17 января 2022, час 20:24

Serviciul de Informații și Securitate a sesizat repetat, prin persoana lui Eugen Rurac, șeful secției Apărarea regimului constituțional din cadrul instituției, pe marginea acțiunilor magistratului de la Judecătoria Chișinău, cu sediul Râșcani, Alexei Paniș, care în 31 decembrie 2021 a emis o decizie prin care Vladislav Clima a fost restabilit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Într-o nouă notă informativă, SIS invocă faptul că Paniș și Clima s-ar afla în conflict de interese.

Potrivit documentului, în perioada 20 aprilie 1999 – 9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl magistratului Alexei Paniș, figura ca fondator la SRL Panclip, perioadă în care, Ion Clima – fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate de fondator.

Mai mult, Ștefan Paniș și Ion Clima ar fi deținut pe rând funcția de director al aceluiași SRL Endo - Grup, unde dețin cote de 80 și respectiv 10 %. 

De asemenea, potrivit SIS, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro, lichidată în 9 aprilie 2015. 

„Domnul Rurac are o experiență bogată în intimidarea judecătorilor. Anume domnul Rurac în perioada statului capturat prezenta învinuirea în privința unei judecătoare. Anume domnul Rurac se lauda presei ca deținea probe ce confirma învinuirea. Cum s-a încheiat acel dosar toată lumea cunoaște. Cui a slujit atunci…cui slujește acum… Mâine la prima ora verific Monitorul Oficial, poate sunt reglementări noi la capitolul ce tine de conflictul de interese… Revenim la stat capturat domn Rurac?”, a menționat în replică Alexei Paniș.

Amintim că potrivit unei decizii luate vineri, 31 decembrie 2021, de magistratul Judecătoriei Râșcani, Alexei Paniș, Vladislav Clima a fost repus în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. 

Asta după ce în 28 mai, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, întrucât, potrivit ei, CSM ar fi încălcat procedurile legale și ar fi admis un conflict de interese inadmisibil, atunci când a propus numirea lui Clima în această funcție.

Ulterior, în data de 14 iulie, Clima a acționat-o în judecată pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Magistratul a solicitat Judecătoriei Chișinău să fie verificată legalitatea decretului prin care a fost demis din funcția de președinte al Curții de Apel. Președinția a contestat decizia prin care a fost anulat decretul de demitere a lui Vladislav Clima din funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău. Luni, 10 ianuarie, Clima s-a întors la muncă. 

În data de 14 ianuarie 2022, adică la două săptămâni după decizia Judecătoriei Râșcani pe cauza lui Clima, Serviciul de Informații și Securitate a sesizat Centrul Național Anticorupție și Procuratura Generală pe marginea acțiunilor magistratului Alexei Paniș. 

În nota informativă, semnată de șeful secției Apărarea regimului constituțional din cadrul SI, Eugen Rurac și adresată CSM- ului, se invocă faptul că Alexei Paniș a a dispus cu caracter executoriu repunerea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, „deși prin cererea de chemare în judecată în contencios administrativ, depusă de Vladislav Clima împotriva președintelui Republicii Moldova, s-a dispus doar anularea decretului privind revocarea decretului președintelui din septembrie 2020”, nu și repunerea lui Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte de președinte al Curții de Apel Chișinău. 

La rândul său, Alexei Paniș a anunțat că sesizează Autoritatea Națională de Integritate după ce SIS a făcut, la rândul său interpelări la CNA și Procuratura Generală pe marginea acțiunilor sale în acest caz. Judecătorul Alexei Paniș califică nota informativă de la SIS drept o tentativă de intimidare a sa. 

Cu o reacție a venit astăzi și Asociația Judecătorilor. Într-un comunicat de presă, reprezentanții asociației cataloghează drept inacceptabilă sesizarea SIS la CNA și Procuratura Generală pe marginea acțiunilor judecătorului de la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. 

„S-a produs o încălcare gravă a independenței autorității judecătorești în ansamblul său. Asociația judecătorilor consideră inacceptabile sesizările publice făcute de către o subdiviziune a Serviciului de Informații și Securitate, or asemenea acțiuni amintesc de „Poliția Politică”. Prin urmare, tratăm această „notă” a Serviciului de Informații și Securitate ca un caz tipic de intervenție în independența puterii judecătorești”, se arată în comunicatul Asociației Judecătorilor.

21 сентября 2024, час 22:33

În ediția de astăzi a editorialului Verde-n ochi cu Mariana Rață aflăm de ce corupții și criminalii se tem de Uniunea Europeană și se opun procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 

Principalul motiv este frica de pușcărie. În momentul în care R. Moldova va deveni membră a UE, marii corupți din R. Moldova nu vor mai putea scăpa de pușcărie decât refugiindu-se în Rusia sau Africa. Cel mai dureros pentru ei însă este că vor pierde toate bunurile obținute prin fraudă -  case luxoase, mașini scumpe, avioane, iahturi, conturile bancare ticsite cu bani furați de la noi. Și nu mă refer aici la un vis frumos, ci la date concrete, confirmate oficial!

