rusiei treburile interne ale altor state, dar și alegerile parlamentare din Republica Moldova discutăm diseară, la „Cutia Neagră” cu Mariana Rață cu: Sorin Ioniță, Lilian Carp și Iurie Ciocan.</p><p><i><strong>Fiți cu ochii pe TV8 de la 19:55!</strong></i></p>

/PROMO/

/PROMO/ Discursuri de ură după alegerile din România. Despre consecințe și riscuri - de la 19:55, la „Cutia Neagră”

carton cutia neagra (4).webp

<p><strong>Un fost șef al Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi este cercetat într-un dosar pentru abuz de serviciu. Potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), care desfășoară percheziții în acest sens, acesta ar fi cauzat „daune în proporții considerabile” bugetului întreprinderii municipale.&nbsp;</strong></p><p>Conform unui comunicat al CNA, între 2023 și aprilie 2025, fostul conducător ar fi colaborat cu alți angajați și cu firme private pentru a semna contracte fictive privind întreținerea unor utilaje multifuncționale. Deși utilajele nu erau folosite în realitate, în acte apărea că au fost făcute lucrări de reparație și întreținere, ceea ce a permis ca bani publici să fie cheltuiți ilegal.</p><p>În prezent, oamenii legii efectuează percheziții pe mai multe adrese din capitală pentru stabilirea circumstanțelor și a persoanelor implicate.</p><p>TV8 a solicitat un comentariu de la reprezentanții municipalității, dar nu am primit un răspuns deocamdată.</p><p><strong>TV8.md </strong>amintește că la finalul lunii aprilie 2025, întreaga conducere a întreprinderii municipale „Spații Verzi” a fost demisă. <a href="https://tv8.md/2025/04/22/video-demiteri-la-spatii-verzi-si-apa-canal-chisinau-ion-ceban-am-dispus-concedierea-nasului-pentru-suspiciuni-rezonabile/280130" target="_blank"><strong>Anunțul a fost făcut </strong></a>de primarul Ion Ceban, într-o postare pe Facebook, care invoca drept motiv „suspiciuni rezonabile”.</p><p><i>„Am dispus concedierea nașului meu, Ruslan Garbali, pentru suspiciuni rezonabile de la SA „Apa-Canal” Chișinău. Anterior, a fost destituită nașa surorii mele și fratele mamei. Pentru aceleași suspiciuni. Toată conducerea întreprinderii „Spații Verzi” pentru aceleași suspiciuni”, </i>se arată în postarea primarului.</p>

Fost șef de la „Spații Verzi”, vizat într-un dosar de abuz de serviciu: Ar fi prejudiciat considerabil bugetul întreprinderii

social

19384313220.webp

<p><strong>Ideea unui așa-zis „popor transnistrean” este noul pilon al propagandei promovate de regimul de la Tiraspol. Fără temei istoric, științific sau juridic, această noțiune este folosită ca instrument de legitimare și consolidare a unei identități fabricate, menită să justifice ruptura de Republica Moldova.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/21/faa8d0d5-d267-4acd-a907-00f7bda4847d_1.mp4" controls=""></video></div></div><p>Invocând dreptul la autodeterminarea popoarelor, mai multe regimuri separatiste încearcă să-și justifice acțiunile de subminare a autorităților legitime. Printr-un cadru juridic incert și un control strict al informației, aceste regimuri încearcă să mențină captivă populația locală într-o realitate fabricată. Exact acest tipar îl aplică și pretinsele autorități de la Tiraspol.</p><p><i>„Pe lângă aniversarea de 35 de ani a republicii noastre, anul acesta a fost declarat anul poporului transnistrean. Va fi elaborat un curs de lecții pentru ca, de la grădiniță, școli și alte instituții de învâțământ, în toate organizațiile obștești, în toate colectivele/organele administrației guvernamentale să aibă loc lecții pe tema: „Societatea și poporul transnistrean”. Cu scopul de a o consolida și dezvolta”, </i>a declarat pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.&nbsp;</p><p>Sintagma „popor transnistrean” este folosită exclusiv de autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului, fără a avea vreo susținere în documente istorice, științifice sau internaționale. Nu există nici un fundament factologic care să confirme existența unui astfel de popor. În fapt, este o construcție propagandistică, inventată cu scopul de a crea falsa impresie a unei entități statale distincte.</p><p><i>„Caracterul hazliu al acestor pretenții ar suna și prin întrebarea mai mult sau mai puțin logic spuneți-mi vă rog care este diferența între populația din Molovata Nouă, Cocieri și statele Roghi, Găianța Țîbuleuca”,</i> a menționat pentru „Alo, TV8”, sociologul, Vasile Cantarji.&nbsp;</p><p>Declarațiile lui Vadim Krasnoselski subminează suveranitatea Republicii Moldova și totodată demonstrează că Tiraspolul continuă să respingă propunerile de reglementare pașnică a conflictului.</p><p><i>„În partea ce ține de declarația recentă a domnului Krasnoselski despre așa-numitul „popor transnistrean”, subliniem caracterul profund propagandistic, fals și lipsit de fundament istoric și juridic. (...) Promovarea unor astfel de narative încalcă caracterul suveran și teritorial integru al țării și este absolut inadmisibilă...”, </i>se arată într-un răspuns oferit redacției „Alo, TV8” de Biroul Politici de Reintegrare.&nbsp;</p><p>Sentimentul de apartenență la un așa-numit „popor transnistrean” nu există nici măcar în rândul locuitorilor regiunii, fapt demonstrat de datele recensămintelor locale. În 1989 și 2004, nu a fost înregistrat niciun grup etnic distinct cu denumirea de „transnistrean”. Abia în 2015, potrivit datelor publicate de autoritățile separatiste, puțin peste 1.000 de persoane s-au identificat ca „transnistreni” – adică doar 0,2% din populație. În schimb, peste 80% dintre respondenți s-au declarat ruși, moldoveni sau ucraineni, iar aproximativ 14% au evitat să își declare etnia.</p><p><i>„Etnic vorbind, populația acolo este mult mai pestriță decât partea dreaptă a Nistrului. Și vorbim despre o cantitate considerabilă de locuitori de etnie mixtă, adică tata aparținând la o etnie, mama la o altă etnie sau la care cu 2 generații în urmă regăsim chiar 4, 5 sau 6 etnii. Și atunci persoana în cauză are anumite dificultăți absolut obiective de a-și defini o identitate etnică predominantă”, </i>susține Vasile Cantarji.</p><p>Prin intermediul unor narațiuni propagandistice, așa-zisele autorități din stânga Nistrului încearcă să creeze aparența unei statalități separate, ignorând realitatea de pe teren. În acest discurs fabricat, se omite intenționat faptul că toți locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Potrivit datelor ASP, peste 338.000 de persoane din stânga Nistrului dețin acte de identitate eliberate de autoritățile constituționale de la Chișinău.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=D42Kv9AWgqY"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/D42Kv9AWgqY" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

/VIDEO/ Noi granițe ale identității, trasate peste Nistru: Ce urmărește noul curs implementat în școli de regimul de la Tiraspol

alo cover poporului 

<p><strong>Procuratura Anticorupție (PA) investighează eventuale nereguli în procesul de licitație pentru construcția liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al PA, Octavian Iachimovschi, potrivit căruia procurorii s-au autosesizat în lipsa unei plângeri, iar suspiciunile țin de o posibilă favorizare a unei companii în defavoarea altora.</strong></p><p><i>„Cunoaștem cu siguranță că au fost evocate anumite încălcări, dar, de fapt, nu avem nicio plângere din partea cuiva. Procuratura s-a autosesizat pentru a verifica aceste chestiuni, dar este o chestiune atipică”,</i> a declarat acesta, în cadrul unei emisiuni la<a href="https://www.youtube.com/watch?v=-Ayd0IjW1Do" target="_blank"><strong> RLive.</strong></a></p><p>Iachimovschi a subliniat că, în mod obișnuit, investigațiile în privința unui proces de achiziție încep după ce o parte participantă consideră că a fost nedreptățită și depune o plângere în acest sens. În cazul de față, PA s-a autosesizat, procurorii urmând să analizeze dacă au fost sau nu încălcate procedurile legale.</p><p><i>„Este un volum foarte mare de documente care sunt studiate, vorbim despre zeci de mii de documente. O parte dintre ele trebuie traduse, o parte sunt încă la traducere. Este destul de complicat. În toate statele astfel de cauze penale durează ani până să fie elucidate circumstanțele și nu numaidecât sunt găsite neregularități”,</i> a mai spus Iachimovschi.</p><p>Totodată, procurorul a ținut să clarifice că, în această etapă, investigația nu afectează derularea lucrărilor:</p><p><i>„Faptul că poate fi găsit cineva vinovat pentru acea licitație nu înseamnă că licitația trebuie anulată și că construcția trebuie oprită. Construcția poate continua și să fie finalizată cum a planificat Guvernul”.</i></p><p>Construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău este considerată de autorități unul dintre cele mai importante proiecte energetice din ultimele decenii. Linia va avea o lungime de 158 de kilometri și va fi susținută de 508 stâlpi de înaltă tensiune.</p><p>Lucrările fac parte din proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, finanțat de Banca Mondială. Proiectul are o valoare totală de 61 de milioane de euro, din care aproximativ 27 de milioane sunt alocați pentru construcția acestei linii.</p><p><i>„Odată finalizată, această linie va spori semnificativ securitatea energetică a țării noastre și ne va feri de șantajul la care am fost supuși timp de trei decenii”,</i> a declarat președinta Maia Sandu, aflată ieri într-o vizită în sudul țării.&nbsp;</p><p>Autoritățile estimează că lucrările vor fi finalizate până la finele anului 2025.</p>

PA investighează posibile nereguli la licitația pentru linia electrică Vulcănești-Chișinău: „Chestiune atipică”

economic

<p><strong>Procuratura Anticorupție (PA) investighează eventuale nereguli în procesul de licitație pentru construcția liniei electrice de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău. Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al PA, Octavian Iachimovschi, potrivit căruia procurorii s-au autosesizat în lipsa unei plângeri, iar suspiciunile țin de o posibilă favorizare a unei companii în defavoarea altora.</strong></p><p><i>„Știm cu siguranță că au fost evocate anumite încălcări, dar, de fapt, nu avem nicio plângere din partea nimănui. Procurorul s-a autosesizat pentru a investiga aceste aspecte, dar este o situație atipică”,</i> a declarat acesta, în cadrul unei emisiuni la<a href="https://www.youtube.com/watch?v=-Ayd0IjW1Do" target="_blank"><strong> RLive.</strong></a></p><p>Iachimovschi a subliniat că, în mod obișnuit, investigațiile de acest gen încep după ce o parte participantă consideră că a fost nedreptățită și depune o plângere în acest sens. În cazul de față, PA s-a autosesizat, procurorii urmând să analizeze dacă au fost sau nu încălcate procedurile legale.</p><p><i>„Este un volum foarte mare de documente studiate, aproximativ 10.000 de documente. O parte dintre ele trebuie traduse, iar altele sunt în curs de traducere. Este destul de complicat”,</i> a spus Iachimovschi, menționând că verificările sunt îngreunate și de complexitatea documentației implicate în proiect.</p><p>Totodată, procurorul a ținut să clarifice că, în această etapă, investigația nu afectează derularea lucrărilor:</p><p><i>„Faptul că eventual se poate găsi cineva vinovat pentru acea licitație nu înseamnă că licitația trebuie anulată și că lucrările trebuie oprite. Construcția poate continua și să fie finalizată în modul în care a fost planificat de Guvern”.</i></p><p>Construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău este considerată de autorități unul dintre cele mai importante proiecte energetice din ultimele decenii. Linia va avea o lungime de 158 de kilometri și va fi susținută de 508 stâlpi de înaltă tensiune.</p><p>Lucrările fac parte din proiectul „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, Faza I”, finanțat de Banca Mondială. Proiectul are o valoare totală de 61 de milioane de euro, din care aproximativ 27 de milioane sunt alocați pentru construcția acestei linii.</p><p><i>„Odată finalizată, această linie va spori semnificativ securitatea energetică a țării noastre și ne va feri de șantajul la care am fost supuși timp de trei decenii”,</i> a declarat președinta Maia Sandu, aflată ieri într-o vizită în sudul țării.&nbsp;</p><p>Autoritățile estimează că lucrările vor fi finalizate până la finele anului 2025.</p>

