Polonia a fost printre primele țări descoperite de moldoveni, după căderea Uniunii Sovietice. Era începutul anilor 90 când oamenii de rând au început să facă primele schimburi comerciale. Treptat, moldovenii ce cărau mărfurile în valize, au lăsat locul comerțului civilizat. Valul de comercianți, însă, a lăsat în Polonia și din cei care au pus bazele unor afaceri. Un moldovean, de exemplu, are o fabrică de tricotaje care face ținute și pentru prima doamnă a Poloniei.
„ Am făcut diferite costume pentru soția președintelui polonez aici este la o întâlnire cu președintele Trump este îmbrăcată în costumul nostru. Am făcut pentru diferite cântărețe și pentru Miss Polonia care a fost în 1997”.
Natalia Pano este designerul vestimentar al fabricii de tricotaje deschise de un moldovean încă în 1997. Este vorba de Pavel Scura, care, datorită imaginii ireproșabile pe care o are în domeniul său de activitate și nu doar, a fost numit și consul onorific al Republicii Moldova. Antreprenorul coase haine premium pentru femei. Spune că a început cu pași timizi, înregistrând primele succese abia după aderarea Poloniei la Uniunea Europeană.
„Mai mult de cinci milioane de euro în toți acești ani, pentru compania noastră nu prea mare, este o fabrică medie. Acestea au fost granturi 100 de procente, care au fost date companiei fără să întoarcem nimic. Fără acest ajutor eram astăzi în altă parte”.
Dezvoltarea a continuat cu deschiderea unui magazin online și achiziția unui mini-studiou foto și implementarea graficii 3D pentru confecționarea hainelor.
„Putem proiecta modelul în 3D. Clientele sunt diferite și fiecare dorește să vadă cum va arăta înainte să cumpere produsul în diferite mărimi 36 sau 38 și noi putem să măsurăm fără să vindem articolul. Înainte de a coase haina vedem cum va arăta cumpărătoarea în haina pe mărimea cerută”.
Hainele sunt produse din materiale de calitate și sunt vândute atât pe piața locală, cât și în Cehia, Slovacia, Germania, Ucraina și Kazahstan.
„Producem în jur de 60 de mii de unități anual și avem o cifră de afaceri de 13 milioane de euro. Am avut o scădere în perioada de doi ani de Covid și doi ani de război, dar de anul trecut avem o creștere a vânzărilor”.
La compania administrată de Pavel Scura muncesc 60 de angajați, inclusiv zece moldoveni.
„În Moldova tot am lucrat la o firmă asemănătoare. Condițiile erau bune, dar în Europa îmi place mai mult, dacă îmi pot permite tot ce pot cumpăra înseamnă că... Eu pot ajuta părinții, copiii și singură aici trăiesc”.
„Coasem haine pentru doamne, rochii, jachete, pantaloni. Față de Moldova desigur țara este foarte dezvoltată și e cu mult mai bine decât în Moldova”.
Dar, moldovenii n-ar fi moldoveni dacă nu ar deschide cel puțin un magazin de vinuri în inima Varșoviei.
Alex Casianov are 37 de ani și este proprietarul unei vinoteci din Varșovia, deschisă acum 20 de ani de tatăl lui. Pe lângă mărcile moldovenești, Alex mai are pe rafturi și vinuri aduse din România și Georgia.
„ Aici avem cea mai mare colecție din Varșovia cu vinuri moldovenești de la mai mulți producători. Din Moldova avem vreo 12 producători, în total avem 250 de sticle diferite din toate trei țări. Aici servim și vinuri la pahar, avem și un mic wine-bar și fiecare client poate gusta vinul care dorește să-l guste. Oamenii pot savura un pahar de vin moldovenesc pe terasă și de obicei așa petrecem serile în Varșovia”.
Alex spune că treptat afacerea s-a extins, iar acum vinde peste 150 de vinuri moldovenești, multe dintre aceste apreciate cu medalii de aur la concursuri internaționale.
„Locul acesta s-a transformat foarte mult am fost un magazin doar cu zece vinuri de la o vinărie din Moldova și aveam un client zilnic, acum avem aproximativ 100 de clienți zilnic. S-a schimbat acest lucru din cauză că polonezii cunosc mai bine Moldova și regiunea noastră, se aude acum foarte mult despre Moldova”.
Embargourile rusești pentru vinurile moldovenești ne-au ajutat să investim mai mult în calitate, iar acum, după multe investiții de promovare, am ajuns să concurăm cu țări vinicile precum Franța sau Italia.
„Cele mai vândute vinuri la noi sunt la prețul de 10-20 de euro per sticlă și asta mă bucură pentru că polonezii apreciază vinul și foarte des aleg vinul moldovenesc în loc de cel italian sau francez în același preț”.
Vinoteca are patru angajați, toți fiind polonezi. Terasa cu 20 de mese din fața vinotecii este arhiplină în fiecare seară.
„Iubim acest loc, ne plac vinurile moldovenești, românești și georgiene de aceea venim cel puțin odată în săptămână. Ne plac proprietarii, ne place cultura”.
„Oamenii sunt minunați, sunt drăguți, foarte deschiși, e foarte bine”.
Proprietarul vinotecii susține că cel mai mult apreciază la autoritățile poloneze felul în care discută cu antreprenorii. Orice schimbare este anunțată în timp util, astfel încât să nu dăuneze afacerii.
„Mă simt în siguranță că sunt protejat, mă simt foarte sigur de mâine. Știu că în niciun caz nu am să fiu șocat cu știri despre impozite. Toate aceste lucruri se fac cu mult, mult înainte de obicei ca fiecare proprietar de afacere să poată să se pregătească și asta cumva mă face foarte liniștit și sigur de ziua de mâine”.
Anul trecut, Polonia s-a clasat pe locul opt între cei mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Schimburile comerciale între cele două țări au fost de 450 de milioane de dolari, cu șase la sută mai mult în comparație cu 2022.
