Război în Ucraina, ziua 279: Bombardamente masive și ajutor din Suedia. Risc de o nouă pană uriașă de curent în R. Moldova

investigații

/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Scandal în justiție: Cum a împărțit Radu Țurcanu indemnizațiile COVID. Cine a scris denunțul

23 mai 2022, ora 13:40

Scandal în sistemul judecătoresc. Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns pe mâna procurorilor pentru că a lăsat mai mulți angajați fără indemnizațiile pentru COVID. În locul unor grefieri și asistenți cu salarii modeste, managerul Judecătoriei Chișinău a decis să își acorde sie indemnizație și vicepreședintelui instanței de la Buiucani, Dorin Dulghieru. Deși acțiunea s-a întâmplat încă în 2020, procurorii s-au apucat de caz abia săptămâna trecută, după ce au primit o plângere penală din partea unei judecătoare. 

Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns să fie cercetat penal pentru că ar fi împărțit după bunul său plac indemnizațiile destinate angajaților din instanțe care s-au îmbolnăvit de Coronavirus. 

Pe 10 mai, la solicitarea procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii, și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului pentru abuz de putere. 

Procuratura a anunțat ulterior că Țurcanu este suspectat că, în anul 2020, pe când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista CSM, banii alocați pentru indemnizații COVID.

Cutia Neagră a reușit să afle cum a fost modificată lista, printre beneficiarii de indemnizații ajungând chiar Radu Țurcanu, dar și fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. 

Șapte indemnizații au fost redistribuite

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă și a transmis-o Ministerului Finanțelor. Lista număra 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. 

La scurt timp, pe 30 septembrie 2020, Guvernul a și alocat bani pentru acordarea indemnizațiilor angajaților din domeniul public care au suferit de CODIV-19.

Potrivit anexei aprobate de Guvern, CSM-ul a primit peste un milion de lei, exact suma necesară pentru cele 65 de persoane incluse în lista sa. 

Ulterior, din această sumă, a transferat doar 112 mii de lei Judecătoriei Chișinău pentru achitarea indemnizațiilor pentru 7 persoane, toate angajate la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

Favorizarea angajaților de la Buiucani s-a produs după ce Dorin Dulghieru, pe atunci vicepreședinte al instanței, a trimis direct lista sa la CSM, fără a coordona acest lucru cu administrația Judecătoriei Chișinău, spune Țurcanu. Iar la alocarea banilor, CSM nu a luat în calcul listele transmise centralizat și de alte instanțe din capitală.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău:Împreună cu Resurse Umane am ridicat dosarul fiecărui potențial candidat în această listă și cu mare stupoare am constatat că unele persoane din această listă s-au aflat în concedii anuale de odihnă. Dar iată în perioada cât au fost în concediu, în perioada iunie sau iulie, s-au îmbolnăvit de COVID, stând acasă. Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, doar persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Din acea listă, prima care a depus-o dl Dulghieru la CSM, unele persoane până în prezent nu au prezentat testul COVID la cadre și am și informația oficială în acest sens. Când am văzut că doar de la Judecătoria Buiucani sunt aceste 7 persoane, exista riscul să mă trezesc cu diferite plângeri din partea altor angajați ai judecătoriei din celelalte sedii. Ce-am făcut atunci? Am convocat adunarea tuturor vicepreședinților și factorilor de decizie și am discutat situația care a apărut. Și iată am pus în discuție posibilitatea modificării. Să redistribui aceste sume de bani, 7 persoane, dar atenție, am luat din toate sediile persoane care au fost grav bolnave, care au fost infectate și care au fost intubate o parte, care într-adevăr au suferit și au fost acoperite și cu certificate de COVID”.

Contrar declarațiilor lui Țurcanu, că distribuția indemnizațiilor s-a făcut echitabil, în listă nu a ajuns niciun angajat din sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în locul unor angajați de la Buiucani în listă au ajuns chiar magistratul Dorin Dulghieru, vicepreședintele instanței și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău. 

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: Prin ordinul meu am acordat pentru 5 persoane. Fiind și eu pe foaie de boală, pentru că am asigurat interimatul funcției pentru toate sediile la acea dată, pentru că o parte din colegi s-au îmbolnăvit, inclusiv vicepreședinții. Și la Buiucani dl Dulghieru a fost bolnav și am fost nevoit eu să asigur interimatul funcției, să semnez, să mă duc de două-trei ori pe zi pentru a asigura. M-am infectat și eu, pentru că sunt și eu om și m-am infectat și eu.  Și atunci dl Stratan, asigurând interimatul funcției de vicepreședinte pe Judecătoria Chișinău, a considerat și mi-a alocat și mie de rând cu toți ceilalți care au fost bolnavi. Dar dânsul a alocat nu numai pentru mine, dar a alocat și pentru alt judecător care de asemenea a fost bolnav”. 