PA investighează posibile nereguli la licitația pentru linia electrică Vulcănești-Chișinău: „Situație atipică”

electricitate vulcanesti chisinau.webp

timp liber

<p><strong>Despre autism a aflat când nu prea se știa, apoi și-a adunat forțele pentru a studia acest domeniu și pentru a face față provocărilor din societate, doar pentru ca copilul ei să se simtă în siguranță.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/55a07ab5-8667-41d2-a306-1c3c842bbd8b_170525OAMENIPRINTREOAMENIEPIZOD2LOGO.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>Oameni printre oameni, o nouă istorie... doar la TV8!&nbsp;</strong></p><p><i><strong>* Persoanele aflate în situații similare pot cere ajutor la centrul social</strong></i><a href="https://www.facebook.com/sosautismmoldova" target="_blank"><i><strong>„SOS Autism” Moldova</strong></i></a><i><strong>.</strong></i></p>

/VIDEO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova

Gabriela Ursu

<p><strong>Despre autism a aflat când nu prea se știa, apoi și-a adunat forțele pentru a studia acest domeniu și pentru a face față provocărilor din societate, doar pentru ca copilul ei să se simtă în siguranță. Oameni printre oameni, o nouă istorie... Sâmbătă, la 15:20, doar la TV8!</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/16/bc2e5645-21e1-4aff-9c06-34fcae660500_PROMOOAMENIPRINTREOAMENIEP2SMM.mp4" controls=""></video></div></div>

OAMENI PRINTRE OAMENI (6).webp

<p><strong>O echipă de chirurgi din cadrul SCM „Sfânta Treime” a fost apreciată cu medalii de aur la cea de-a XVII-a ediție „Euroinvent”. Aceștia au fost premiați pentru metoda de tratament complex minim invaziv al cancerului hepatic.</strong></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/22/9e0468e6-3bbf-4693-bac6-20183a23eab8_image001-1.webp"></figure><p>Potrivit unui comunicat al clinicii, echipa condusă de Profesorul Gheorghe Anghelici, șef al Clinicii Chirurgie „Constantin Țîbîrnă” din cadrul SCM ”Sfânta Treime”, a fost compusă din următorii medici: Oleg Crudu, doctor în științe medicale, director al SCM “Sfânta Treime”, Sergiu Pisarenco, conferențiar universitar, Gheorghe Lupu,&nbsp; sef al secției Radiologie Intervențională, Tatiana Zugrav, Radu Vasilev,&nbsp; Marina Ceban și Ana Covaci.</p><p>Ediția Europenă a Creativității și Inovării ”Euroinvent” s-a desfășurat În perioada 8-10 mai curent, la Palatul Culturii din Iași, Romania care a întrunit numeroase universități, institute de cercetare, companii, asociații, inventatori și cercetători științifici, care au prezentat peste 640 de invenții și proiecte de cercetare, din 38 de țări. Medalia a fost oferită de Universitatea de Medicină și Farmacie „CAROL DAVILA” din București.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/22/06e213c4-e2b1-498d-97bd-eecb0a7102fe_image003-1.webp"></figure><p>&nbsp;</p>

/FOTO/

/FOTO/ Medalii de aur pentru o echipă de chirurgi din Chișinău: Contribuția adusă în combaterea cancerului de ficat

Design fără titlu (17).webp

<p><strong>Un avion privat Cessna 550 s-a prăbușit joi, 22 mai, într-un cartier rezidențial din San Diego. Totul s-ar fi întâmplat în condiții de ceață densă, provocând incendierea a aproximativ 15 case și forțând evacuarea mai multor străzi.&nbsp;</strong></p><p>Accidentul s-a petrecut în cartierul Murphy Canyon, în apropierea aeroportului Montgomery-Gibbs Executive. Șeful adjunct al pompierilor, Dan Eddy, a declarat că mai multe case au fost lovite direct de aeronava, iar combustibilul de avion s-a răspândit în zonă, conform AP, citat de Mediafax.ro și Gândul.</p><p>„Avem combustibil de avion răspândit peste tot. Obiectivul nostru principal este să căutăm în toate aceste case și să evacuăm pe toată lumea imediat”, a spus Eddy într-o conferință de presă, potrivit<a href="https://news.sky.com/story/small-plane-crashes-into-san-diego-neighbourhood-in-direct-hit-to-multiple-homes-13372704"> news.sky.com.</a></p><p>El a precizat că vizibilitatea era extrem de redusă din cauza ceții dense și „abia puteai să vezi în fața ta.”</p><p>Autorităţile nu au confirmat încă dacă există victime, iar numărul persoanelor aflate la bordul avionului rămâne necunoscut. Avioanele Cessna 550 pot transporta între șase și opt persoane.</p>

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-un cartier rezidențial din San Diego: Cel puțin 15 case și mașini au luat foc

ap25142500658052.webp

<p><strong>Creştinii ortodocşi pe stil vechi îl sărbătoresc, la 22 mai, pe Sfântul Nicolae. Cu această ocazie, în lăcașurile sfinte din țară sunt oficiate servicii divine. Tot astăzi, peste 93.000 de cetățeni ai Republicii Moldova își celebrează ziua numelui.</strong></p><p>Sfântul Ierarh Nicolae este unul dintre cei mai venerați sfinți ai Bisericii Creștine. Cunoscut pentru faptele sale miraculoase și viața de smerenie și dragoste față de Dumnezeu, el a fost și un apărător al credinței ortodoxe în timpul Sinodului I Ecumenic. Este venerat ca ocrotitor al copiilor și al celor aflați în nevoie, fiind un simbol al iubirii creștine și al generozității.</p><p>Iată câteva tradiții și obiceiuri asociate cu „Sfântul Nicolae de vară” în cultura românească:</p><p><strong>Sfântul Nicolae de Vară ca ocrotitor al naturii</strong>: În unele zone, Sfântul Nicolae este privit ca un ocrotitor al naturii, iar în această perioadă se desfășoară diverse ceremonii sau ritualuri pentru a cere binecuvântarea asupra culturilor agricole, pentru a aduce ploi sănătoase și recolte bogate.</p><p><strong>Sfințirea câmpurilor și a animalelor</strong>: În multe localități, în această zi se organizează procesiuni religioase în câmpuri și pe dealuri pentru a sfinți terenurile agricole și animalele domestice, cu speranța că vor fi protejate de boli și alte nenorociri.</p><p><strong>Superstiții legate de vreme</strong>: Se spune că vremea de Sfântul Nicolae de vară poate prevesti cum va fi vremea în următoarele săptămâni sau luni. De exemplu, dacă este o zi senină și caldă, se crede că va fi o vară bogată în recolte.</p><p><strong>Colaci și prăjituri speciale</strong>: Se obișnuiește să se prepare și să se împartă colaci și alte prăjituri speciale în această zi, ca o formă de generozitate și sărbătoare a comunității.</p><p><strong>Câți moldoveni își sărbătoresc ziua numelui:</strong></p><p>Potrivit Registrului de Stat al Populaţiei (RSP), în Republica Moldova sunt înregistrați cu prenumele: Nicolae - 43.569 de cetățeni, Nicolai - 32.823, Niculai - 13, Nicu - 1260, Nicușor - 38, Nicolas - 547, Nicoleta - 12.726, Nicolina - 330, Nicola - 165, Nicoli - 564, Nicole - 687.</p><p>Sărbătoarea Sfântului Nicolae este cinstită de către Biserica Ortodoxă de două ori pe an. Sfântul Nicolae „de iarnă”, cum i se mai spune în popor, se sărbătoreşte la 19 decembrie, iar la 22 mai se sărbătoreşte Sfântul Nicolae „de vară”.</p>

Sărbătoare pe 22 mai: Creștinii ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sfântul Nicolae de Vară

Sfântul Nicolae de Vară

/VIDEO/ Epamedia vs Primăria Chișinău. Istoria unui litigiu de 66 milioane euro și interesele din spatele parteneriatului

investigații

Departamentul Investigații TV8

cover cn plus final.webp

<p><strong>A murit academicianul Gheorghe Paladi, profesor universitar, ilustru savant și medic obstetrician-ginecolog, membru titular ASM și membru de onoare a Academiei Române. Pe 9 mai, reprezentantul ilustru al sistemului medical din Moldova împlinise 96 de ani.</strong></p><p>Într-un necrolog pe Facebook, fostul șef al Direcției sănătate din cadrul Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, scrie că <i>„am pierdut o epocă, un titan al sistemului de ocrotire a sănătății mamei și copilului din țară”</i>.</p><p>Născut la 9 mai 1929, academicianul face partea din cea de-a doua „promoție de aur” a Institutului de Stat de Medicină din Chișinău (actualmente Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”). După absolvire, Gheorghe Paladi a urcat toate treptele activității didactice, de la asistent la doctor habilitat.</p><p>În medicină, <i>„Academicianul Gheorghe Paladi a fost și rămâne patriarhul Școlii de obstetrică și ginecologie, unul dintre primii savanți-fondatori ai sistemului contemporan de ocrotire a sănătății mamei și copilului”</i>.</p><p>În semn de înaltă apreciere față de meritele sale, prin Decizia Consiliului Municipal si Primăriei Chișinău din 9 iunie 2020, IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 1 a fost redenumit în numele academicianului Gheorghe Paladi, iar la 22 decembrie 2022 a fost inaugurat Bustul academicianului Gheorghe Paladi la Spitalul Clinic Municipal „Gheorghe Paladi”.</p><p>De-a lungul vieții, savantul a fost deținător al mai multor brevete de invenție și al mai multor distincții de stat.</p><p>Slujba de pomenire și ceremonia de rămas bun va avea loc vineri, 16 mai, la Mănăstirea „Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron” (Biserica Ciuflea), iar înmormântarea va fi la Cimitirul Catolic din str. Trandafirilor 11.</p>

