14 mai 2024, ora 21:02

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon infirmă că ar fi discutat vreodată prin mesaje cu avocatul Aureliu Colenco, cel care îl apără în prezent pe fugarul penal Ilan Șor. Precizarea a fost făcută în contextul în care Procuratura Anticorupție susține că cei doi ar fi făcut schimb de mesaje, timp de mai mulți ani, iar discuțiile ar fi vizat-o pe magistrata Tatiana Răducanu, membră a Comisiei Pre-Vetting, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”.

Platon susține că toate discuțiile sale cu Colenco sunt în format audio.

„Referitor la mesaje pot spune că domnul Colenco niciodată nu scrie mesaje sms, avem doar discuții audio”, a declarat Veaceslav Platon pentru TV8.

„Dar în discuții audio ați vorbit despre Tatiana Răducanu?”, a insistat reporterul TV8.

„A fost cu zece ani în urmă, în această perioadă am fost în așa furtuni am nimerit, sincer și pe unii oameni i-am uitat, poate au fost, poate nu, sincer vă spun, nu țin minte”, a răspuns controversatul afacerist.

Și Aureliu Colenco spune că nu își amintește să fi discutat vreodată cu Veaceslav Platon despre Tatiana Răducanu, dar și că judecătoarea ar fi compromisă fără temei.

Amintim că judecătoarea Tatiana Răducanu a renunțat la calitatea sa de membru al Comisiei Pre-Vetting. Aceasta a depus cererea de demisie la Comisia juridică, numiri și imunități. În document, Răducanu menționează că o scrisoare ce-i pune la îndoială calitățile profesionale și integritatea a fost trimisă instituțiilor statului. Judecătoarea spune că e nevoită să demisioneze, pentru a nu pune în pericol întregul proces de vetting: „Vreau să nu existe niciun dubiu asupra integrității procesului de evaluare”.

TV8 a publicat scrisoarea semnată de șefa PA, Veronica Dragalin, în 14 mai 2024. Potrivit documentului, veridicitatea căruia nu a fost deocamdată confirmată oficial, Procuratura Anticorupție (PA) a pornit investigația în privința Tatianei Răducanu, după ce a obținut dintr-un telefon mobil informații care i-ar pune la îndoială integritatea și calitățile profesionale. Este vorba despre sute de mesaje text, pe perioada mai multor ani, între controversatul om de afaceri, fugarul Veaceslav Platon și Aureliu Colenco, avocatul unui alt fugar penal - fostul deputat Ilan Șor. Discuțiile dintre cei doi ar viza-o pe magistrata Tatiana Răducanu, pe care cei doi o consideră „omul nostru 100%” și „gata să lucreze”.

Potrivit unei scrisori remise de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, mai multor instituții de stat, concluziile preliminare ale unei investigații pornite în aprilie 2024, arată un risc sporit că Tatiana Răducanu ar fi ajuns o persoană de încredere al fugarilor penali Veaceslav Platon și Ilan Șor, promovându-le interesele și asigurându-se că persoanele loiale lor vor fi promovate în funcții cheie în sistemul justiției, iar cei care reprezintă un pericol vor fi eliminați din sistem. 

Documentul neconfirmat deocamdată oficial de PA, face trimitere inclusiv la un schimb de mesaje încă din noiembrie 2013 între Veaceslav Platon și Aureliu Colenco. Atunci, avocatul lui Șor i-ar fi scris lui Platon mesajul: ,,nu te voi dezamăgi, mulțumesc” și apoi l-a informat că ia prânzul cu ,,o femeie nebună” (o frază repetată de mai multe ori de către cei doi când se referă la Tatiana Răducanu) și a întrebat dacă Platon are nevoie de ceva anume. 

Câteva minute mai târziu, Colenco i-a scris lui Platon ,,Sunt cu Răducan / Salutări de la Tatiana Gheorghevna”. Platon a răspuns ,,Vă mulțumesc foarte mult! Sunt foarte fericit că ea nu a uitat de noi”. Câteva minute mai târziu, Colenco a scris ,,omul nostru 100%”, la care Platon a răspuns ,,Super” (discuțiile originale fiind în limba Rusă și traduse în limba Română cu Google Translate)”, se arată în scrisoarea semnată de Veronica Dragalin, semnată în data de 14 mai 2024.

