14 mai 2024, ora 21:02

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon infirmă că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul penal Ilan Șor. Precizarea a fost făcută în contextul în care Procuratura Anticorupție susține că cei doi ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”.

Platon susține că toate discuțiile sale cu Colenco sunt în format audio.

„Referitor la mesaje pot spune că domnul Colenco niciodată nu scrie mesaje sms, avem doar discuții audio”, a declarat Veaceslav Platon pentru TV8.

„Dar în discuții audio ați vorbit despre Tatiana Răducanu?”, a insistat reporterul TV8.

„A fost cu zece ani în urmă, în această perioadă am fost în așa furtuni am nimerit, sincer și pe unii oameni i-am uitat, poate au fost, poate nu, sincer vă spun, nu țin minte”, a răspuns controversatul afacerist.

Și Aureliu Colenco spune că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Veaceslav Platon despre Tatiana Răducanu, dar și că judecătoarea ar fi compromisă fără temei.

Amintim că judecătoarea Tatiana Răducanu a renunțat la calitatea sa de membru al Comisiei Pre-Vetting. Aceasta a depus cererea de demisie la Comisia juridică, numiri și imunități. În document, Răducanu menționează că o scrisoare ce-i pune la îndoială calitățile profesionale și integritatea a fost trimisă instituțiilor statului. Judecătoarea spune că e nevoită să demisioneze, pentru a nu pune în pericol întregul proces de vetting: „Vreau să nu existe niciun dubiu asupra integrității procesului de evaluare”.

TV8 a publicat scrisoarea semnată de șefa PA, Veronica Dragalin, în 14 mai 2024. Potrivit documentului, veridicitatea căruia nu a fost deocamdată confirmată oficial, Procuratura Anticorupție (PA) a pornit investigația în privința Tatianei Răducanu, după ce a obținut dintr-un telefon mobil informații care i-ar pune la îndoială integritatea și calitățile profesionale. Este vorba despre sute de mesaje text, pe perioada mai multor ani, între controversatul om de afaceri, fugarul Veaceslav Platon și Aureliu Colenco, avocatul unui alt fugar penal - fostul deputat Ilan Șor. Discuțiile dintre cei doi ar viza-o pe magistrata Tatiana Răducanu, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”.

Potrivit unei scrisori remise de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, mai multor instituții de stat, concluziile preliminare ale unei investigații pornite în aprilie 2024, arată un risc sporit că Tatiana Răducanu ar fi ajuns o persoană de încredere al fugarilor penali Veaceslav Platon și Ilan Șor, promovându-le interesele și asigurându-se că persoanele loiale lor vor fi promovate în funcții cheie în sistemul justiției, iar cei care reprezintă un pericol vor fi eliminați din sistem. 

Documentul neconfirmat deocamdată oficial de PA, face trimitere inclusiv la un schimb de mesaje încă din noiembrie 2013 între Veaceslav Platon și Aureliu Colenco. Atunci, avocatul lui Șor i-ar fi scris lui Platon mesajul: ,,nu te voi dezamăgi, mulțumesc” și apoi l-a informat că ia prânzul cu ,,o femeie nebună” (o frază repetată de mai multe ori de către cei doi când se referă la Tatiana Răducanu) și a întrebat dacă Platon are nevoie de ceva anume. 

Câteva minute mai târziu, Colenco i-a scris lui Platon ,,Sunt cu Răducan / Salutări de la Tatiana Gheorghevna”. Platon a răspuns ,,Vă mulțumesc foarte mult! Sunt foarte fericit că ea nu a uitat de noi”. Câteva minute mai târziu, Colenco a scris ,,omul nostru 100%”, la care Platon a răspuns ,,Super” (discuțiile originale fiind în limba Rusă și traduse în limba Română cu Google Translate)”, se arată în scrisoarea semnată de Veronica Dragalin, semnată în data de 14 mai 2024.

Tot în aceeași discuție, Aureliu Colenco ar fi explicat că Tatiana Răducanu dorește să ajungă președinte al CSM, confirmând lui Veaceslav Platon ,,Ea este a noastră. I-am spus că mi-ai dat două sarcini, că toată lumea m-a abandonat și așa mai departe. Ea este foarte fericită. Am vorbit mult. / Gata să lucreze.” „La această informație, Platon a răspuns ,,Grozav”, se mai arată în scrisoare.

Scrisoarea mai scoate la lumină achiziția în circumstanțe dubioase a sediului CSM, prin intermediul lui Aureliu Colenco și al Tatianei Răducanu, care l-ar fi ajutat pe controversatul afacerist Veaceslav Platon să ,,scape de un imobil inutil” la un preț artificial. 

Șefa PA, Veronica Dragalin subliniază că consideră necesar de a informa judecătorii, procurorii și membrii societății civile care au fost evaluați și nepromovați de către Comisia Pre-Vetting cu participarea Tatianei Răducanu despre informația de mai jos, din considerente că, există o posibilitate că a fost încălcat dreptul fundamental al acestora la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege, garantat de Articolul 6 CEDO. 

„Verificarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor de către Tatiana Răducanu prezintă un risc inadmisibil și un pericol pentru cauzele și activitatea Procuraturii și a sistemului de justiție. Din circumstanțele relatate supra, există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor au pus la cale un plan să infiltreze ,,omul lor 100%” în organele responsabile de evaluarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor, asigurând astfel că persoanele loiale lor vor promova în funcții cheie și cei procurori și judecători care reprezintă un pericol pentru ei vor fi eliminați din sistem. Procesul penal recent încheiat de Procuratura Anticorupție a demonstrat că un procuror cu legături cu Ilan Șor a promovat procedura de pre-vetting cu participarea Tatianei Răducanu în Comisia Pre-Vetting, a ajuns în CSP și a manipulat și viciat concursul pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova. 

Reieșind din cele expuse, Vă aduc la cunoștință informația relatată supra, care stabilește că există indici că procedura de pre-vetting și vetting a fost compromisă și viciată de grupări criminale asociate cu Veaceslav Platon și Ilan Șor și că posibil au fost afectate drepturile fundamentale a candidaților la un proces echitabil, care în cumul prezintă un risc de a pune în pericol sistemul de justiție în continuare”, se mai menționează în scrisoarea Veronică Dragalin. 

Veronica Dragalin nu a fost de găsit pentru a confirma autenticitatea scrisorii, însă, adjuncții Vasile Plevan și Octavian Iachimovschi au precizat pentru TV8 că nu știu despre răvașul apărut în presă. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?