Motivul invocat de Dulghieru 

Potrivit surselor Cutiei Negre, atât Radu Țurcanu, cât și Dorin Dulghieru, s-au infectat de COVID mai târziu de emiterea hotărârii de Guvern din 30 septembrie 2020, prin care au fost alocați bani CSM-ului pentru aceste indemnizații. 

Dorin Dulghieru afirmă că a primit mai repede indemnizația de 16 mii de lei, pentru că a fost transferat atunci la Curtea de Apel Chișinău. 

DORIN DULGHIERU, judecător Curtea de Apel Chișinău: Pot să vă spun cu siguranță că el nu a avut mare plăcere să mă includă în lista ceea, dar a fost obligat să o facă, pentru că, dacă țineți minte, a fost perioada în care m-am transferat de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel și, respectiv, odată ce am întrerupt relațiile de muncă cu Judecătoria Chișinău, el trebuia să-mi achite toate plățile salariale, inclusiv concedialele și ce mai aveam eu acolo de primit. Și într-un mod sau altul eu am primit inclusiv și indemnizația asta împreună cu alte plăți salariale pe care urma să mi le achite. - Dar e adevărat că ați fost bolnav de COVID ulterior datei de 30 septembrie? Dacă să vă spun cinstit eu nici nu știu când a fost hotărârea de Guvern. Nu, nu pot să vă spun. Trebuie să mă uit. Chiar nu am considerat că e o dată pe care trebuie să o țin minte”. 

Pe de altă parte, fostul manager al Judecătoriei Chișinău recunoaște că a fost în concediu de boală mai târziu, dar este de părere că nu a încălcat nimic când a redistribuit indemnizațiile.

RADU ȚURCANU: Decizia Guvernului la care faceți referire, atenție, nu indică termenul, pentru ce perioadă se alocă și pentru care categorii de persoane. Ea nu are termeni și m-am ghidat strict de această hotărâre. CSM-ul nu a emis nicio hotărâre, niciun act de dispoziție ori un act administrativ cu caracter individual sau normativ care să-mi impună mie o anumită conduită și eu să iau act și să execut întru totul, doar această listă. – Da, dar lista era nominală, pe persoane. - Da, această listă era nominală. Dar cum a fost întocmită această listă asta e paradoxal. Nici CSM-ul nu are o hotărâre în acest sens prin care să întocmească lista nominală”. 

Veniturile declarate în 2020

În anul 2020, când a ridicat indemnizația COVID, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu a avut venituri de peste 400 de mii de lei din salarii. Asta ar însemna peste 33 de mii de lei pe lună. Judecătorul mai avea peste 226 de mii de lei în conturi bancare. Țurcanu declara două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și o mașină de model Toyota Rav 4, cumpărată în 2019 cu 330 de mii de lei.

Fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani Dorin Dulghieru a declarat în 2020 venituri de aproape 300 de mii de lei din salarii, câte 24 de mii de lei pe lună. 

Acesta deține un apartament de 168 de metri pătrați, evaluat la un milion de lei, un garaj și 9 terenuri agricole cu o suprafață de peste 5 hectare, majoritatea obținute prin donație în 2019.  Judecătorul conducea o mașină de model Volkswagen Passat de 21 500 euro și mai avea în posesie o Skoda Kodiaq.

Denunțul unei judecătoare la Procuratura Anticorupție

Unii angajați ai Judecătoriei Buiucani, excluși în 2020 din lista beneficiarilor de indemnizații prin ordinul lui Radu Țurcanu, nu și-au primit banii nici până astăzi. Problema a ajuns în vizorul procurorilor în martie 2022, după ce o judecătoare a depus un denunț la Procuratura Anticorupție.

VASILISA MUNTEAN, judecătoare Judecătoria Buiucani: „- În momentul în care eu am primit indemnizația COVID am constatat că grefiera cu care eu activez, deși a fost bolnavă înaintea mea, nu a primit indemnizația corespunzătoare și i-am recomandat să facă interpelările de rigoare. Respectiv, dumneaei a aflat despre faptul că a fost inclusă în listă, urma să primească banii de la administrația instanței de judecată, dar din păcate lucrul respectiv nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi. Eu cunoscând că grefiera a fost beneficiară a indemnizației COVID de jure și de fapt nu a primit indemnizația, am sesizat organele, doar cu scopul de a verifica unde au fost redirecționați banii care se destinau grefierilor. - Dar ați încercat mai întâi cumva pe interior să aflați, să soluționați sau din start ați mers cu denunțul ăsta? – Eu nu m-am ocupat cu alte chestiuni de interpelare pentru că nu vizau nemijlocit persoana mea. Este vorba despre grefieri”. 

Cutia Neagră a aflat că în acea listă buclucașă, modificată în 2020, a figurat și numele judecătorului Gheorghe Balan, care a fost exclus. Acesta ne-a confirmat că nu a mai primit indemnizația, dar nici nu s-a interesat unde s-au pierdut banii. 