Gheorghe Paladi a murit. Renumitul medic din Moldova avea 96 de ani

Gheorghe Paladi

<p><strong>George Simion și Nicușor Dan merg în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, potrivit rezultatelor finale după procesarea tuturor voturilor. Simion a obținut 40,96%, iar Dan – 20,99%. Cei doi se vor confrunta în runda decisivă pe 18 mai.</strong></p><p>Pe locul al treilea s-a clasat Crin Antonescu, cu 20,07% din voturi, iar Victor Ponta a obținut 13,04%. Elena Lasconi, candidată din partea USR, a convins doar 2,68% din electorat.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/05/68a2e52c-9b14-4955-89f0-18f62f4bc6c1_Screenshot2025-05-05114351.webp"></figure><p>George Simion a fost cel mai votat și în diasporă, unde a fost susținut de 61% dintre alegători. Nicușor Dan a obținut 25,44%, Crin Antonescu – 6,74%, iar Elena Lasconi – 3,24%.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/05/50e3e1ef-6463-4de5-92c6-474ef565c2f8_Screenshot2025-05-05114219.webp"></figure><p>La alegerile prezidențiale din România au participat 9.571.740 de cetățeni, adică 53,21% din electorat. Prezența la vot este cu 0,66% mai mare decât în primul tur al scrutinului din 2024. În Republica Moldova au votat 90.851 de români, față de circa 81.000 anul trecut.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/05/5fd6dd19-ed07-4a23-b175-0f31b04c04db_ALEGERIROMNIA.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Rezultate alegeri prezidențiale în România 2025, turul I: George Simion și Nicușor Dan se vor duela pe 18 mai

Nicușor Dan George Simion

<div class="raw-html-embed"><div id="rezultate-tv8" style="max-width: 600px; margin: 20px auto; font-family: Arial, sans-serif;">

  <p style="margin-bottom: 20px; text-align: left; font-weight: bold;">
    Candidatul independent Nicușor Dan câștigă alegerile prezidențiale din România în fața lui George Simion. Cel puțin asta arată datele preliminare publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, după numărarea tuturor voturilor:
  </p>

  <h3 style="margin-bottom: 20px; text-align: center;">Rezultate alegeri România (100% voturi numărate)</h3>

  <div style="margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;">
    <div style="width: 100px; font-weight: bold;">Nicușor Dan</div>
    <div style="flex-grow: 1; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px; position: relative;">
      <div style="width: 53.83%; background-color: #007BFF; height: 100%; border-radius: 5px; color: white; font-weight: bold; padding-left: 10px; display: flex; align-items: center;">
        6.168.642
      </div>
    </div>
    <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">53,60%</div>
  </div>

  <div style="margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;">
    <div style="width: 100px; font-weight: bold;">George Simion</div>
    <div style="flex-grow: 1; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px; position: relative;">
      <div style="width: 46.17%; background-color: #FFD700; height: 100%; border-radius: 5px; color: black; font-weight: bold; padding-left: 10px; display: flex; align-items: center;">
        5.339.053
      </div>
    </div>
    <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">46,40%</div>
  </div>
</div>

<div id="text-final-tv8" style="max-width: 600px; margin: 10px auto 20px; font-family: Arial, sans-serif;">
  <p style="text-align: left; font-weight: normal;">
    Menționăm că până la 21:30, 11.641.821 de români cu drept de vot au participat la alegeri. 
    Astfel, prezența la urne constituie 64,72%. În Moldova au votat 158.143 de oameni, un record absolut.
  </p>
</div>
</div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/19/d9ae64e7-2667-4176-a9e0-eef4eb675b08_FrcuvinteRomniaetiincredibil.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Rezultate alegeri prezidențiale România 2025, turul II: Nicușor Dan câștigă scrutinul în fața lui George Simion

externe

Alegeri 2025

<div class="raw-html-embed"><div id="rezultate-tv8" style="max-width: 600px; margin: 20px auto; font-family: Arial, sans-serif;">

  
  <p style="margin-bottom: 20px; text-align: left; font-weight: bold;">
    Au început să apară primele rezultate după turul II al alegerilor prezidențiale de României. 
    Iată ce arată datele preliminare publicate de Autoritatea Electorală Permanentă:
  </p>

  
  <h3 style="margin-bottom: 20px; text-align: center;">Rezultate alegeri România (36,46% voturi numărate)</h3>
</div>


<div id="text-final-tv8" style="max-width: 600px; margin: 10px auto 30px; font-family: Arial, sans-serif;">
  <p style="text-align: left; font-weight: normal;">
    Menționăm că până la 21:30, 11.641.821 de români cu drept de vot au participat la alegeri. 
    Astfel, prezența la urne constituie 64,72%. În Moldova au votat 158.143 de oameni, un record absolut.
  </p>
</div>

<script>
  (function() {
    // === MODIFICĂ DATELE AICI ===
    const candidati = [
      {
        nume: "George Simion",
        voturi: "1.142.053",  // cu punct sau fără
        procent: "50,48",     // cu virgulă
        culoare: "#FFD700",  // galben
        textColor: "#000"
      },
      {
        nume: "Nicușor Dan",
        voturi: "1.120.490",
        procent: "49,52",
        culoare: "#007BFF",  // albastru
        textColor: "#fff"
      }
    ];

    const parsed = candidati.map(c => {
      const procent = parseFloat(c.procent.replace(',', '.'));
      const voturiNum = parseInt(c.voturi.replace(/\./g, '').replace(/\s/g, ''));
      return { ...c, procent, voturiNum };
    });

    parsed.sort((a, b) => b.procent - a.procent);

    const container = document.getElementById("rezultate-tv8");

    parsed.forEach(c => {
      const row = document.createElement("div");
      row.style.cssText = "margin-bottom: 15px; display: flex; align-items: center;";

      row.innerHTML = `
        <div style="width: 100px; font-weight: bold;">${c.nume}</div>
        <div style="flex-grow: 1; position: relative; background-color: #f0f0f0; height: 30px; border-radius: 5px; margin: 0 10px;">
          <div style="width: ${c.procent}%; background-color: ${c.culoare}; height: 100%; border-radius: 5px; display: flex; align-items: center; padding-left: 10px; color: ${c.textColor}; font-weight: bold;">
            ${c.voturi}
          </div>
        </div>
        <div style="width: 50px; font-weight: bold; text-align: right;">${c.procent.toString().replace('.', ',')}%</div>
      `;
      container.appendChild(row);
    });
  })();
</script>
</div>

Rezultate alegeri prezidențiale România 2025, turul II: George Simion vs. Nicușor Dan

<p><strong>Bună, prieteni! Data alegerilor parlamentare a fost stabilită, partidele s-au apucat serios de campanie așa că vă propun să vorbim </strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi </strong></a><strong>despre curățenia pre-electorală și scheletele din dulapurile concurenților politici. În ultima luna, opinia publică a fost zguduită de două scandaluri politice mari. Primul se referă la excluderea din PAS a uneia dintre vicepreședinții partidului, Olesea Stamate, acuzată de colegi de „abuz de încredere”. Iar al doilea scandal l-a provocat, în jurul său, chiar primarul capitalei Ion Ceban, printr-un anunț că și-a demis din funcții publice de la primărie nașul, unchiul și pe nașa surorii sale, pe motiv de „suspiciuni rezonabile”. Aceste demisii desigur dau bine la public, dar haideți să vedem care a fost totuși declanșatorul.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/25/954bc33e-0522-4f52-a160-3b9490876598_verdenochiep26.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>&nbsp;Cazul Olesea Stamate: De la „exces de încredere”, la demitere din partid</strong></p><p>Olesea Stamate a fost până nu demult una dintre figurile centrale ale Partidului Acțiune și Solidaritate. Este persoana pe mâinile căreia partidul de guvernare a dat in 2021 practic tot ce înseamnă reforma justiției. Nu exagerez deloc. Sunt multe exemple prin care aș putea proba că în ultimii patru ani, Comisia parlamentară juridică, condusă de Olesea Stamate, a devenit centrul de comandă al reformelor pe acest domeniu complicat. Legea cu privire la amnistie și amendamentele ulterioare care au dus la eliberarea mai multor hoți în lege condamnați pe viață nu sunt singurele legi cu scandal promovate de deputată.&nbsp;</p><p>Haideți să ne amintim de greva avocaților din ianuarie 2022, provocată tot de niște amendamente ale deputatei, sau de alte modificări de lege prin care au fost decriminalizate infracțiuni imputate unor foști înalți demnitari de stat. Exemple similare mai sunt.</p><p>Totuși, în timpul în care promova aceste proiecte, Olesea Stamate beneficia de „exces de încredere”, vorba colegilor săi. Aceștia votau orbește orice propunea deputata și îi acuzau de rea-intenție pe cei care criticau inițiativele Olesei Stamate.&nbsp;</p><p>Astăzi din încredere nu a mai rămas nimic. Riscul de a intra în campanie electorală cu un asemenea schelet în dulap i-a determinat pe cei din PAS să taie din rădăcină tot ce îi lega de fosta vicepreședintă. Despre faptul că a fost demisă din partid, Stamate a aflat de pe Facebook.&nbsp;&nbsp;</p><p><strong>Pro-europeanului Ceban nu îi stă deloc bine lângă un naș pro-rus înflăcărat, afiliat lui Șor și aservit Kremlinului</strong></p><p>În aceeași manieră și-a scuturat dulapul și primarul capitalei, Ion Ceban, tot el președinte al MAN, partid-locomotivă al Blocului Alternativa. Fără niciun motiv care să explice gestul, Ceban a anunțat, tot pe Facebook, că a dispus concedierea nașului său, a nașei surorii sale și a unchiului său de pe mama pe motiv de „suspiciuni rezonabile”.&nbsp;</p><p>Singurul lucru clar din acest mesaj este că Primăria Chișinău a fost împânzită cu rude ale demnitarului. Motivele concedierilor, momentul în care acestea au avut loc, și dacă Ceban mai are și alte rude angajate prin instituțiile municipale față de care încă nu are suspiciuni rezonabile, despre astea edilul nu a spus nimic.&nbsp;</p><p>Adevărul este că demisiile nu au nicio legătură cu vreo presupusă intoleranță a primarului față de corupție. Suspiciuni rezonabile de corupție la Apa- Canal, legate expres de numele nașului primarului, au fost semnale și în anii precedenți, inclusiv legate de o achiziție scandaloasă de la o companie obscură din Rusia. Atunci lui Ion Ceban nu i s-a părut rezonabil să își concedieze nașul, chiar dacă și Inspecția Financiară constata că miroase a ilegalitate.&nbsp;</p><p>Ruslan Garbali a fost concediat nu pentru că primarului, în sfârșit, suspiciunile i s-au părut rezonabile, ci pentru că pro-europeanului autodeclarat Ion Ceban nu îi stă deloc bine lângă un naș pro-rus înflăcărat, afiliat lui Șor și aservit Kremlinului.&nbsp;</p><p>CV-ul și pagina de Facebook ale lui Garbali spun totul despre viziunile politice ale nașului promovat de primar.</p><p><strong>Curățenia pre-electorală și scheletele din dulapurile lui Ceban</strong></p><p>Cât despre celelalte rude concediate, Tatiana Bucearschi, nașa surorii lui Ceban, a plecat de la primărie încă acum 4 ani. Fusese până în 2021 șefă a Direcției Asistență Socială. Atunci Ceban nu a pomenit nimic despre careva suspiciuni legate de integritatea sa. Aluziile vin acum, când femeia lucrează în cadrul Ministerului Finanțelor.</p><p>Așadar, în prag de campanie electorală, Ion Ceban îi aruncă peste bord pe cei care i-ar putea trage in jos scorul electoral. E firesc și corect. Mă întreb doar de ce nu o concediază de aceeași manieră și pe viceprimara sa Irina Gutnic, care a fost și șefa de la Apă-Canal a nașului, și despre care ANI a stabilit de curand ca ar fi admis nereguli în declarația de avere?</p><p>La fel de rezonabile ni se par și suspiciunile legate de procesul de judecată pe care Primăria Chișinău îl are cu compania unuia dintre susținătorii lui Ion Ceban și al partidului său. În acest proces, primăria riscă să fie obligată să îi plătească businessmanului 1 miliard de lei.&nbsp;</p><p>În concluzie, oricare ar fi „suspiciunile rezonabile”, curățenia pre-electorală este binevenită. Dar să fie până la capăt. Deschideți dulapurile și faceți lumină!</p><p>Va spun <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/verde-n-ochi" target="_blank"><strong>Verde-n ochi</strong></a>, alegerile demonstrează că excesul de încredere poate dăuna scorului politic.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/25/954bc33e-0522-4f52-a160-3b9490876598_verdenochiep26.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Verde-n ochi: Scheletele din dulap și curățenia pre-electorală. Două scandaluri politice care au zguduit Moldova

