După proaspăta victorie în alegeri, Maia Sandu a revenit la Președinție și, așa cum a promis, s-a luat la piept cu justiția și instituțiile anticorupție care se încăpățânează să nu se ridice la nivelul așteptărilor noastre ale tuturor. După 15 ani în care justiția moldovenească a fost expusă pe rând reformei mari, terapiei de șoc, micii reforme și vettingului, președinta a anunțat o nouă abordare – Reforma justiției fără mănuși albe.
Astăzi vorbim verde în ochi despre reformele în justiție și de ce acestea nu dau roade nici după 15 ani de aplicare. Pentru majoritatea cetățenilor, reforma justiție înseamnă un lucru simplu – hoții la pușcărie! O justiție independentă și funcțională este una dintre cele mai importante condiționalități ale UE pentru statele candidate. Cu alte cuvinte, o reformă bună și eficientă a justiției reprezintă biletul nostru de acces în UE. De asta miza este mare și acuratețea cu care este aplicată această reformă trebuie tratată cu mare grijă.
În declarațiile sale după ședința Consiliului Superior de Securitate de luni, Maia Sandu s-a declarat profund dezamăgită de activitatea Procuraturii Anticorupție. Șefa statului a cerut Guvernului să vină de urgență cu propuneri noi despre cum ar trebui să arate Procuratura Anticorupție!
Totul a început în 2021 cu o mare lipsă de viziune a responsabililor de reforma justiției din Parlament și Guvern. Timp de mai bine de un an, nici ministrul Justiției de atunci, nici șefa comisiei parlamentare, nu au putut să ne spună clar cum văd ei această instituție de luptă cu corupția. Ba ne promiteau DNA, ba se răzgândeau. S-a crezut greșit că aducând un șef de peste ocean, poți corecta lucrurile într-un sistem întreg. E adevărat, omul sfințește locul, dar cu o rândunică nu faci primăvară în justiție.
Și pentru că începutul anului 2023 i-a prins în ceartă pe cei doi șefi de la Procuratura Anticorupție și CNA de a vuit întreaga țară, Parlamentul a venit să stingă focul. La viteză, au adoptat o lege prin care au separat competențele celor două structuri. Ca să nu se mai împiedice una în alta, Procuraturii Veronicăi Dragalin i-au dat marea corupție, adică rechinii. CNA-ului lui Iulian Rusu i-au dat corupția sistemică, inclusiv corupția politică, adică piraniile din apele corupției.
Dar nu a apucat această lege să intre în vigoare că Parlamentul a mai trântit o reformă care a pus capac activității Procuraturii Anticorupție. Printr-un amendament apărut peste noapte, Parlamentul a decis o separare totală a Procuraturii Anticorupție și CNA. Potrivit noii legi, ar urma să avem un DNA, așa cum își dorea poporul și șefa de la Anticorupție.
În realitate, Procuratura Anticorupție a ajuns, ca în povestea peștișorului de aur, la covata spartă. Fără sediu, fără resurse și fără oameni care să efectueze munca operativă. Parlamentul a obligat Guvernul, prin aceeași lege din vara lui 2023, să ofere în maxim trei luni un nou sediu instituției și toate resursele necesare pentru dotarea și capacitarea acesteia. Nici Guvernul nu s-a ținut de cuvânt, nici Procuratura Anticorupție nu a mai livrat.
Am intrat în impas! Cu supărări din ambele părți. Există opunere din interiorul Procuraturii Anticorupție? Cu siguranță da! Dar o parte dintre motive sunt obiective. Există corupție la Anticorupție? Cu siguranță da! Dar acest lucru urma să ni-l arate vettingul. La șase luni de la inițierea vettingului în privința procurorilor anticorupție, lucrurile nu s-au mișcat deloc.
După ce au fost notificați în mai că urmează să fie evaluați la sânge, procurorii nu au mai primit niciun set de întrebări de la comisie, semn că vettingul procurorilor anticorupție s-a blocat. Dar, nu pe terenul celor care urmează să fie verificați, ci pe terenul celor care urmează să facă verificările. Să avem grijă pe cine dăm vina pentru asta. Intervențiile chirurgicale se fac rapid și neîntârziat. Altfel, consecințele pot fi altele decât cele scontate.
Nu mă apuc să judec calitățile manageriale ale șefei Procuraturii Anticorupție. Am și eu rezervele mele. Dar am certitudinea că abilitățile manageriale ale Veronicăi Dragalin au fost verificate de CSP în momentul în care aceasta a fost desemnată câștigătoare a unui concurs public mult lăudat.
Ce este însă cert pentru mine este că în actuala situație, indiferent pe cine aduci la covata spartă, nu ar trebui să ai așteptări prea mari. E ca și în bancul cu puricele cu picioarele rupte, care nu mai executa comenzile de a sări, iar savantul a constatat eronat că, după ce i se taie toate picioarele, puricele nu mai aude.
În concluzie, vă spun Verde în ochi: avem nevoie de reforme gândite bine, la rece, și expuse unor consultări publice largi, mai cu seamă cu ce care urmează să le implementeze. Dacă ne dorim cu adevărat o justiție care bagă hoții la pușcărie. Nu mai avem dreptul la erori. Reforma anticorupție în Moldova s-a făcut mereu la emoții și fierbințeală. Iar asta nu are cum să iasă bine, pentru că justiția înseamnă cumpătare și obiectivitate.
Avem în sistem, nu doar corupție, ci și multă supărare și frustrare. Ea nu poate fi ignorată. Justiția e făcută de procurori și judecători. Așa este peste tot în UE, acolo unde ne dorim atât de mult să ajungem!