Ca să nu vă plictisesc cu multe cifre, am să vă arăt doar o hartă a lumii. Țările colorate în nuanțe de roșu sunt cele mai corupte din lume, iar cel colorate în galben - sunt cele mai puțin afectate de corupție. 

Așa cum se vede din desen, statele cele mai reziliente în fața corupției se găsesc în Uniunea Europeană. Iar Rusia se confruntă cu probleme de corupție, care se agravează de la an la an. Hărțile de mai sus prezintă Indicelui mondial de Percepție a Corupției. Dar haideți să vorbim despre lucruri și mai concrete.

Președinți, premieri, miniștri și deputați corupți există peste tot. Marea diferența este că în UE aceștia ajung să facă pușcărie. Iar în Rusia ei guvernează de zeci de ani. 

În ultimii 10 ani, în Uniunea Europeană, au existat mai multe cazuri notabile de condamnare a demnitarilor înalți pentru corupție:

Fostul prim-ministru italian Silvio Berlusconi a fost condamnat în 2013 la 4 ani de pușcărie;

Fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat în 2021 la 3 ani de închisoare  pentru corupție și trafic de influență;

Fost președinte al Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea (prietenul lui Vlad Plahotniuc), a făcut 2 ani de pușcărie pentru acte de corupție. La momentul condamnării, era cel mai influent politician și oligarh din România. 

Justiția din Uniunea Europeană a reușit, în ultimul deceniu, să trimită după gratii cel puțin 5 prim-miniștri corupți, iar alți cinci președinți de țară au fost sau mai sunt cercetați penal pentru acte de corupție. 

În UE, politicienii corupți se tem de procurori și judecători. În Rusia, lucrurile stau pe dos. 

Nu există niciun caz în care un fost prim-ministru sau fost președinte să fi fost condamnat pentru corupție. Asta chiar dacă Rusia clocotește de corupție înaltă. 

În Rusia, fac pușcărie nu corupții, ci cei care luptă împotriva corupției. Iar cei mai mari demascatori ai corupției au fost pur si simplu omorâți: 

Boris Nemțov, unul dintre principalii opozanți ai lui Putin și un aprig luptător împotriva corupției din Rusia, a fost împușcat cu aproape zece ani în urmă în plină stradă, chiar lângă zidurile Kremlinului;

Cu jumătate de an în urmă, un alt lider al opoziției și demascator al marelor fraude din Rusia, Alexei Navalii, a fost ucis în pușcărie. Fusese condamnat la 30 de ani de închisoare pentru că a avut curajul să vorbească despre averile impunătoare, adunate din fraudă, ale elitei politice rusești;

Jurnalista de investigații  Anna Politkovskaya, a fost împușcată în liftul blocului în care locuia pentru anchetele despre marea corupție din Rusia.

Cele mai mari fraude financiare din Moldova le avem „importate” tot din Rusia. În primul rând, mă refer la Spălătoria rusească. 22 de miliarde de dolari proveniți din Rusia au tranzitat sistemul bancar moldovenesc în drumul lor spre paradisuri fiscale. R. Moldova a ratat, în acest caz, să încaseze cel puțin 540 de milioane de dolari, taxe de stat.  

Furtul miliardului are de asemenea rădăcini rusești, în fraudă fiind implicate mai multe companii și bănci din Rusia. 

Aceste dosare cu prejudicii de miliarde de lei încă nu au finalitate, deși au trecut 10 ani de producerea lor. Justiția moldovenească încă nu a decis la ce sistem de luptă cu corupția să se racordeze: la cel rusesc - mărinimos cu corupții sau cel european - necruțător cu cei care fură din banii publici. 

Nicio țară din UE nu a vrut singură să se curățe de corupția înaltă. Statele UE care au excelat în lupta împotriva corupției, au făcut-o sub presiunea structurilor Uniunii Europene care au condiționat suportul cu progrese concrete în combaterea corupției mari. Cel mai ilustrativ pentru noi este cazul României. DNA a excelat nu grație voinței politice din Guvern și Parlament, ci în pofida obstacolelor puse de politicienii români. Aliatul DNA în acestă luptă a fost poporul și Comisia Europeană. 

Așadar, Vă spun verde-n ochi: e timpul să alegem ce fel de luptă cu corupția ne dorim în Moldova. După modelul european – cu marii corupți în pușcărie, sau după modelul rusesc – cu ei în fruntea statului.