IMG_20250426_115505_525.webp

<p><strong>Securitatea Republicii Moldova este „foarte importantă și pentru Uniunea Europeană”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, într-un</strong><a href="https://tv8.md/2025/04/25/video-cutia-neagra-interviu-exclusiv-cu-sefa-diplomatiei-europene-kaja-kallas/280258" target="_blank"><strong> interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră”</strong></a><strong>. Potrivit acesteia, sprijinul acordat Ucrainei este esențial și pentru apărarea țării noastre, iar UE e gata să ne fie alături și ca alegerile să fie libere.</strong></p><p><i>„Securitatea voastră este foarte importantă și pentru Uniunea Europeană, pentru că, după cum știm, dacă ne uităm pe hartă, Moldova se află în Europa, iar Europa este o regiune foarte, foarte mică. Asta înseamnă că securitatea fiecăruia este și grija tuturor”, </i>a afirmat Kallas.</p><p>Oficiala a explicat că rezistența Ucrainei contribuie direct și la protejarea Republicii Moldova:&nbsp;</p><p><i>„Linia voastră de apărare începe acum din Ucraina, deci, practic, sprijinind Ucraina, sprijinim și securitatea Moldovei”.</i></p><p>Vicepreședinta Comisiei Europene a precizat că UE sprijină forțele de apărare ale Moldovei cu ajutor neletal prin Facilitatea Europeană pentru Pace și ajută poliția, „punând la dispoziție diverse instrumente care contribuie la consolidarea rezilienței”.</p><p>UE pune accent și pe asigurarea unui proces electoral fără interferențe maligne în Moldova:&nbsp;</p><p><i>„În ceea ce privește influențele critice externe sau influența malignă străină, precum și combaterea dezinformării, avem deja instrumentele necesare. Avem echipe de reacție rapidă gata să intervină pentru ca alegerile să nu fie manipulate și ca moldovenii să poată decide liber, așa cum își doresc cu adevărat”.</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/04/25/cc64fc04-ca6f-4d4f-8edc-501720a12d90_kallas2.mp4" controls=""></video></div></div><p>În același timp, Kaja Kallas a reafirmat angajamentul UE pentru sprijinirea Ucrainei, evidențiind că marea majoritate a statelor membre rămân unite în această misiune:</p><p><i>„Anul acesta am alocat deja, dacă comparăm cu anul trecut, când am oferit 20 de miliarde, anul acesta am ajuns deja la 23 de miliarde. Dar dacă luăm în calcul și contribuția Americii, împreună am oferit în jur de 40 de miliarde. Așadar, încă avem spațiu pentru a face mai mult, pentru a-i ajuta să-și susțină și să-și apere libertatea și țara.</i></p><p><i>&nbsp;Majoritatea țărilor europene susțin Ucraina, iar în realitate este vorba doar de două țări care nu oferă acest sprijin. Așadar, sunt totuși 25 de state membre care fac mai mult. Și cred că acest lucru este extrem de important, mai ales când vorbim despre sumele alocate pentru apărarea Ucrainei”.</i></p><p>Menționăm că în luna iunie a anului 2022, Republica Moldova și Ucraina au obținut <a href="https://tv8.md/2022/06/23/decizie-istorica-consiliul-european-a-acordat-moldovei-si-ucrainei-statut-de-candidat-pentru-aderarea-la-ue/203637"><strong>statutul de țară candidat</strong></a> la Uniunea Europeană. Obiectivul național este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. În același interviu pentru TV8, <a href="https://tv8.md/2025/04/24/video-kallas-despre-sansele-ca-r-moldova-sa-adere-la-ue-pana-in-2030-este-realist-daca-accelerati-procesele-de-reforma/280322" target="_blank"><strong>Kaja Kallas a subliniat</strong></a> că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.</p>

/VIDEO/ Kaja Kallas, la TV8: „Securitatea Republicii Moldova este foarte importantă pentru UE”

Kaja Kallas

<p><strong>Austria a câștigat Eurovision 2025 cu „Wasted Love”. Piesa interpretată de JJ este o baladă despre o dragoste consumată, pierdută, dar care rămâne în suflet. Pe locul doi a ajuns Israel, iar pe trei - Estonia.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/410387b7-4281-4178-aedc-cf6d8848e68b_winner.mp4" controls=""></video></div></div><p>Artistul care a câștigat, JJ, a mulțumit Europei, pentru că i-a îndeplinit visul și ne-a îndemnat să răspândim cât mai multă iubire în lume.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/85ef45cb-2e7d-4ad4-a6ae-e8707122c372_jj.mp4" controls=""></video></div></div><p>Și lacrimi de fericire s-au putut vedea pe fața interpretului din Austria.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/f6dcb4f0-00e6-4df9-9959-a3bc06898cc4_eurovision2025.mp4" controls=""></video></div></div><p>Julian Jurecek este un tânăr muzician din Viena, cu pregătire clasică și influențe pop-opera. Are doar 24 de ani, dar o voce matură și o prezență scenică impunătoare. JJ a fost ales în urma unei selecții interne organizate de televiziunea publică ORF, iar „Wasted Love” este compusă chiar de el, alături de Thomas Turner și Teya.</p><p>Balada „Wasted love” explorează tema unei relații terminate brusc, cu emoții nerezolvate și regrete care răsună ca un ecou. Versurile introspective și orchestrarea amplă au transformat piesa într-un moment cinematografic. JJ a cântat înconjurat de proiecții marine și o scenografie care sugera o corabie naufragiată – o metaforă vizuală a iubirii pierdute.</p><p>Austria obține în 2025 a treia victorie la Eurovision. Țara a câștigat prima dată în 1966 cu Udo Jürgens („Merci, Chérie”), iar apoi în 2014, cu celebrul moment al Conchitei Wurst („Rise Like a Phoenix”).</p><p><i><strong>Clasamentul final</strong></i></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/9ef007d9-7f3e-4df0-99e7-d0dfd40eb420_imagine2025-05-18020203269.webp"></figure><p><strong>UPDATE</strong> Austria este preferata juriului.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/47194127-bd3b-4e52-bd6e-88f995175594_imagine2025-05-18014447353.webp"></figure><p><strong>UPDATE </strong>Evoluția pe scurt a tuturor țărilor participante la Eurovision 2025</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/cccc4c21-12ea-4c0f-84ef-7fe098e9bc54_eurovisionrecap.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE</strong> Prestația Suediei la Eurovision 2025, țara cu&nbsp;cele mai mari șanse de câștig<strong>. </strong>KAJ a cântat „Bara Bada Bastu”, o melodie jucăușă și energică, care celebrează cu umor și căldură cultura saunei nordice și momentele de relaxare.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/a076eae4-ba55-4c2b-aaf6-8f65eb4fa77f_suedia.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Prestația Austriei la Eurovision 2025, a doua<strong>&nbsp;</strong>favorită a caselor de pariuri. JJ a interpretat piesa „Wasted Love”, despre o dragoste consumată, pierdută, dar care continuă să răsune în suflet.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/8ace32a8-dcd4-470f-bf2e-c8fb32e0ebbc_austriaonline-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Solistul trupei Ziferblat, care reprezintă Ucraina la Eurovision 2025, a rostit „Slava Ukraini” imediat după interpretarea piesei „Bird of Pray” în finala concursului.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/17/089f16d8-5067-459e-b359-799585f058c5_ucraina.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>UPDATE </strong>Startul a fost dat de Norvegia, iar Luxemburg a evoluat sub numărul 2, urmat de Estonia. Finala a încheiat-o Albania, al cărei reprezentant a intrat ultimul pe scenă.</p><div class="raw-html-embed"><div style="max-width: 900px; margin: 30px auto; font-family: Arial, sans-serif;">
  <div style="background-color: #6a0dad; color: white; padding: 14px; font-size: 22px; text-align: center; border-radius: 12px 12px 0 0;">
    Ordinea de intrare în finala Eurovision 2025
  </div>
  <div style="
    border: 3px solid transparent;
    border-radius: 0 0 12px 12px;
    background-image: linear-gradient(#1d0137, #1d0137), linear-gradient(90deg, #ff00cc, #3333ff, #00ffcc, #ffcc00);
    background-origin: border-box;
    background-clip: content-box, border-box;
    overflow: hidden;">
    <div style="display: flex; flex-wrap: wrap;">
      <div style="width: 50%; border-right: 1px solid #4c006d;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>1</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/no.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Norvegia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>2</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lu.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Luxemburg</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>3</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ee.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Estonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>4</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/il.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Israel</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>5</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Lituania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>6</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/es.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Spania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>7</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ua.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Ucraina</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>8</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gb.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Regatul Unit</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>9</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/at.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Austria</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>10</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/is.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Islanda</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>11</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lv.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Letonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>12</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/nl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Țările de Jos</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>13</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fi.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Finlanda</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
      <div style="width: 50%;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>14</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/it.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Italia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>15</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Polonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>16</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/de.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Germania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>17</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Grecia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>18</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/am.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Armenia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>19</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ch.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Elveția</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>20</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/mt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Malta</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>21</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Portugalia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>22</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/dk.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Danemarca</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>23</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/se.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Suedia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>24</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Franța</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>25</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/sm.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">San Marino</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>26</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/al.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Albania</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
    </div>
  </div>
</div>
</div><p>Conform caselor de pariuri, Suedia domina clasamentul și era văzută de mulți drept potențiala câștigătoare a trofeului.&nbsp;</p><p>Urmează Austria, care s-a menținut constant în top, iar Franța reușise o ascensiune spectaculoasă până pe locul trei.&nbsp;</p><p>Aceasta era urmată de Finlanda, Estonia, Țările de Jos, Israel, Elveția, Albania și Malta, care încheie top 10.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/18/8f6d309e-cefe-4e69-864b-2a73f1bac560_imagine2025-05-18012938538.webp"></figure><p>Menționăm că Republica Moldova <a href="https://tv8.md/2025/01/22/video-republica-moldova-se-retrage-de-la-eurovision-2025-nu-a-fost-o-decizie-usoara-dar-necesara/274060" target="_blank"><strong>nu a participat în 2025 la Eurovision,</strong></a> din cauza unor provocări economice, administrative și artistice. Eurovision 2026 va fi organizat în țara care a câștigat ediția din acest an.</p>

/VIDEO/ Austria a câștigat Eurovision 2025 cu „Wasted love” a lui JJ: Clasamentul final al țărilor