GHEORGHE BALAN, judecător Judecătoria Buiucani:Eu nici nu știu dacă am fost în listă. Mi-a spus o colegă că noi am fi fost primii care am fost bolnavi. - Dar dvs ați primit o astfel de indemnizație sau nu ați primit deloc? - Nu am primit. Mi-au solicitat atunci actele, dar eu nu am primit indemnizația. - Nici mai târziu nu ați primit-o? – Nu am primit nici în a doua tranșă, nici în a treia.  Să vă spun sincer, după ce am bolit eu, medicul care a avut grijă de sănătatea mea 20 de ani, în ziua când am ieșit eu la serviciu, după 7 tratamente, ea a decedat. Chiar să vă spun sincer nu-mi era nici de asta. Nici nu aș vrea niciodată să primesc indemnizația asta.  Adică să fac eu gălăgie când am văzut că medici s-au dus cu picioarele la spital și nu s-au mai întors acasă? Eu am prezentat tot ce mi s-a solicitat. Mai mult chiar nimic nu cunosc”. 

1,6 milioane de lei de la Guvern pentru CSM

De la începutul pandemiei de Coronavirus, Guvernul a aprobat mai multe hotărâri prin care a alocat bani autorităților centrale și locale pentru achitarea indemnizațiilor COVID pentru bugetarii care s-au infectat la locul de muncă. Dar a fost acoperită doar o mică parte din listele prezentate de CSM. Prin două hotărâri de Guvern, CSM a primit doar 1,6 milioane de lei. 

NATALIA CERNEAVSCHI, șefă Serviciul Resurse Umane CSM: Solicitări au venit de la toate instanțele și au venit repetat.  Dar pot să vă spun pentru câte persoane noi am solicitat, am cerut să fie alocate undeva în jur la 360 de persoane. Vă dați seama că nu a fost numai o listă, fiindcă totul s-a început în 2020. Normal că pe parcursul a 2 ani au fost liste și iar liste. Toate listele date au fost expediate cu demers la Ministerul Finanțelor și ministerul le-a examinat”. 

Potențialii beneficiari de indemnizații continuă să fie în așteptare, dar își doresc o mai mare claritate privind ordinea de repartizare a banilor. De exemplu, judecătoarea Livia Mitrofan, care a contractat virusul COVID încă în toamna anului 2020, nici măcar nu cunoaște dacă a ajuns în lista CSM.

LIVIA MITROFAN, judecătoare Judecătoria Chișinău, sediul Centru: De pe 30 noiembrie până în a doua parte a lunii decembrie 2020 am fost bolnavă de COVID. Imediat ce am venit la serviciu am depus această cerere. Din câte mi s-a comunicat mie, toate listele cu persoanele care s-au îmbolnăvit se transmit regulat la sediul central al Judecătoriei. Ce se întâmplă acolo cu listele? Cel puțin eu nu am fost informată de atunci în care listă sunt eu, este temei de a-mi acorda această indemnizație, mă încadrez în perioada necesară sau nu?... Am înțeles că sunt două hotărâri ale Guvernului din 2020-2021 prin care se alocă bani CSM-ului pentru indemnizații de COVID, dar cine sunt aceste persoane, care este perioada pentru care s-a acordat, criteriile. Nouă nu ni s-a comunicat....Încerc să înțeleg unde se află persoana mea, cui s-au dat indemnizații, cui nu s-au dat și care sunt criteriile. La moment, nu am răspunsuri la aceste întrebări”. 

De la anunțul Procuraturii privind existența unui dosar penal ce vizează modul de repartizare a indemnizațiilor COVID la Judecătoria Chișinău, nimeni dintre cei vizați nu au fost chemați de procurori să facă declarații. Radu Țurcanu, Dorin Dulghieru, dar și magistrata Vasilisa Muntean, care a depus denunțul, ne-au declarat că nu au fost citați deocamdată de procurori. 

Premii grase și sporuri la salarii pentru performanțe, plătite la Judecătoria Chișinău

Nu doar banii pentru indemnizațiile COVID au fost împărțiți la discreția președintelui Judecătoriei Chișinău. Cât s-a aflat la conducerea instanței, Radu Țurcanu a acordat și premii grase, sporuri lunare de mii de lei la salarii pentru performanțe, dar și suplimente foarte mari pentru unii angajați care exercitau atribuțiile unor funcții temporar vacante. 

Printre principalii beneficiari, cunoscuta șefă a Secretariatului Judecătoriei Chișinău. Țurcanu afirmă că a acționat legal, iar economiile Judecătoriei i-au permis să achite premii mari.

Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, au fost semnate 7 acte administrative prin care s-au oferit angajaților premii de sărbători, dar nu pentru toți angajații.

Pe 15 decembrie 2020, Țurcanu a decis acordarea unor premii cu ocazia Crăciunului pe stil nou. Iar peste o săptămână, 16 angajați cu funcții de conducere din cadrul Judecătoriei Chișinău au mai primit câte 4000 de lei și cu prilejul Anului Nou. Pe 11 ianuarie 2021, s-au dat premii și cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. 

