Pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a trimis câte o scrisoare liderilor ONU, Antonio Guterres, și OSCE, Helga Maria Schmid, în care acuză Chișinăul de „strangulare economică a regiunii transnistrene și presiune energetică asupra populației”. Acesta cere comunității internaționale să ia măsuri urgente pentru a preveni „o catastrofă umanitară” în stânga Nistrului. De cealaltă parte, Biroul de Reintegrare, care a venit cu o reacție în acest sens, spune că „demersurile Tiraspolului trebuie adresate Moscovei, care sacrifică regiunea, șantajând Republica Moldova”. Totodată, Biroul de Reintegrare consideră că acuzațiile Tiraspolului la adresa Chișinăului au scopul de „a tensiona situația politică din țară și din regiune, să inducă în eroare opinia publică și partenerii externi, pregătind eventual terenul pentru o nouă provocare”.
„De la proclamarea în urmă cu mai bine de 30 de ani, în conformitate cu principiile Cartei ONU și ale dreptului internațional, regiunea din stânga Nistrului, oamenii și (așa-zisa) conducerea ei pleacă din necesitatea soluționării conflictului înghețat de la Nistru exclusiv prin negocieri. Am apărat întotdeauna cu consecvență și ferm această poziție în toate formatele de comunicare internațională.
Cu toate acestea, suntem nevoiți să afirmăm cu regret că stadiul actual al relațiilor dintre regiunea transnistreană și Republica Moldova, ținând cont de situația internațională actuală, poate fi caracterizat ca o fază de criză profundă. Această criză se datorează refuzului efectiv al Chișinăului de a pune în aplicare toate acordurile semnate anterior, întăririi blocadei de transport și economice a Transnistriei, precum și încercărilor de a anula complet activitatea formatului de negociere recunoscut internațional „5+2”. Din a doua jumătate a anului 2019, partea moldovenească a ignorat complet obligațiile asumate anterior cuprinse în pachetul de acorduri Berlin Plus.
După alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, procesul de reglementare moldo-transnistrean a fost practic suspendat. Partea moldovenească sabotează activ mecanismele de negociere existente, ignorând apelurile repetate ale (așa-zisei) conduceri transnistrene cu o propunere de intensificare a procesului de negociere.
Chișinăul oficial pune tot felul de obstacole în calea activității economice străine, limitează aprovizionarea cu bunuri esențiale, inclusiv medicamente și produse esențiale și pune presiune asupra entităților de afaceri din regiunea transnistreană. Din 28 februarie a acestui an, iar până în prezent, toate punctele de control de la granița dintre regiunea din stânga Nistrului și Ucraina au fost închise, ceea ce are un impact extrem de negativ asupra libertății de circulație a persoanelor și a mărfurilor.
În octombrie 2022, au fost reduse volumele livrărilor de gaze naturale către Moldova și regiunea transnistreană. În aceste condiții, conducerea Republicii Moldova, încălcând grav obligațiile contractuale, a luat calea retragerii ilegale a unei părți din gazele naturale furnizate destinate Transnistriei. Deci, în prezent, în locul celor 3,9 milioane de metri cubi de gaz pe zi, prevăzuți de contract, regiunea transnistreană nu primește mai mult de 2,3 milioane de metri cubi pe zi.
În legătură cu acțiunile ilegale ale Guvernului Republicii Moldova, din 21 octombrie 2022 a fost instituită starea de urgență în economie în regiunea transnistreană, transportul în comun a fost oprit, iar temperatura în incinta unităților sociale a fost coborâtă în condiţiile începutului sezonului de încălzire. Furnizarea de energie electrică a Moldovei, care era cea mai importantă sursă de venit pentru bugetul transnistrean, a fost nevoită să se oprească.
Continuarea politicii moldovenești de strangulare economică a regiunii transnistrene și presiunea energetică asupra populației în condiții de instabilitate sporită în regiune va însemna prăbușirea economiei și distrugerea sferei sociale. Acest lucru va afecta și regiunea transnistreană, care găzduiește aproximativ jumătate de milion de oameni, la o catastrofă umanitară”, se arată în scrisoarea expediată de Krasnoselski, potrivit presei din regiune.