<p><strong>Seara de 17 mai promite emoții, lumină și muzică multă – este ziua Marii Finale Eurovision Song Contest 2025. După cele două semifinale desfășurate pe 13 și 15 mai, organizatorii au anunțat ordinea oficială a intrării în scenă, stabilită – așa cum se întâmplă de nouă ediții încoace – de producătorul executiv al show-ului.</strong></p><p>Startul va fi dat de Norvegia, iar Luxemburg va evolua sub numărul 2, urmată de Estonia. Finala o va încheia Albania, al cărei reprezentant va intra ultimul pe scenă. Țara cu cele mai mari șanse de câștig, Suedia, va intra în show sub numărul 23.</p><p>La fel ca în cei nouă ani anteriori, producătorul Eurovision Song Contest a decis ordinea țărilor în competiție.</p><div class="raw-html-embed"><div style="max-width: 900px; margin: 30px auto; font-family: Arial, sans-serif;">
  <div style="background-color: #6a0dad; color: white; padding: 14px; font-size: 22px; text-align: center; border-radius: 12px 12px 0 0;">
    Ordinea de intrare în finala Eurovision 2025
  </div>
  <div style="
    border: 3px solid transparent;
    border-radius: 0 0 12px 12px;
    background-image: linear-gradient(#1d0137, #1d0137), linear-gradient(90deg, #ff00cc, #3333ff, #00ffcc, #ffcc00);
    background-origin: border-box;
    background-clip: content-box, border-box;
    overflow: hidden;">
    <div style="display: flex; flex-wrap: wrap;">
      <div style="width: 50%; border-right: 1px solid #4c006d;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>1</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/no.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Norvegia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>2</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lu.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Luxemburg</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>3</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ee.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Estonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>4</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/il.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Israel</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>5</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Lituania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>6</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/es.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Spania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>7</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ua.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Ucraina</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>8</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gb.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Regatul Unit</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>9</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/at.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Austria</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>10</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/is.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Islanda</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>11</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/lv.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Letonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>12</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/nl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Țările de Jos</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>13</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fi.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Finlanda</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
      <div style="width: 50%;">
        <table style="width: 100%; border-collapse: collapse;"><tbody>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>14</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/it.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Italia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>15</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pl.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Polonia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>16</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/de.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Germania</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>17</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/gr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Grecia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>18</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/am.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Armenia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>19</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/ch.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Elveția</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>20</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/mt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Malta</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>21</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/pt.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Portugalia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>22</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/dk.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Danemarca</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>23</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/se.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Suedia</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>24</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/fr.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Franța</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; border-bottom: 1px solid #4c006d; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>25</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/sm.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">San Marino</td></tr>
<tr style="background-color:#29044a; height: 45px;"><td style="color:white; padding: 10px;"><span>26</span> <img src="https://flagcdn.com/w40/al.png" style="width:24px;height:16px;vertical-align:middle;margin:0 8px;">Albania</td></tr>
</tbody></table>
      </div>
    </div>
  </div>
</div>
</div><p>Pe măsură ce emoțiile cresc, se schimbă și topurile preferințelor la casele de pariuri. Suedia domină clasamentul și este văzută de mulți drept potențiala câștigătoare a trofeului.&nbsp;</p><p>Urmează Austria, care s-a menținut constant în top, iar Franța a reușit o ascensiune spectaculoasă până pe locul trei.&nbsp;</p><p>Aceasta este urmată de Țările de Jos, Finlanda, Israel, Estonia, Elveția, Albania și Malta, care încheie top 10.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/16/7b0e6bcd-8e82-4f76-83e9-180d5b235024_Screenshot2025-05-16203628.webp"></figure><p>Menționăm că Republica Moldova <a href="https://tv8.md/2025/01/22/video-republica-moldova-se-retrage-de-la-eurovision-2025-nu-a-fost-o-decizie-usoara-dar-necesara/274060" target="_blank"><strong>nu participă în 2025 la Eurovision,</strong></a> din cauza unor provocări economice, administrative și artistice. Eurovision 2026 va fi organizat în țara care va câștiga ediția din acest an.</p>

Finala Eurovision 2025 are loc astăzi: Ordinea intrării pe scenă și țările cu șanse de câștig, potrivit caselor de pariuri

austria eurovision 2025

<p><strong>În Republica Moldova sunt deschise 64 de secții de votare și pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale în România. Cetățenii cu drept de vot din diasporă au trei zile la dispoziție pentru a alege dacă îl vor pe Nicușor Dan sau pe George Simion în fruntea țării.</strong></p><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Alegeri România 2025 – Informații pentru alegători</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f7f7f7;
      margin: 0;
      padding: 20px;
    }

    .card {
      background: white;
      border-radius: 12px;
      padding: 24px;
      margin: 0 auto 24px auto;
      max-width: 720px;
      box-shadow: 0 4px 12px rgba(0, 0, 0, 0.08);
    }

    h3 {
      font-size: 20px;
      color: #002B7F;
      border-left: 4px solid #f9b200;
      padding-left: 12px;
    }

    .date-badge {
      display: inline-block;
      background-color: #f9b200;
      color: white;
      font-weight: bold;
      padding: 6px 14px;
      border-radius: 20px;
      margin: 16px 0;
    }

    p {
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist {
      list-style: none;
      padding-left: 0;
      margin-top: 20px;
    }

    ul.checklist li {
      position: relative;
      padding-left: 28px;
      margin-bottom: 10px;
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist li::before {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 0;
      top: 4px;
      width: 16px;
      height: 16px;
      background-color: #28a745;
      border-radius: 3px;
    }

    ul.checklist li::after {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 5px;
      top: 8px;
      width: 6px;
      height: 10px;
      border: solid white;
      border-width: 0 2px 2px 0;
      transform: rotate(45deg);
    }

    .zones {
      display: flex;
      flex-wrap: wrap;
      gap: 16px;
      margin-top: 20px;
    }

    .zone-box {
      flex: 1;
      min-width: 180px;
      background: #f0f4ff;
      border-left: 5px solid #002B7F;
      padding: 16px;
      border-radius: 8px;
      font-weight: bold;
      color: #0033a0;
      text-align: center;
    }

    .zone-box small {
      display: block;
      font-size: 13px;
      font-weight: normal;
      color: #555;
      margin-top: 4px;
    }
  </style>



  
  <div class="card">
    <h3>Program de vot</h3>
    <div class="date-badge">16, 17 și 18 mai · 07:00 – 21:00</div>
    <p>Cetățenii din diaspora decid viitorul României în 3 zile de vot.</p>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente:</h3>
    <ul class="checklist">
      <li>Cartea de identitate</li>
      <li>Cartea electronică de identitate</li>
      <li>Cartea de identitate provizorie</li>
      <li>Buletinul de identitate</li>
      <li>Pașaportul diplomatic</li>
      <li>Pașaportul diplomatic electronic</li>
      <li>Pașaportul de serviciu</li>
      <li>Pașaportul de serviciu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu</li>
      <li>Pașaportul simplu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu temporar</li>
      <li>Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)</li>
    </ul>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Secții de votare în Republica Moldova</h3>
    <div class="zones">
      <div class="zone-box">
        38 secții în Centru
        <small>(20 în Chișinău)</small>
      </div>
      <div class="zone-box">
        18 secții în Nord
      </div>
      <div class="zone-box">
        8 secții în Sud
      </div>
    </div>
  </div>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Nord - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Nord</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Bălți 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Bălți 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Briceni</td><td>Casa de Cultură</td><td>bd. Independenței nr. 30</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Ocnița</td><td>Primăria orașului Ocnița</td><td>str. Mihai Viteazul nr. 1</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Edineț</td><td>Primăria orașului Edineț</td><td>str. Octavian Cirimpei nr. 30</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Dondușeni</td><td>Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”</td><td>str. Independenței nr. 97</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Soroca</td><td>Palatul de Cultură</td><td>str. Independenței nr. 74</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Rîșcani</td><td>Primăria orașului Rîșcani</td><td>str. 31 August nr. 4</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Drochia</td><td>Consiliul Raional Drochia</td><td>bd. Independenței nr. 15</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Florești</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Speranței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Glodeni</td><td>Consiliul Raional Glodeni</td><td>str. Suveranității nr. 2</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Soldănești</td><td>Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”</td><td>str. 31 August nr. 2</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Sîngerei</td><td>Casa de Cultură Sîngerei</td><td>str. Barbu Lăutaru nr. 29</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Rezina</td><td>Primăria orașului Rezina</td><td>str. 27 August 1989 nr. 1</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Ungheni 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Ungheni 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Fălești</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Alexandru Lăpușneanu nr. 1</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Telenești</td><td>Liceul Teoretic „Lucian Blaga”</td><td>str. Ciprian Porumbescu nr. 3</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Centru - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126);
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
      font-size: 14px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
      white-space: nowrap;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Centru</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Chișinău 1</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Chișinău 2</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Chișinău 3</td><td>Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”</td><td>Str. Avram Iancu nr. 36</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Chișinău 4</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 59B</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Chișinău 5</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 61A</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Chișinău 6</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78A</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Chișinău 7</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Chișinău 8</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Chișinău 9</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Chișinău 10</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Chișinău 11</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Chișinău 12</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 65</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Chișinău 13</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 67</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Chișinău 14</td><td>Blocul Didactic nr. 1 al USMF</td><td>Str. Nicolae Testemițanu nr. 27</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Chișinău 15</td><td>Facultatea Tehnologia Alimentelor, Corp de studii nr.5 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Chișinău 16</td><td>Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi, Corp de studii nr. 6 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Chișinău 17</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Chișinău 18</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>19</td><td>Chișinău 19</td><td>Centrul de Creație Tehnică Buiucani</td><td>Str. Suceava nr. 103</td></tr>
        <tr><td>20</td><td>Chișinău 20</td><td>Pretura Buiucani</td><td>Str. Mihai Viteazul nr. 2</td></tr>
        <tr><td>21</td><td>Hîncești</td><td>Școala Profesională Hîncești</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>22</td><td>Ialoveni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 86</td></tr>
        <tr><td>23</td><td>Nisporeni</td><td>Primăria Nisporeni</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 55</td></tr>
        <tr><td>24</td><td>Orhei 1</td><td>Școala de Muzică</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>25</td><td>Orhei 2</td><td>Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale”</td><td>Str. Vasile Lupu nr. 60/1</td></tr>
        <tr><td>26</td><td>Căușeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Păcii nr. 18</td></tr>
        <tr><td>27</td><td>Anenii Noi</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Parcului nr. 13</td></tr>
        <tr><td>28</td><td>Bardar</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Aurel David nr. 70</td></tr>
        <tr><td>29</td><td>Călărași</td><td>Primăria Călărași</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 19</td></tr>
        <tr><td>30</td><td>Durlești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 5</td></tr>
        <tr><td>31</td><td>Strășeni</td><td>Școala de Arte</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 37</td></tr>
        <tr><td>32</td><td>Stăuceni</td><td>Scuarul Europei</td><td>Str. Grătiești nr. 3A</td></tr>
        <tr><td>33</td><td>Băcioi</td><td>Primăria Băcioi</td><td>Str. Independenței nr. 125</td></tr>
        <tr><td>34</td><td>Mereni</td><td>Primăria Mereni</td><td>Str. Ștefan cel Mare nr. 96</td></tr>
        <tr><td>35</td><td>Răzeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Grigore Bivol nr. 2</td></tr>
        <tr><td>36</td><td>Costești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 68</td></tr>
        <tr><td>37</td><td>Ștefan Vodă</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 2</td></tr>
        <tr><td>38</td><td>Criuleni</td><td>Centrul pentru Tineret UNIT</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 102</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Sud - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Sud</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Cahul 1</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Cahul 2</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Cantemir</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ștefan Vodă nr. 1</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Carabetovca</td><td>Primăria Carabetovca</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 38</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Cimișlia</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ion Popușoi nr. 2</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Comrat</td><td>Primăria Comrat</td><td>str. Tretiacov nr. 36</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Giurgiulești</td><td>Primăria Giurgiulești</td><td>str. Independenței nr. 27</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Leova</td><td>Biblioteca Raională</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 67</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div>

