02 iunie 2022, ora 16:33

Noul șef al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, deține nu doar cetățenia Republicii Moldova, dar și pe cea a unui alt stat. A recunoscut chiar Musteața, în plenul Parlamentuluui, după ce a fost întrebat despre acest lucru de către deputatul BCS, Alexandr Nesterovschi. Șeful SIS dă asigurări că asta nu reprezintă o problemă, pentru că legea nu interzice.

„Da, confirm că am cetățenia altui stat, la fel cum au circa 1 milion de cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni care își iubesc țara, la fel cum o fac și eu”, a spus Alexandru Musteața. 

„Legea nu interzice persoanelor care dețin dublă cetățenie, să ocupe funcții de demnitate publică”, a adăugat noul șef de la SIS, înainte să primească votul de încredere în Legislativ.

Alexandru Musteața, consilier al prim-ministrei Natalia Gavrilița, a fost numit șef la SIS, joi, 2 iunie. Candidatura acestuia a fost susținută de 54 de deputați. 

Musteața este licențiat în științe politice și are două diplome de master la fel în științe politice, specializarea: Securitate Național, obținută în Republica Moldova și alta în Belgia.

Începând cu anul 2013 a lucrat în cadrul Fundației Soros unde a fost coordinator de programe și director de proiecte. În anul 2009 a devein membru al Comisiei Electorale Centrale (CEC), iar de-a lungul carierei sale, acesta a fost, inclusive observator international în cadrul alegerilor parlamentare din Estonia.

În perioada 1 mai 2010 – 31 octombrie 2012, Alexandru Musteața a fost expert afiliat al Centrul de Informare și Documentare privind NATO în Republica Moldova.

Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, Alexandu Musteața a obținut din activitatea de membru al CEC un venit de peste 111 mii de lei, iar de la Cancelaria de Stat un salariu de peste 46 de mii de lei. Alexandru Musteața are cinci conturi bancare în Chișinău, cea mai mare sumă fiind de 8156 lei, alte două în Marea Britanie și unul în București.

Musteața a declarat că deține în proprietatea sa un autoturism de model Renault Laguna fabricat în 2012, estimat la 81 mii de lei și un apartament cumpărat în anul 2012, cu suprafața de 44 m2, estimat la 264 mii de lei, care însă nu este înregistrat pe numele său. 

26 decembrie 2024, ora 09:59

Începând cu 26 decembrie, la Guvern a fost activată o Celulă de Criză. Potrivit premierului Dorin Recean, măsura are scopul de a asigura gestionarea eficientă a oricărei situații de urgență, în contextul în care, de la 1 ianuarie, ne-am putea pomeni într-o criză energetică.

Ministerul Afacerilor Interne va spori patrularea pe traseele publice și la evenimentele festive, gestionând traficul în zonele aglomerate. Se va monitoriza utilizarea artificiilor, iar Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va lua măsuri pentru prevenirea incendiilor și altor riscuri ce ar putea afecta siguranța cetățenilor.

Poliția de Frontieră va lucra împreună cu autoritățile din țările vecine pentru a gestiona fluxurile de călători și va crește capacitatea de procesare la punctele de trecere a frontierei. În paralel, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va asigura întreținerea drumurilor și buna funcționare a aeroporturilor pentru a facilita călătoriile cetățenilor.

În școli vor fi promovate măsuri de prevenire a accidentelor legate de utilizarea surselor de căldură și materialelor pirotehnice. De asemenea, cetățenii din diasporă vor beneficia de emiterea documentelor în regim de urgență, iar persoanele vulnerabile vor primi suport specializat. Inspectorii pentru siguranța alimentară vor verifica calitatea produselor comercializate.

Prim-ministrul a subliniat că spitalele vor funcționa fără întreruperi în cazul unor deconectări de energie, iar școlile vor fi dotate cu generatoare. Totodată, autoritățile colaborează cu operatorii de telefonie mobilă pentru a garanta conectivitatea în situații critice.

„Suntem pregătiți pentru orice scenariu posibil. Planurile de destabilizare a țării noastre nu vor reuși”, a declarat Dorin Recean.

TV8.md amintește că în Republica Moldova a fost instituită stare de urgență așa cum de la întâi ianuarie, regiunea transnistreană ar putea să nu mai primească gaz de la Gazprom. Situația ar putea duce la o catastrofă umanitară pe malul stâng, iar Chișinăul se pregătește să intervină de urgență.