„Situația merită o atenție deosebită din partea OSCE și ONU și impune comunității internaționale să ia măsuri urgente pentru a preveni o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană”, mai menționează pretinsul lider de la Tiraspol.
Potrivit Biroului de Reintegrare, criza energetică din ambele părți ale Nistrului a fost cauzată de „deciziile nejustificate ale Gazprom” și că partea rusă „se face responsabilă de criza energetică și social-economică din regiunea transnistreană”.
„Acuzațiile aduse de Tiraspol sunt transmise pe o adresă greșită. Criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova, inclusiv regiunea ei transnistreană, nu a fost cauzată de Chișinău, ci de deciziile nejustificate ale companiei ruse Gazprom, care a redus volumul de gaze naturale livrate companiei Moldovagaz. Astfel, partea rusă se face responsabilă de situația creată, inclusiv de criza energetică și social-economică din regiunea transnistreană. Demersurile Tiraspolului trebuie adresate Moscovei, care sacrifică regiunea șantajând Republica Moldova cu arma energetică, cum a mai făcut-o și în 2009.
Pe parcursul anilor, autoritățile de la Chișinău au atenționat în nenumărate rânduri administrația de la Tiraspol, dar și partea rusă, despre riscurile create de anomalia energetică și economică din stânga Nistrului, alimentată de subvenționarea camuflată a regiunii de către Gazprom.
Singura soluție pentru depășirea crizei este reluarea livrării gazelor naturale de către Gazprom în cantitățile prevăzute de contractul în vigoare.
Pe termen mediu este nevoie de legalizarea integrală a activităților economice în stânga Nistrului și aplicarea instrumentelor economiei de piață, inclusiv în sectorul energetic și cel al utilităților publice. Aceste măsuri ar face regiunea imună împotriva șocurilor externe induse de Federația Rusă și ar rezulta în creșterea economică a Republicii Moldova și consolidarea sectorului energetic al țării. Diversificarea surselor energetice pentru țara noastră, inclusiv pentru regiunea transnistreană, rămâne prioritară. Conștientizarea și acceptarea acestei necesități ar ajuta Tiraspolul să coopereze eficient cu Chișinăul pentru depășirea crizei și prevenirea crizelor energetice pe viitor.
Cât despre libertatea circulației, Biroul de Reintegrare subliniază că „Chișinăul a optat întotdeauna pentru ridicarea oricăror bariere în acest sens pe ambele maluri ale Nistrului. Anume măsurile restrictive ale Tiraspolului, inclusiv posturile neautorizate de control, reprezintă piedica principală în calea înfăptuirii acestui deziderat”.
„Nici acuzațiile legate de piedici aplicate importatorilor din regiunea transnistreană nu corespund realității. Pentru primele trei trimestre ale anului în curs, importul multor produse în regiune este chiar mai mare decât în perioada respectivă a anului 2021. Reamintim și faptul că operațiunile de import-export ale companiilor din regiunea transnistreană nu sunt taxate/impozitate”, menționează reprezentanții Biroului de Reintegrare.
„În consecință, credem că aceste acuzații au doar un singur scop – să tensioneze situația politică din țară și din regiune, să inducă în eroare opinia publică și partenerii externi, pregătind eventual terenul pentru o nouă provocare, care ar putea pune în pericol stabilitatea fragilă pe care am reușit să o menținem până în prezent”, se mai arată în comunicatul Guvernului.
TV8.md reamintește că Republica Moldova primește în noiembrie, 5,7 milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi de la concernul rus Gazprom, „ceea ce reprezintă 51% din volumele agreate conform contractului”. Din acestea, 3,4 milioane de metri cubi pe zi sunt livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului.
Malului stâng îi revin 2,3 milioane de metri cubi pe zi. Astfel, regiunea transnistreană primește cu peste 40% mai puțin gaz decât în luna octombrie.