Alegeri prezidențiale România, turul II: 64 de secții de votare deschise în Moldova timp de 3 zile

<p><strong>În Republica Moldova vor fi deschise 64 de secții de votare și pentru al doilea tur de alegeri prezidențiale în România. Cetățenii cu drept de vot din diasporă au trei zile la dispoziție pentru a alege dacă îl vor pe Nicușor Dan sau pe George Simion în fruntea țării.</strong></p><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Alegeri România 2025 – Informații pentru alegători</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f7f7f7;
      margin: 0;
      padding: 20px;
    }

    .card {
      background: white;
      border-radius: 12px;
      padding: 24px;
      margin: 0 auto 24px auto;
      max-width: 720px;
      box-shadow: 0 4px 12px rgba(0, 0, 0, 0.08);
    }

    h3 {
      font-size: 20px;
      color: #002B7F;
      border-left: 4px solid #f9b200;
      padding-left: 12px;
    }

    .date-badge {
      display: inline-block;
      background-color: #f9b200;
      color: white;
      font-weight: bold;
      padding: 6px 14px;
      border-radius: 20px;
      margin: 16px 0;
    }

    p {
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist {
      list-style: none;
      padding-left: 0;
      margin-top: 20px;
    }

    ul.checklist li {
      position: relative;
      padding-left: 28px;
      margin-bottom: 10px;
      font-size: 15px;
      color: #333;
    }

    ul.checklist li::before {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 0;
      top: 4px;
      width: 16px;
      height: 16px;
      background-color: #28a745;
      border-radius: 3px;
    }

    ul.checklist li::after {
      content: "";
      position: absolute;
      left: 5px;
      top: 8px;
      width: 6px;
      height: 10px;
      border: solid white;
      border-width: 0 2px 2px 0;
      transform: rotate(45deg);
    }

    .zones {
      display: flex;
      flex-wrap: wrap;
      gap: 16px;
      margin-top: 20px;
    }

    .zone-box {
      flex: 1;
      min-width: 180px;
      background: #f0f4ff;
      border-left: 5px solid #002B7F;
      padding: 16px;
      border-radius: 8px;
      font-weight: bold;
      color: #0033a0;
      text-align: center;
    }

    .zone-box small {
      display: block;
      font-size: 13px;
      font-weight: normal;
      color: #555;
      margin-top: 4px;
    }
  </style>



  
  <div class="card">
    <h3>Program de vot</h3>
    <div class="date-badge">16, 17 și 18 mai · 07:00 – 21:00</div>
    <p>Cetățenii din diaspora decid viitorul României în 3 zile de vot.</p>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Pentru a putea vota este necesar să aveți unul din următoarele documente:</h3>
    <ul class="checklist">
      <li>Cartea de identitate</li>
      <li>Cartea electronică de identitate</li>
      <li>Cartea de identitate provizorie</li>
      <li>Buletinul de identitate</li>
      <li>Pașaportul diplomatic</li>
      <li>Pașaportul diplomatic electronic</li>
      <li>Pașaportul de serviciu</li>
      <li>Pașaportul de serviciu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu</li>
      <li>Pașaportul simplu electronic</li>
      <li>Pașaportul simplu temporar</li>
      <li>Carnetul de serviciu militar (pentru elevii din școlile militare)</li>
    </ul>
  </div>

  
  <div class="card">
    <h3>Secții de votare în Republica Moldova</h3>
    <div class="zones">
      <div class="zone-box">
        38 secții în Centru
        <small>(20 în Chișinău)</small>
      </div>
      <div class="zone-box">
        18 secții în Nord
      </div>
      <div class="zone-box">
        8 secții în Sud
      </div>
    </div>
  </div>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Nord - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Nord</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Bălți 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Bălți 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 81</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Briceni</td><td>Casa de Cultură</td><td>bd. Independenței nr. 30</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Ocnița</td><td>Primăria orașului Ocnița</td><td>str. Mihai Viteazul nr. 1</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Edineț</td><td>Primăria orașului Edineț</td><td>str. Octavian Cirimpei nr. 30</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Dondușeni</td><td>Biblioteca Publică Orășenească „Ion Druță”</td><td>str. Independenței nr. 97</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Soroca</td><td>Palatul de Cultură</td><td>str. Independenței nr. 74</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Rîșcani</td><td>Primăria orașului Rîșcani</td><td>str. 31 August nr. 4</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Drochia</td><td>Consiliul Raional Drochia</td><td>bd. Independenței nr. 15</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Florești</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Speranței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Glodeni</td><td>Consiliul Raional Glodeni</td><td>str. Suveranității nr. 2</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Soldănești</td><td>Liceul Teoretic „Alexei Mateevici”</td><td>str. 31 August nr. 2</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Sîngerei</td><td>Casa de Cultură Sîngerei</td><td>str. Barbu Lăutaru nr. 29</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Rezina</td><td>Primăria orașului Rezina</td><td>str. 27 August 1989 nr. 1</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Ungheni 1</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Ungheni 2</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Națională nr. 3</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Fălești</td><td>Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”</td><td>str. Alexandru Lăpușneanu nr. 1</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Telenești</td><td>Liceul Teoretic „Lucian Blaga”</td><td>str. Ciprian Porumbescu nr. 3</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Centru - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126);
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
      font-size: 14px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
      white-space: nowrap;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Centru</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Chișinău 1</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Chișinău 2</td><td>Consulatul General al României la Chișinău</td><td>Str. Grigore Ureche nr. 2</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Chișinău 3</td><td>Liceul Teoretic „Miguel de Cervantes”</td><td>Str. Avram Iancu nr. 36</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Chișinău 4</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 59B</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Chișinău 5</td><td>Academia de Studii Economice a Moldovei – ASEM</td><td>Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni nr. 61A</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Chișinău 6</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78A</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Chișinău 7</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Chișinău 8</td><td>Biblioteca Națională a R. Moldova</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 78</td></tr>
        <tr><td>9</td><td>Chișinău 9</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>10</td><td>Chișinău 10</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>11</td><td>Chișinău 11</td><td>Liceul Teoretic „Spiru Haret”</td><td>Str. Cebotari nr. 53</td></tr>
        <tr><td>12</td><td>Chișinău 12</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Litere</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 65</td></tr>
        <tr><td>13</td><td>Chișinău 13</td><td>Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Drept</td><td>Str. Mihai Kogălniceanu nr. 67</td></tr>
        <tr><td>14</td><td>Chișinău 14</td><td>Blocul Didactic nr. 1 al USMF</td><td>Str. Nicolae Testemițanu nr. 27</td></tr>
        <tr><td>15</td><td>Chișinău 15</td><td>Facultatea Tehnologia Alimentelor, Corp de studii nr.5 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>16</td><td>Chișinău 16</td><td>Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi, Corp de studii nr. 6 – UTM</td><td>Str. Studenților nr. 9/9</td></tr>
        <tr><td>17</td><td>Chișinău 17</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>18</td><td>Chișinău 18</td><td>Facultatea de Construcții și Cadastru, Facultatea de Inginerie Economică și Business, Bloc de studii 10 – UTM</td><td>Bd. Dacia nr. 41</td></tr>
        <tr><td>19</td><td>Chișinău 19</td><td>Centrul de Creație Tehnică Buiucani</td><td>Str. Suceava nr. 103</td></tr>
        <tr><td>20</td><td>Chișinău 20</td><td>Pretura Buiucani</td><td>Str. Mihai Viteazul nr. 2</td></tr>
        <tr><td>21</td><td>Hîncești</td><td>Școala Profesională Hîncești</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>22</td><td>Ialoveni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 86</td></tr>
        <tr><td>23</td><td>Nisporeni</td><td>Primăria Nisporeni</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 55</td></tr>
        <tr><td>24</td><td>Orhei 1</td><td>Școala de Muzică</td><td>Str. Chișinăului nr. 9</td></tr>
        <tr><td>25</td><td>Orhei 2</td><td>Liceul Teoretic „Ion Luca Caragiale”</td><td>Str. Vasile Lupu nr. 60/1</td></tr>
        <tr><td>26</td><td>Căușeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Păcii nr. 18</td></tr>
        <tr><td>27</td><td>Anenii Noi</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Parcului nr. 13</td></tr>
        <tr><td>28</td><td>Bardar</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Aurel David nr. 70</td></tr>
        <tr><td>29</td><td>Călărași</td><td>Primăria Călărași</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 19</td></tr>
        <tr><td>30</td><td>Durlești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Alexandru cel Bun nr. 5</td></tr>
        <tr><td>31</td><td>Strășeni</td><td>Școala de Arte</td><td>Str. Mihai Eminescu nr. 37</td></tr>
        <tr><td>32</td><td>Stăuceni</td><td>Scuarul Europei</td><td>Str. Grătiești nr. 3A</td></tr>
        <tr><td>33</td><td>Băcioi</td><td>Primăria Băcioi</td><td>Str. Independenței nr. 125</td></tr>
        <tr><td>34</td><td>Mereni</td><td>Primăria Mereni</td><td>Str. Ștefan cel Mare nr. 96</td></tr>
        <tr><td>35</td><td>Răzeni</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Grigore Bivol nr. 2</td></tr>
        <tr><td>36</td><td>Costești</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 68</td></tr>
        <tr><td>37</td><td>Ștefan Vodă</td><td>Casa de Cultură</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 2</td></tr>
        <tr><td>38</td><td>Criuleni</td><td>Centrul pentru Tineret UNIT</td><td>Str. 31 August 1989 nr. 102</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div><div class="raw-html-embed">


  <meta charset="UTF-8">
  <title>Secții votare Sud - Moldova</title>
  <style>
    body {
      font-family: Arial, sans-serif;
      background: #f9f9f9;
      margin: 0;
      padding: 0;
    }

    .header {
      display: flex;
      align-items: center;
      padding: 15px 20px;
      background: linear-gradient(to right, #002b7f, #fcd116, #ce1126); /* Drapel România */
      color: white;
    }

    .header h3 {
      margin: 0;
      font-size: 18px;
      font-weight: bold;
      color: #ffffff;
    }

    main {
      padding: 20px;
    }

    table {
      width: 100%;
      border-collapse: collapse;
      background-color: #fff;
      box-shadow: 0 0 10px rgba(0,0,0,0.1);
      margin-top: 10px;
    }

    th, td {
      border: 1px solid #ccc;
      padding: 10px 8px;
      text-align: left;
    }

    th {
      background-color: #003366;
      color: white;
    }

    tr:nth-child(even) {
      background-color: #f2f2f2;
    }

    td:nth-child(2) {
      font-weight: bold;
    }
  </style>



  <div class="header">
    <h3>Secții de votare – regiunea Sud</h3>
  </div>

  <main>
    <table>
      <thead>
        <tr>
          <th>Nr.</th>
          <th>Localitate</th>
          <th>Locație</th>
          <th>Adresă</th>
        </tr>
      </thead>
      <tbody>
        <tr><td>1</td><td>Cahul 1</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>2</td><td>Cahul 2</td><td>Universitatea de Stat</td><td>Piața Independenței nr. 1</td></tr>
        <tr><td>3</td><td>Cantemir</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ștefan Vodă nr. 1</td></tr>
        <tr><td>4</td><td>Carabetovca</td><td>Primăria Carabetovca</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 38</td></tr>
        <tr><td>5</td><td>Cimișlia</td><td>Casa de Cultură</td><td>str. Ion Popușoi nr. 2</td></tr>
        <tr><td>6</td><td>Comrat</td><td>Primăria Comrat</td><td>str. Tretiacov nr. 36</td></tr>
        <tr><td>7</td><td>Giurgiulești</td><td>Primăria Giurgiulești</td><td>str. Independenței nr. 27</td></tr>
        <tr><td>8</td><td>Leova</td><td>Biblioteca Raională</td><td>str. Ștefan cel Mare nr. 67</td></tr>
      </tbody>
    </table>
  </main>