Tot în aceeași discuție, Aureliu Colenco ar fi explicat că Tatiana Răducanu dorește să ajungă președinte al CSM, confirmând lui Veaceslav Platon ,,Ea este a noastră. I-am spus că mi-ai dat două sarcini, că toată lumea m-a abandonat și așa mai departe. Ea este foarte fericită. Am vorbit mult. / Gata să lucreze.” „La această informație, Platon a răspuns ,,Grozav”, se mai arată în scrisoare.

Scrisoarea mai scoate la lumină achiziția în circumstanțe dubioase a sediului CSM, prin intermediul lui Aureliu Colenco și al Tatianei Răducanu, care l-ar fi ajutat pe controversatul afacerist Veaceslav Platon să ,,scape de un imobil inutil” la un preț artificial. 

Șefa PA, Veronica Dragalin subliniază că consideră necesar de a informa judecătorii, procurorii și membrii societății civile care au fost evaluați și nepromovați de către Comisia Pre-Vetting cu participarea Tatianei Răducanu despre informația de mai jos, din considerente că, există o posibilitate că a fost încălcat dreptul fundamental al acestora la un proces echitabil în fața unei instanțe independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege, garantat de Articolul 6 CEDO. 

„Verificarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor de către Tatiana Răducanu prezintă un risc inadmisibil și un pericol pentru cauzele și activitatea Procuraturii și a sistemului de justiție. Din circumstanțele relatate supra, există suspiciuni că Veaceslav Platon și Ilan Șor au pus la cale un plan să infiltreze ,,omul lor 100%” în organele responsabile de evaluarea extraordinară a procurorilor și judecătorilor, asigurând astfel că persoanele loiale lor vor promova în funcții cheie și cei procurori și judecători care reprezintă un pericol pentru ei vor fi eliminați din sistem. Procesul penal recent încheiat de Procuratura Anticorupție a demonstrat că un procuror cu legături cu Ilan Șor a promovat procedura de pre-vetting cu participarea Tatianei Răducanu în Comisia Pre-Vetting, a ajuns în CSP și a manipulat și viciat concursul pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova. 

Reieșind din cele expuse, Vă aduc la cunoștință informația relatată supra, care stabilește că există indici că procedura de pre-vetting și vetting a fost compromisă și viciată de grupări criminale asociate cu Veaceslav Platon și Ilan Șor și că posibil au fost afectate drepturile fundamentale a candidaților la un proces echitabil, care în cumul prezintă un risc de a pune în pericol sistemul de justiție în continuare”, se mai menționează în scrisoarea Veronică Dragalin. 

Veronica Dragalin nu a fost de găsit pentru a confirma autenticitatea scrisorii, însă, adjuncții Vasile Plevan și Octavian Iachimovschi au precizat pentru TV8 că nu știu despre răvașul apărut în presă. 

27 iunie 2024, ora 18:52

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat decizia de inadmisibilitate în cauza Platon vs Republica Moldova. Cauza se referă la pretinsa încălcare a drepturilor reclamantului în baza Articolului 5 § 4 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Potrivit circumstanțelor cauzei, la 23 iulie 2016 instanța de judecată a admis demersul procurorului cu privire la aplicarea măsurii arestării preventive în privința reclamantului. Reclamantul, care la acel moment se afla în străinătate, nu fusese informat despre ședință. Astfel, avocatul său nu fusese prezent la ea, interesele reclamantului fiind reprezentate de către un avocat din oficiu.

La 29 iulie 2016, reclamantul a fost extrădat din Ucraina în Republica Moldova. În urma arestării reclamantului, el a fost plasat în Penitenciarul nr. 13. În timpul detenției sale, avocații reclamantului au solicitat de mai multe ori instituției penitenciare să li se permită să se întâlnească cu reclamantul.