Sumele au variat între 2000 și 7000 de lei, în dependență de funcțiile angajaților. De exemplu, șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău, despre care presa a scris anterior că ar ridica lunar un salariu mai mare decât al unui judecător, Ludmila Nichitin-Gavriliţă, a primit un premiu de 8000 de lei pentru Crăciunul pe stil Nou și alte 4500 de lei cu ocazia Revelionului. Câte 11 500 lei au primit șefii Direcțiilor financiare și resurse umane.

De Ziua Internațională a Femeilor, la 8 martie, angajatele Judecătoriei Chișinău au primit cadou câte 2000 de lei.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: Ținând cont de legislația muncii, de economiile instanței, am asigurat acordarea de premii în virtutea legii tuturor angajaților și personalului de deservire, și funcționarilor publici, și grefierilor, și asistenților, așa cum prevede legislația muncii. Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin.  Din cauza că salariile sunt foarte mici în coraport cu alte autorități sau alte instituții, în limita bugetului, discutând și analizând cu contabilitatea, am acordat aceste premii în limitele legale. – În cazul șefilor de Direcții sumele sunt destul de grase, să le zic așa, 10-12 mii. – Nu e adevărat. Vreau să vă spun că șefii de secretariat și adjuncții șefilor de secretariat din toate 5 sedii, reieșind din competența lor, fișele de post, bineînțeles că am asigurat proporțional funcțiilor, limitelor bugetare. Apropo, vreau să vă spun că Inspecția Financiară în 2021, la sfârșit de mandat, a verificat activitatea mea pe toată perioada, inclusiv cu sume de COVID. Controale care s-au finalizat cu corectitudinea activității instanței”.

Raportul de audit al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a scos în vileag și faptul că Radu Țurcanu  a acordat premii și pentru rezultatele activității instanței în anul 2019. 

Iar 73 de funcționari au beneficiat chiar de două astfel de premii, pentru că realizau prin cumul activități ce reveneau unor funcții vacante din instanțe, motiva Țurcanu. 

Printre acești funcționari s-a numărat și șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău care a primit cei mai mulți bani,  8000 de lei  -  un premiu de 3700 lei și altul de 4300 lei.

Amintim că, în iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău, în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. 

Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

În prezent, Radu Țurcanu este cercetat penal pentru abuz de putere, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la până la 117 mii de lei le sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 la 10 ani.

Guvernul nu a planificat bani în 2022 pentru indemnizații COVID

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Finanțelor a informat că pentru anul curent nu au fost alocate mijloace financiare  pentru achitarea indemnizațiilor COVID  bugetarilor care s-au infectat la locul de muncă. 

În prezent, se află în proces de elaborare un proiect de hotărâre a Guvernului „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, în baza solicitărilor prezentate din partea autorităților. Suma preconizată constituie 13,5 milioane lei. 

Totodată, Ministerul Finanțelor a a precizat că din partea CSM nu mai sunt solicitări pentru achitarea indemnizațiilor COVID. De la începutul pandemiei, CSM a transmis în adresa ministerului 4 demersuri cu solicitarea achitării indemnizațiilor pentru 309 persoane. Dintre acestea, doar 130 au fost eligibile.

Achitarea indemnizațiilor se efectuează de către autoritatea în care activează persoana. Ministerul Finanțelor nu stabilește ordinea achitării indemnizațiilor. Hotărârile de Guvern prin care sunt alocați bani în acest sens, stabilesc expres că autoritatea publică nominalizată în anexa Hotărârii poartă responsabilitate pentru datele prezentate”, a precizat Ministerul Finanțelor.

/VIDEO/ Jurnaliști TV8, agresați la protestul Partidului Șor: „Am fost îmbrâncit și lovit cu pumnul în spate”
/VIDEO/ Jurnaliști TV8, agresați la protestul Partidului Șor: „Am fost îmbrâncit și lovit cu pumnul în spate”
Război în Ucraina, ziua 278: Pisaniile lui Ștefan cel Mare sunt la Herson. Șeful NATO: "Nu îl putem lăsa pe Putin să câștige"
/VIDEO/ Război în Ucraina, ziua 278: Pisaniile lui Ștefan cel Mare sunt la Herson. Șeful NATO: "Nu îl putem lăsa pe Putin să câștige"
/VIDEO/ Altercații și îmbrânceli pe scări la Procuratura Generală: Momentul în care o bătrână e doborâtă de un bărbat
/VIDEO/ Altercații și îmbrânceli pe scări la Procuratura Generală: Momentul în care o bătrână e doborâtă de un bărbat
Ambasador: Probabilitatea unei invazii ruse este scăzută acum, dar Kremlinul a pus Moldova pe o listă cu Ucraina
/VIDEO/ Ambasador: Probabilitatea unei invazii ruse este scăzută acum, dar Kremlinul a pus Moldova pe o listă cu Ucraina
Republica Moldova, „o preocupare foarte specială” pentru România. Iohannis: „Discutăm cu aliații pentru a găsi căi de a-i ajuta”
Republica Moldova, „o preocupare foarte specială” pentru România. Iohannis: „Discutăm cu aliații pentru a găsi căi de a-i ajuta”

investigații

/VIDEO/ Cum a continuat schema de la ASP după fuga lui Plahotniuc din Moldova: Conexiunile cu Andronachi și Vîlcu