</div>

Alegeri prezidențiale în România, turul II: Lista celor 64 de secții de votare deschise trei zile în Moldova

Alegeri în România

<p><strong>Carburanții continuă să se scumpească. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) anunță noile prețuri la carburanți pentru zilele de 17, 18 și 19 mai 2025. Astfel, benzina se va scumpi cu 6 bani, iar motorina cu 7 bani.</strong></p><p>Prin urmare, un litru de benzină va fi comercializat cu 22 de lei și 51 de bani, iar un litru de motorină va ajunge să coste la pompă 18 lei și 34 de bani.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2025/05/16/422af730-30be-481e-add5-427b6f608984_anre17-19.05.25.webp"></figure>

<p><strong>Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, solicită de la stat peste 1 milion de lei pentru perioada în care ar fi fost demisă ilegal în 2017. Suma contrastează cu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), potrivit căreia statul urma să îi achite 4.500 de euro prejudicii morale și suma de 5.500 de euro în calitate de costuri și cheltuieli de judecată. În plus, Manole a cerut și o despăgubire de aproape 585.000 de lei pentru pierderile cauzate de inflație, dar această solicitare a fost respinsă marți, 13 mai, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Cererile vin în contextul unor venituri totale de circa 1,72 milioane de lei doar pentru anul 2024, dintre care, circa 1,12 milioane din salariile de la Curtea Constituțională. Astfel, leafa lunară a magistratei s-ar ridica la aproximativ 94.000 de lei.</strong></p><p>Așadar magistrata solicită<strong> </strong>salarii restante în valoare de aproximativ 676.000 de lei și o indemnizație unică de concediere de circa 384.000 de lei – cereri admise deja de Curtea de Apel Centru.&nbsp;</p><p>Potrivit Liviei Mitrofan, membră a CSM, cererea a fost depusă de Domnica Manole la 24 martie 2025, în urma unei decizii irevocabile a Curții Supreme de Justiție din 20 decembrie 2024. Prin acea hotărâre, actul de concediere din 2017 a fost anulat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că demiterea a fost ilegală.</p><p>„<i>Domnica Manole a adresat CSM, dar și CA Chișinău, o cerere prin care a solicitat restabilirea în următoarele drepturi salariale: achitarea plăților salariale în sumă de 1.060.630 de lei, dintre care 676.380 lei cu titlu de salariu neplătit pentru perioada 4 iulie 2017 - 16 august 2019 și suma de 384.250 lei cu titlul de indemnizație unică de concediere. Un alt aspect se referea la indexarea sumelor revendicate cu titlu de plăți salariale achitate în favoarea subsemnatei a prejudiciului cauzat, evoluția indicelui prețului de consum și anume rata inflației în sumă de 585.288 lei în perioada 15 august 2019 - 20 decembrie 2024”</i>, a declarat Mitrofan în ședința CSM.</p><p>Printr-o încheiere din 21 martie 2025, CSJ a declarat inadmisibilă cererea privind repunerea în drepturi, indicând că aceasta trebuie adresată, conform procedurii prealabile prevăzute de Codul administrativ, instituțiilor competente: Curții de Apel pentru salarii și CSM pentru despăgubirile legate de inflație.</p><p>Iar pe 31 martie 2025, Curtea de Apel Centru a admis parțial cererea lui Manole și a dispus plata salariului de 676.000 de lei și 384.000 de lei indemnizație. Însă în ceea ce privește indexarea cu rata inflației, instanța a transmis că decizia aparține CSM.</p><p>În ședința de marți, membrii CSM au aprobat doar demersul instanței privind achitarea sumei dispuse de Curtea de Apel, dar au respins cererea de compensare a inflației, în sumă de peste o jumătate de milion de lei.</p><p><i><strong>Averea acumulată în perioada 2020-2024 de la Curtea Constituțională, CNAS și instituții internaționale</strong></i></p><p>Domnica Manole este judecător constituțional din august 2019, iar fotoliul de președintă a Înaltei Curți îl ocupă pentru a doua oară. Numită inițial în aprilie 2020, fosta judecătoare a Curții de Apel Chișinău indica în debutul noii funcții, <a href="https://public-pdf-declaratii.ani.md/pdf/get/557492/3"><strong>conform declarației de avere</strong></a>, un salariu de 532.607 de lei, adică aproximativ 44 de mii de lei pe lună, precum și o pensie de aproape 250 de mii de lei sau 20 de mii de lei lunar. De asemenea, Manole mai declara un apartament, care valora aproape un milion de lei, o altă avere imobilă, precum și un garaj și două autoturisme nescrise pe numele său.</p><p>La 4 ani distanță, aflată la cel de-al doilea mandat, după ce a revenit la cârma CC pe 10 noiembrie 2023, magistrata <a href="https://public-pdf-declaratii.ani.md/pdf/get/1024878/3"><strong>a declarat</strong></a> venituri totale de circa 1,72 milioane de lei pentru anul 2024, dintre care, circa 1,12 milioane din salariile de la Curtea Constituțională. Astfel, leafa sa lunară s-ar ridica la aproximativ 94.000 de lei, comparativ cu circa 44.400 de lei în 2020.</p><p>Totodată, președinta CC a indicat o diurnă de serviciu de peste 62.000 de lei, dobânzi de circa 15.400 de lei de la două bănci, 2.180 de euro indemnizație pentru activitate de cercetare la Consiliul Europei. Manole a mai indicat venituri de circa 1.100 de lei din redevență, prestații pentru incapacitate temporară de muncă de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) – 9.025 de lei și Curtea Constituțională – 16.362 de lei. Magistrata a mai beneficiat și de pensie anuală de circa 452.000 de lei sau circa 37.700 de lei lunar, cu aproximativ 16.900 de lei mai mult decât avea acum cinci ani.</p><p>În ceea ce privește bunurile imobile, Domnica Manole a indicat un teren de aproximativ 40.000 de lei, un garaj de 70.000 de lei și un apartament de circa 943.000 de lei, toate acestea nefiind pe numele său. În 2024, președinta CC a achiziționat un autoturism Lexus NX 350H, cu 780.000 de lei. Manole are 5 conturi bancare, dintre care 4 pe numele său, în care păstrează circa 810.000 de lei. Are și datorii, după ce a luat un credit de 400.000 lei. De asemenea, este acționară la o companie farmaceutică.</p><p>În total, conform declarațiilor de avere pentru perioada 2020-2024, de la CC, Domnica Manole a ridicat un salariu total de 3.565.729 de lei. Din pensie, Manole a ridicat 1.544.930 de lei, din indemnizații și prestații pentru incapacitate temporară de muncă de la CNAS – 107.464 de lei, din diurne – 109.381, iar din indemnizație pentru activitate în instituțiile internaționale – 3.258 de euro.</p><p>Pe lângă aceste sume, Domnica Manole cere statului peste 1,5 milioane de lei după demiterea ilegală din 2017.</p><p><i><strong>Cronica demisiei și lupta în instanțe pentru bani</strong></i></p><p>Cronica demisiei a început pe 19 august 2016, atunci când Serviciul de Informații și Securitate a emis un aviz consultativ în privința judecătoarei Curții de Apel Chișinău Domnica Manole și l-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit documentului, SIS a identificat mai mulți factori de risc în activitatea judecătoarei. Serviciul făcea referire la câteva „hotărâri dubioase” emise de complete de judecată din care a făcut parte Manole. A fost menționat un proces penal din 2015 ce viza declararea incorectă a veniturilor și averii de către magistrată, care a fost ulterior clasat. A fost invocat și dosarul penal inițiat după ce Domnica Manole a obligat Comisia Electorală Centrală să organizeze un referendum.&nbsp;</p><p>Atât judecătoarea, cât și comunitatea internațională au catalogat acel dosar ca fiind o răfuială politică și un atentat la independența justiției.</p><p>Ulterior, în noiembrie 2016, CSM a refuzat să examineze avizul SIS cu privire la integritatea judecătoarei Domnica Manole și a solicitat instituției să verifice suplimentar activitatea magistratei. Pe 9 decembrie 2016, SIS a emis cel de-al doilea aviz în privința judecătoarei în care se repetau aproape în întregime constatările din primul aviz.</p><p>Totuși, documentul SIS a ajuns să fie examinat de CSM abia peste jumătate de an. Pe 4 iulie 2017, în urma unei ședințe desfășurate cu ușile închise, CSM a emis o hotărâre prin care <a href="https://tv8.md/2017/07/04/video-csm-a-decis-domnica-manole-este-incompatibila-cu-functia-de-judecator/94840"><strong>Domnica Manole a fost declarată incompatibilă cu funcția de judecător</strong></a>, fiind înaintată președintelui Republicii Moldova propunerea de eliberare a acesteia din sistem.</p><p>Chiar în următoarea zi, Domnica Manole s-a adresat în judecată, solicitând anularea hotărârii CSM și declararea ilegalității celor două avize consultative ale SIS. Un an mai târziu, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererile judecătoarei, chiar dacă, între timp, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale normele legale care prevedeau verificarea integrității judecătorilor de către SIS.</p><p>Peste un an, după ce fusese deja numită în funcția de judecător la Curtea Constituțională, Domnica Manole a decis să depună la CSJ o cerere de revizuire împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2018. Cererea a fost admisă de CSJ. În iunie 2020, magistrata s-a răzgândit și a renunțat la cererea de revizuire depusă la CSJ. Astfel, procedura inițiată împotriva CSM și SIS a fost încetată.</p><p>La 18 iulie 2023<a href="https://tv8.md/2023/07/18/domnica-manole-a-obtinut-castig-de-cauza-la-cedo-dupa-ce-a-fost-demisa-de-la-ca-ce-despagubiri-urmeaza-sa-ii-achite-statul/234830"><strong>,&nbsp;CtEDO a adoptat o hotărâre</strong></a> prin care a constatat că eliberarea Domnicăi Manole din funcția de judecător a fost contrară libertății de exprimare,&nbsp;fiind încălcate normele Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. Statul a fost obligat de CtEDO să-i achite Domnicăi Manole 9.500 de euro, dintre care 4.500 de euro pentru repararea prejudiciului moral și 5.000 de euro pentru acoperirea cheltuielilor de judecată.</p><p>În baza deciziei CtEDO, pe 27 noiembrie 2023, Domnica Manole a revenit la CSJ cu solicitarea de revizuire a hotărârii ce vizează demisia sa de la Curtea de Apel Chișinău. <a href="https://tv8.md/2024/06/08/video-un-nou-castig-de-cauza-pentru-presedinta-curtii-constitutionale-domnica-manole-care-sunt-cerintele-magistratei/259192"><strong>Cererea i-a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție pe 5 iunie 2024</strong></a>.</p><p>De asemenea, în cererea de revizuire depusă la CSJ, Domnica Manole a solicitat încasarea a 100 de mii de euro de la Consiliul Superior al Magistraturii cu titlu de prejudiciu moral și achitarea cheltuielilor de judecată.</p><p>În plus, Manole cerea să-i fie achitat salariul de judecător pe care l-a ratat din iulie 2017, când a fost demisă de la Curtea de Apel Chișinău, până în august 2019, când a fost numită judecător la Curtea Constituțională.&nbsp;Deci, conform salariului indicat în declarația de avere depusă la ANI, de 200.000 de lei, magistrata urma să primească de la stat cel puțin jumătate de milion de lei.</p><p>Mai mult decât atât, în iulie 2018, <a href="https://tv8.md/2019/07/08/video-fosta-judecatoare-de-la-curtea-de-apel-domnica-manole-a-fost-achitata-in-dosarul-referendum"><strong>Domnica Manole a fost achitată și în dosarul penal numit generic „Referendum”</strong></a>. În baza acelei decizii, Manole s-a adresat în judecată solicitând de la stat achitarea unui prejudiciu moral de un milion de lei, pentru că a fost cercetată penal pe nedrept. În februarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, i-a făcut dreptate Domnicăi Manole. Ministerul Justiției a fost obligat să-i achite magistratei 800 de mii de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de acțiunile ilicite ale procurorilor. Totuși, decizia a fost contestată de Ministerul Justiției, care a motivat că suma despăgubirii ar fi prea mare.</p><p>În continuare, în decembrie 2024, CSJ a respins pretențiile Domnicăi Manole împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și a Serviciului de Informații și Securitate, privind încasare a salariului pentru funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău pe perioada absenței forțate de la muncă, acordarea indemnizației unice de concediere, încasarea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui prețurilor de consum (rata inflației) și repararea prejudiciului moral. Totodată, actul de concediere din 2017 a fost anulat, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că demiterea a fost ilegală.</p><p>Ulterior, în 14 februarie 2025, CSJ a admis recursurile declarate de Procuratura Generală și de Ministerul Justiției în cauza civilă în care președintei Curții Constituționale Domnica Manole i s-au acordat 800 de mii de lei pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, CSJ a modificat deciziile anterioare prin diminuarea sumei de la 800 000 lei la 300 000 de lei.</p><p>În cadrul unei emisiuni televizate, președintele CSM, Sergiu Caraman, a declarat că instanța de apel nu dispune de un milion de lei pentru a plăti restanțele salariale acumulate în perioada anilor 2017-2019, motiv pentru care Ministerul Finanțelor va trebui să intervină pentru a aloca suma necesară.</p><p><i>„Ministerul Finanțelor urmează să aloce acești bani în contul Curții de Apel Centru, iar Curtea de Apel Centru să elibereze acești bani pe numele doamnei Manole”</i>, a explicat Sergiu Caraman.</p><p>Magistratul a mai spus că astfel de plăți salariale sunt uzuale în cazurile în care judecătorii sunt eliberați ilegal din funcție, iar ulterior instanțele constată abuzul.</p><p>Tot săptămâna trecută, numele Domnicăi Manole a fost vizat într-o postare a primarului Capitalei, Ion Ceban. Edilul o acuza pe președinta CC că a prejudiciat statul cu aproape 1 miliard de euro, în baza unei hotârări de pe 15 mai a Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).</p><p><i>„Astăzi, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunțat o hotărâre prin care statul Republica Moldova poate fi obligat să achite cca 1 miliard de euro prejudiciu unui agent economic. Mai exact, CtEDO a constatat că Domnica Manole și alți câțiva judecători au lipsit, abuziv și prin încălcarea procedurilor judiciare, un agent economic de cca 20 ha și câteva clădiri. Amintim că Domnica Manole, una dintre judecătorii care astăzi a prejudiciat statul cu aproape 1 miliard de euro, este judecător la Curtea Constituțională – un executant fidel al PAS-ului, fără a trece prin vreo procedură de vetting sau prevetting”</i>, a scris Ceban într-o postare pe pagina sa de Facebook.</p><p>În realitate, instituția a constatat încălcări procedurale și de proprietate, dar nu a indicat o sumă de plată, despăgubirile urmând a fi stabilite abia după faza de negocieri sau printr-o hotărâre viitoare, conform explicațiilor avocatului Vadim Vieru, oferite <a href="https://www.zdg.md/stiri/statul-prejudiciat-cu-un-miliard-de-euro-dupa-o-hotarare-a-ctedo-primarul-capitalei-acuza-presedinta-curtii-constitutionale-agentul-guvernamental-si-un-jurist-explica-manipulare/"><strong>Ziarului de Gardă</strong></a>.</p><p>Tot pentru ZdG, judecătoarea Curții Constituționale a venit cu o reacție la acuzațiile aduse de Ion Ceban.</p><p><i>„În calitate de judecător, inclusiv în perioada în care am activat la Curtea de Apel Chișinău, mi-am exercitat întotdeauna atribuțiile cu respect strict față de lege, independența justiției și principiile procesului echitabil.</i> <i>Cauza examinată în 2012 la care se face referire a fost examinată de un complet de trei judecători, cu respectarea tuturor rigorilor legale. Ambele părți au avut posibilitatea deplină de a-și expune pozițiile, de a prezenta probe și de a beneficia de o judecată contradictorie, în cadrul unei ședințe publice. Decizia adoptată a fost bazată pe analiza completă a probatoriului și a susținerilor părților, fără nicio ingerință sau influență externă.</i> <i>Ulterior, aceeași cauză a fost examinată în recurs de un complet de cinci judecători ai Curții Supreme de Justiție, care a menținut soluția primei instanțe de apel.&nbsp;Este, prin urmare, absolut eronat și incorect să fie aduse insinuări de tip „atac raider” la adresa unui complet compus din 9 judecători de la trei instanțe diferite”, </i>a declarat Manole.</p><p>Totodată, magistrata a subliniat faptul că respectă deciziile CtEDO, dar respinge orice <i>„tentativă de a politiza sau denatura sensul unei hotărâri”</i> a instanței.</p><p><strong>TV8.md </strong>amintește că o <a href="https://tv8.md/2024/05/19/video-laundromat-notele-de-plata-pentru-stat-un-judecator-despagubit-cu-850-mii-lei-cine-cere-3-milioane-de-la-ministerul-justitiei/257747"><strong>investigație realizată în anul 2024 de Cutia Neagră PLUS</strong></a> a arătat că decizia emisă în cazul Domnicăi Manole i-a determinat și pe alți judecători cercetați penal să ceară despăgubiri de milioane de la stat. Aproape toți judecătorii anchetați pentru complicitate la spălarea banilor în dosarul numit generic „Laundromat” se judecă cu Ministerul Justiției. Unii au câștigat deja procesele în primă instanță.</p><p><i><strong>Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.</strong></i></p>