La 1 septembrie 2016, reclamantul a fost adus în fața judecătorului de instrucție pentru a fi informat oficial despre încheierea din 23 iulie 2016 și mandatul de arestare emis la aceeași dată.

Reclamantul a solicitat timp suplimentar pentru a se pregăti de ședință. Judecătorul de instrucție a respins această cerere, motivând că scopul ședinței era doar de a-l informa despre încheierea din 23 iulie 2016.

Ulterior, reclamantul a depus plângeri în adresa mai multor autorități, invocând limitarea numărului și a duratei întrevederilor cu avocații săi în timpul detenției.

La 30 noiembrie 2016, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a obligat administrația penitenciarului să asigure reclamantului posibilitatea studierii materialelor cauzei penale.

La 4 aprilie 2017, aceeași instanță a respins cererea reclamantului care se referea, printre altele, la solicitarea de a avea întrevederi zilnice cu avocații săi, făcând trimitere la hotărârea sa din 30 noiembrie 2016 și la posibilitatea de a se plânge în cazul neexecutării acesteia.

La 10 mai 2017, aceeași instanță a respins plângerea reclamantului, constatând că el urmărea să obțină o hotărâre judecătorească care să oblige administrația penitenciarului să asigure accesul neîngrădit al avocaților săi, fapt pe care trebuia deja să îl facă în temeiul dispozițiilor legale imperative.

Referitor la publicitatea ședințelor, la 21 octombrie 2016, reclamantul a solicitat judecătorului de instrucție să examineze în cadrul unei ședințe publice demersul procurorului cu privire la prelungirea măsurii preventive.

Bazându-se pe Articolul 5 § 4 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții de faptul că, în cadrul procedurilor judiciare privind aplicarea măsurii preventive în privința sa, el nu a fost asistat de către avocatul ales, că au existat mai multe limitări la întrevederile sale cu avocații și că ședințele de judecată nu au fost publice.

Cu privire la plângerea reclamantului referitoare la acordarea asistenței juridice din oficiu, Curtea a notat că acest capăt de cerere se referă doar la evenimentele din iulie 2016, iar ultima decizie în acest sens a fost adoptată la 4 august 2016. Ținând cont de faptul că cererea la Curte a fost depusă la 16 august 2017, id est cu depășirea termenului de 6 luni, Curtea a respins acest capăt de cerere din cauza nerespectării termenului de șase luni, în sensul Articolului 35 §§ 1 și 4 din Convenție.

Cu referire la obstrucționarea întrevederilor reclamantului cu avocați aleși, deși au existat anumite cazuri în care avocații au fost nevoiți să aștepte câteva ore pentru a comunica cu reclamantul și nu întotdeauna a fost posibil să se vadă cu el în aceeași zi, Curtea a reținut că reclamantul totuși a beneficiat de mai multe întrevederi cu avocații săi (aproape o dată la două zile în cursul primelor două luni de detenție și cel puțin de două ori pe săptămână ulterior). Prin urmare, el a avut posibilitate să se pregătească pentru ședințele de judecată. De asemenea, Curtea a notat că ședința de judecată din 1 septembrie 2016 s-a limitat la informarea reclamantului despre încheierea din 23 iulie 2016 și nu a vizat în mod direct detenția reclamantului. În plus, ea a observat că reclamantul a depus mai multe plângeri către mai multe autorități, fapt ce denotă că avocații săi au reușit să obțină instrucțiuni de la reclamant și să-l țină informat. În consecință, Curtea a opinat că nu au fost afectate substanțial garanțiile procedurale prevăzute la Articolul 5 § 4 din Convenție, respingând acest capăt de cerere ca fiind vădit nefondat, în sensul Articolului 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Cu privire la publicitatea ședințelor, Curtea a constatat că nu a fost demonstrată existența unor circumstanțe care ar indica asupra necesității desfășurării ședințelor publice, declarând și acest capăt de cerere ca fiind vădit nefondat, în sensul Articolului 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție.

Din aceste considerente, Curtea a declarat cererea inadmisibilă.