28 noiembrie 2022, ora 08:48

Schema pusă la cale în timpul lui Vladimir Plahotniuc prin care oligarhul fugar avea dividende din fiecare act emis de Agenția Servicii Publice, despre care v-am vorbit în ediția trecută a Cutiei Negre,  a fost preluată în vara anului 2020 de două firme bulgare apărute peste noapte. Am găsit urmele businessman-ului Alexandru Vîlcu și ale fostului deputat democrat Vladimir Andronachi.  

După ce Vladimir Plahotniuc a fugit din R. Moldova, banii obținuți din taxele royalty achitate de Agenția Servicii Publice pentru soft-ul de personalizare a actelor și-au schimbat destinatarul. Mai exact, pe 22 mai 2020, compania lituaniană UAB Garsu Pasaulis a cedat drepturile asupra soft-ului companiei Optimo Service Ltd din Bulgaria.

Solicitată să explice cum a ajuns Garsu Pasaulis să renunțe la soft, un reprezentant al companiei ne-a răspuns pe email că ASP a fost cea care a insistat să fie cooptată  o altă firmă care să gestioneze programul de personalizare a actelor.

„Povestea cu Optimus din Bulgaria a început pe vremea COVID. La începutul anului 2020, Agenția Servicii Publice din R. Moldova a remis diverse solicitări față de noi legate de implementarea și întreținerea soft-ului. În discuțiile cu ASP, clientul a propus să aibă o persoană terță, care să preia de la noi întreținerea softului. În același timp, am primit propuneri de cooperare de la Optimo din Bulgaria. Nu aveam suficiente informații despre Optimo și competența lor, așa că nu am vrut să avem nicio relație directă cu Optimo.

În timp ce ASP insista cu reclamațiile sale, noi i-am propus clientului (ASP) să ia în considerare încheierea unui acord cu Optimo (fără să fim implicați într-o astfel de relație), prin care Optimo să preia soft-ul de la noi și întreținerea acestuia. Noi urma să nu mai fim responsabili pentru asta.

ASP a fost de acord și astfel, în mai 2020, am încheiat un acord cu trei părți în aceleași condiții. Toate obligațiile noastre legate de soft au fost transferate/asumate de o terță parte - Optimo Service. Noi, la rândul nostru, nu ne-am opus ca noul operator să folosească sistemul dezvoltat pentru clientul nostru, acordând drepturi exclusiv pentru acest proiect. După aceea, nu am mai fost implicați în relația dintre Agenție și Optimo și nu mai avem cunoștințe despre relația lor”,explicat Andrius Lukosevicius, director al Secției Securitate de Imprimare a companiei UAB Garsu Pasaulis.

Firme bulgare cu interpuși ruși

Optimo Service Ltd a fost fondată pe 27 noiembrie 2019, cu jumătate de an înainte de a prelua dreptul de gestionare a soft-ului de la Garsu Pasaulis. Firma avea un capital social de doar 100 leve bulgare, echivalentul a 50 de euro, conform extrasului din Registrul comercial din Bulgaria, obținut de Cutia Neagră, cu sprijinul rețelei globale de jurnaliști de investigații OCCRP.

Fondatorul Optimo Service este Serghei Pirojkov, un cetățean al Federației Ruse, născut în 1957 în regiunea Rostov. În calitate de manager al firmei figurează cetățeanul bulgar Tsvetan Stoyanov Dimitrov.

Compania are ca genuri de activitate vânzări de software, configurarea serverelor de la distanță, furnizarea și instalarea de echipamente electrice și produse electronice. Conform unei declarații depuse de Pirojkov la Ministerul bulgar de Finanțe, în 2019 compania bulgară Optimo Service nu a avut nicio activitate.

Sediul firmei se află în Sofia, capitala Bulgariei, în cartierul de lux „Manastirski Livadi”. Reporterul Centrului de Jurnalism de Investigații Bivol din Bulgaria, partenerul Cutiei Negre la realizarea acestei anchete, a mers la sediul firmei pentru a discuta cu proprietarul.  

Clădirea în care se află oficiul Optimo Service găzduiește un restaurant și o asociație de asistență medicală. Optimo Service împarte ultimul etaj al blocului cu un salon de frumusețe. Nicio inscripție nu indică prezența în această locație a importantului partener al Agenției Servicii Publice și al Garsu Pasaulis.  