Domnica Manole cere statului peste 1,5 milioane de lei după demiterea ilegală din 2017: Ce avere a acumulat în ultimii cinci ani

cristi - 2025-05-14T173546.914.webp

<p><strong>Industria moldovenească a intrat în al patrulea an de cădere liberă și a ajuns aproape de nivelul anului 2015. Este concluzia expertului economic Veaceslav Ioniță, după ce, astăzi, Biroul Național de Statistică a raportat, pentru primul trimestu, o scădere de 1,2 la sută a volumelor de producție fabricate în Moldova. Fenomenul are impact direct asupra creșterii economice, iar Comisia Europeană a și redus semnificativ prognozele privind evoluția economiei moldovenești.</strong></p><p>Calculele oficiale arată că veriga slabă a economiei este industria prelucrătoare, care a raportat, pentru primul trimestru al anului, o reducere a volumelor de producție de peste patru la sută. Experții, însă, văd mai mult decât cifre în raportul celor de la statistică.</p><p><i>„Cel mai mult ce-mi trezește îngrijorare este cea mai mare ramură a Republicii Moldova de export - automotive, care în acest an la exporturi avem scădere și se vede deja și la producție avem 11,8% scădere. De fapt ele sunt legate. Dacă vezi scădere la export înseamnă că-ți dai seama că a scăzut producție. Scurt pe doi: Republica Moldova este într-un cerc vicios de stagnare în tot ce înseamnă producție industrială”</i>, a menționat expert economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.</p><p>Expertul atrage atenția că scăderea volumelor de producție va avea efectul unei avalanșe.</p><p><i>„În rezultat avem închiderea locurilor de muncă, migrația populației peste hotare și substituirea producției locale, inclusiv a celor tradiționale care erau ale noastre, cu produse de import”</i>, a subliniat expert economic IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.&nbsp;</p><p>Ieri, Comisia Europeană și-a revăzut estimările privind creșterea economică a Republicii Moldova. Dacă în noiembrie anticipa majorarea PIB-ului cu 3,8 la sută, acum se crede că economia va crește cu mai puțin de un procent. Recolta slabă din 2024, dar și prețurile mari la energie, ar fi fenomenele care pun presiune pe economia moldovenească, se spune într-un comunicat al Comisiei Europene. Precizăm că, în 2024 Produsul Intern Brut al țării noastre a crescut cu doar 0,1 la sută, iar pentru acest an Guvernul antricipează o creștere economică de cel puțin 2%.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2025/05/20/5322bcf6-98b1-4a32-836f-6871e172ceb1_ECONOMIAMOLDOVA.mp4" controls=""></video></div></div>

auto

22 mai 2025, ora 14:09

22 mai 2025, ora 11:20

21 mai 2025, ora 14:25

21 mai 2025, ora 13:37

20 mai 2025, ora 17:39

20 mai 2025, ora 13:16

19 mai 2025, ora 15:45

19 mai 2025, ora 12:50

16 mai 2025, ora 15:00

15 mai 2025, ora 14:15

15 mai 2025, ora 13:20

15 mai 2025, ora 11:10

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1184: Ochii Rusiei și lupte grele. Moscova respinge un armistițiu, iar Trump i-a îngrozit pe liderii UE

22 mai 2025, ora 16:03

/VIDEO/ Discursurile de ură privind R. Moldova, promovate de Simion după alegeri: „O nouă etapă a războiului hibrid”

22 mai 2025, ora 21:51

Fost șef de la „Spații Verzi”, vizat într-un dosar de abuz de serviciu: Ar fi prejudiciat considerabil bugetul întreprinderii

22 mai 2025, ora 13:32

/VIDEO/ Noi granițe ale identității, trasate peste Nistru: Ce urmărește noul curs implementat în școli de regimul de la Tiraspol

21 mai 2025, ora 12:03

PA investighează posibile nereguli la licitația pentru linia electrică Vulcănești-Chișinău: „Chestiune atipică”

22 mai 2025, ora 12:00

/VIDEO/ „Societatea noastră prea repede etichetează”: Mărturiile unei mame care crește un copil cu autism în Moldova

17 mai 2025, ora 23:30

/FOTO/ Medalii de aur pentru o echipă de chirurgi din Chișinău: Contribuția adusă în combaterea cancerului de ficat

22 mai 2025, ora 16:16

Un avion de mici dimensiuni s-a prăbușit într-un cartier rezidențial din San Diego: Cel puțin 15 case și mașini au luat foc

22 mai 2025, ora 18:39

Sărbătoare pe 22 mai: Creștinii ortodocși îl cinstesc astăzi pe Sfântul Nicolae de Vară

22 mai 2025, ora 08:28

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.