Cea care a deschis ușa reporterului Bivol a fost o angajată a salonului de frumusețe. În afara camerei video, aceasta a spus că la capătul coridorului este un birou în care „lucrează doi băieți ruși la calculatoare – Serioja și Anton. Numai că cei doi bărbați vin rar la serviciu”.

Pe 26 octombrie 2020, Optimo Service a transferat angajamentele sale față de ASP către o altă firmă din Bulgaria - Optimo IT Solutions LTD. Proprietarul acestei companii este nimeni altul decât Tsvetan Stoianov, angajatul cetățeanului rus Serghei Pirojkov în Optimo Service.

Cu două săptămâni mai devreme de acest acord, Tsvetan Stoyanov a cumpărat o companie mai veche și i-a schimbat denumirea în Optimo IT Solutions.

5,6 milioane de euro plătite de ASP firmei bulgare într-un singur an

La aproape două luni de la preluarea companiei de către Tsvetan Stoianov, în conturile Optimo IT Solutions au început să curgă banii de la Agenția Servicii Publice din Moldova, drept taxe royalty pentru actele perfectate. Astfel, în perioada 24 noiembrie 2020-13 august 2021, ASP a efectuat 19 plăți, în valoare totală de 5,6 milioane de euro, către această companie, conform unor documente ajunse în posesia Cutiei Negre.   

Despre transferul dubios de drepturi asupra soft-ului către firmele bulgare a vorbit anterior la Cutia Neagră și directorul ASP, Mircea Eșanu: 

„Pentru mine este straniu când o companie, fie ea și tipografie, cesionează practic cu titlu gratuit unei companii bulgare creată peste noapte și care încasează ulterior 5,6 milioane de euro timp de un an de zile. Noi vorbim de sume exorbitante. Arătați-mi, vă rog, o companie care face o pomană de 5 milioane și jumătate de euro”.

Reporterul Bivol a mers și la sediul Optimo IT Solutions aflat în centrul capitalei Bulgariei pentru a vorbi cu proprietarul firmei.  Oficiul este într-un edificiu de epocă, iar accesul în curte este interzis. O angajată a companiei care oferă spațiu pentru închiriere a spus inițial că nu știe dacă există firma Optimo IT Solutions în clădire.

Ulterior, femeia a contactat la telefon un bărbat care s-a prezentat drept contabil, dar a refuzat să facă legătura cu proprietarul Optimo IT Solutions.  

- Bună ziua, suntem de la centrul de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Cine reprezintă firma în Bulgaria? Cetățeni moldoveni, ruși sau români?  
- Nu, sunt cetățeni bulgari. Și proprietarul cred că este bulgar. 
- Cum se numește?
-  Nu pot să vă spun așa pe de rost. Nu țin minte acum. Înțelegeți că nu îi pot ști pe toți pe nume. Avem peste 50 de clienți. Trebuie să mă uit în acte ca să vă pot spune.
-        Cu ce se ocupă firma, software, servicii în domeniul IT?
-        Vorbiți cu contabilul-șef.
-        Bună ziua.
-        Da.
-    Suntem de la media de jurnalism de investigații Bivol. Căutăm firma Optimo IT Solutions. Este pe adresa asta, str. 11 august, nr. 17.
- Da.
- Cine reprezintă firma în Bulgaria și cu ce se ocupă?
- Sigur ați văzut în registrul comercial cine o reprezintă.
- Este reprezentată de un cetățean rus, Serghei Pirojkov?
- Păi, căutați-l. El nu este aici, la această adresă. Noi suntem o companie de contabilitate. Eu sunt managerul firmei.
Totuși, ce fel de activitate are firma?
-   De ce mă interogați? De ce să vă dau eu niște informații? Există conducere, există proprietari. Vă dați seama că, cel puțin, ca furnizor de servicii, sunt condiții de confidențialitate, care se respectă. Noi nu putem să facem publice astfel de informații.
-  Bine, dar firma este înregistrată pe această adresă, de aceea noi am venit la această adresă. Nu avem idee cum să luăm legătura cu proprietarii.
-  Aveți idee, dacă ați ajuns aici.
-  Firma are afaceri cu țări ca Republica Moldova, România, Lituania?
-   Nu vom spune acum ce fel de afaceri are și ce nu are. Voi sunteți procurori, investigatori sau cine ca să vă spunem ce afaceri are? Nu avem cum să vă oferim informații.
-   Bine, dar puteți să ne faceți legătura cu proprietarii, căci nu putem să îi găsim? 
-   Haideți să facem așa, trimiteți-ne o solicitare oficială, scrisă și o să vedem.
-   Unde să trimitem, la ce adresă?
-    Aici, pe adresa companiei. Sunt curieri, există serviciu poștal.
-   Dați-ne un email, niște contacte.
-  Ei pot să răspundă la întrebări. 

Ulterior, reporterii Cutiei Negre au sunat la  sediul Optimo IT Solutions pentru a discuta cu Tsvetan Stoianov. Secretara companiei a spus să trimitem întrebările pe email la care nu am mai primit răspuns.   

Parteneriatul bulgarilor cu o companie din Chișinău

Revenim la vara anului 2020 atunci când schema cu taxa de royalty a fost preluată de firma bulgară Optimo Service. La o lună după cedarea drepturilor asupra soft-ului de personalizare a actelor, compania a decis să-și ia un partener în R. Moldova care să-i reprezinte interesele în raport cu Agenția Servicii Publice. Firma a informat ASP-ul, printr-o scrisoare, că SRL IT-LAB GRUP se va ocupa de gestionarea soft-ului. Conexiunile duc la omul de afaceri Alexandru Vîlcu despre care presa a scris că ar fi apropiat de Igor Dodon.

Potrivit scrisorii expediate ASP-ului de firma bulgară, care a ajuns în posesia Cutiei Negre, IT-LAB GRUP urma să se ocupe nu doar de deservirea tehnică a soft-ului, dar să gestioneze tot procesul de administrare a afacerii. Firma moldovenească urma să dețină ștampila companiei Optimo Service, să semneze acte, să primească și să efectueze plăți în numele firmei bulgare.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, fondatorul IT-LAB GRUP, Alexei Cioban, a declarat că nu a prestat niciun serviciu pentru ASP, deoarece nu a mai ajuns să colaboreze cu firma bulgară. Acesta susține că a fost contactat direct din Sofia, dar a evitat să spună cu cine a purtat negocieri.

ALEXEI CIOBAN, director IT-LAB GRUP: -Noi am avut discuții despre un parteneriat potențial. Am fost și la ASP, am discutat, dar să încheiem contract nici cu ASP, nici cu compania bulgară nu am ajuns până la acest subiect. Nu am făcut niciun lucru, nu am primit niciun ban, nu am vrut să colaborăm cu compania asta.

Reporter TV8: - Dar ce trebuia să faceți mai exact?

Alexei Cioban: – Să deservim partea tehnică a soft-ului, a echipamentului care era sau nu știu dacă este acum instalat la ASP.

Reporter TV8:  – Și de ce nu ați mers până la final?

Alexei Cioban:  – Am discutat cu ASP, am aflat mai multe detalii și am spus că nu este specificul nostru. Noi am refuzat.

Reporter TV8: - Dar cum ați ajuns să discutați cu ei, cine v-a recomandat, cum i-ați găsit?

Alexei Cioban:  – Ei ne-au găsit pe noi. Au sunat și au propus să fim parteneri pe piața moldovenească.

Reporter TV8:  - Dar comunicarea cu reprezentanții Optimo Service a avut loc la Chișinău? Cu cine v-ați întâlnit? Cu cine ați discutat? Doar la telefon ați dus tratative?

Alexei Cioban:  – Da.

Reporter TV8: - Dar cum, ei v-au semnat o procură prin care să le reprezentați interesele?

Alexei Cioban: – Ei au semnat. Eu nu am semnat niciun contract. Pentru ca să mă duc acolo (n.r. la Agenția Servicii Publice) să discut, trebuia să fie un document.

Reporter TV8: - Dar cu cine discutați la telefon?

Alexei Cioban:  – Foarte multă bătaie de cap am avut cu acest caz și nu mai vreau mai departe.

Reporter TV8:  – Ați fost chemat și la audieri de procurori pe cauza asta?

Alexei Cioban: – Nu vreau să comentez. A fost ceva.

Pe de altă parte, documentele consultate de Cutia Neagră arată că parteneriatul dintre Optimo Service și IT-LAB a durat jumătate de an. Contractul de colaborare a fost întrerupt pe 5 ianuarie 2021.

Conexiunea cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu

Firma lui Alexei Cioban, delegată de bulgari să le apere interesele în Moldova, își are adresa juridică în sectorul Râșcani al capitalei, pe stradela Studenților 2/4. Conform actelor cadastrale consultate de echipa Cutiei Negre, clădirea în care activează IT-LAB aparține companiei Tehnovin aflată în proprietatea omului de afaceri Alexandru Vîlcu.

Întrebat direct dacă Vîlcu i-a propus această colaborare cu firma bulgară pentru administrarea soft-ului ASP, Alexei Cioban a negat categoric acest lucru.

Reporter TV8: - Dl Vîlcu v-a recomandat această colaborare cu firma bulgară? Prin intermediul lui ați ajuns la ei?

Alexei Cioban: – Nu, direct am fost contactați.

Reporter TV8: - Ei așa v-au identificat? Au sunat și bună ziua, noi vrem să lucrăm cu dvs? Pare straniu.

Alexei Cioban:  – De ce? Se întâmplă și așa.

Reporter TV8:  – Nu ați avut nicio înțelegere sau discuție cu dl Vîlcu la subiectul ăsta?

Alexei Cioban: – Vîlcu este clientul nostru. Noi am avut întrebări că compania mea ar fi de fapt al lui și eu sunt persoană interpusă, dar nu este așa, pentru că noi avem mulți clienți, lucrăm. Vîlcu este unul dintre clienții noștri și nu dintre cei mai mari.  

Echipa Cutiei Negre a reușit să ia legătura și cu Alexandru Vîlcu, plecat din Moldova înainte ca oamenii legii să-i bată la ușă și să facă percheziții în casa sa în cadrul dosarului „blanchete pentru pașapoarte”.

Într-un schimb de mesaje pe Messenger cu reporterul Cutiei Negre, Alexandru Vîlcu a recunoscut că a încercat să aranjeze parteneriatul cu firma din Bulgaria și i-a propus o colaborare firmei IT-LAB. Astfel, Vîlcu îl contrazice pe Alexei Cioban care a infirmat implicarea partenerului său în cazul ASP.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Da, am fost contactat de cineva să preiau anumite lucrări ce țin de soft-ul de la ASP, dar în urma evaluării soft-ului cu firma partener și a lucrărilor care erau necesare de făcut, am înțeles că nu vom fi în stare să facem acest lucru și am refuzat fără a începe. Noi am încercat cu Alexei să facem un parteneriat cu cei din Lituania, dar după o analiză, Alexei a înțeles că nu va reuși să facă față acestui lucru și a refuzat. Și acolo, credeți-mă, nu se vorbea de cifrele care le-am citit în dosare și în presă. Era o propunere decentă pentru Moldova. Vorbim de câteva zeci de mii, și nu de milioane. La acea adresă unde activează IT-LAB, noi oferim spații în chirie și avem peste 50-60 de chiriași. Alexei este unul dintre ei, care nu are nicio treabă cu mine. El are afacerea lui pe care a început-o cu mulți ani în urmă. Prima dată am conlucrat cu el în anul 2008, când aveam niște contracte cu Moldtelecom. De atunci conlucrăm. El este admin-ul nostru pentru servere și rețea și ne acordă servicii outsourcing”.

Ziarul de Gardă a scris anterior într-o investigație despre colaborarea firmelor lui Alexandru Vîlcu și Alexei Cioban la întreprinderea de stat Moldtelecom, unde au livrat echipament tehnic de milioane de lei.

În septembrie curent, Alexandru Vîlcu a primit mandat de arest, în lipsa sa, în dosarul „blanchetelor de pașapoarte”, după ce nu s-a prezentat la audieri la cererea procurorilor. El respinge acuzațiile că ar fi unul dintre beneficiarii schemei de la ASP și susține că a inițiat propria investigație pentru a afla cine a beneficiat de banii furați din pașapoarte.

ALEXANDRU VÎLCU, om de afaceri: „Vreau să vă asigur că eu de acolo nu am mâncat. Eu nu am avut treabă cu pașapoartele sau cu alte acte din Moldova. Niciodată nu m-am ocupat cu afaceri care sunt în afara legii. Pe mine mai puțin m-a interesat firma din Bulgaria. Mai mult m-a interesat în baza căror acte mi s-a pornit dosarul penal. Le-am văzut și sunt ridicole. Eu am vrut să aflu cine sunt persoanele care au profitat în urma acestei șmecherii și de ce m-au băgat pe mine în această situație. Am înțeles cine a profitat mulți ani la rând de această schemă și cine a ieșit basma curată din toată afacerea asta fără să răspundă și să pretindă că este un înger. Am aflat foarte multe lucruri interesante și am dovezi că treaba e mult mai încurcată decât o prezentați dvs”.

Omul de afaceri a refuzat să ne dezvăluie ce probe a descoperit și cine sunt persoanele despre care spune că au avut de câștigat din actele emise de ASP.

Omul lui Vladimir Andronachi în schema de la ASP?

Un alt personaj vizat în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul deputat democrat Vladimir Andronachi. Procuratura Anticorupție afirmă că a stabilit „preliminar” conexiuni între companiile bulgare Optimo Service și Optimo IT Solutions cu Andronachi, dar și legături cu omul de afaceri Alexandru Vîlcu.

Într-un răspuns la solicitarea Cutiei Negre, Procuratura a precizat că verifică implicarea lui Vîlcu și Andronachi în schema de la ASP.

„Ce ține de legăturile între companiile bulgare Optimo Service Ltd și Optimo IT Solutions Ltd cu Alexandru Vîlcu și Vladimir Andronachi, vă aducem la cunoștință că preliminar între aceste persoane fizice și juridice a fost stabilită legătură de conexitate, însă circumstanțele  faptice ale acestor legături încă sunt verificate de organul de urmărire penală.  În acest sens, urmează să fie formulate cereri de comisii rogatorii. Din acest motiv, la această etapă procesuală, informații certe la acest subiect nu vă putem oferi”, a menționat Procuratura Anticorupție.

Surse ale Cutiei Negre au comunicat că legătura dintre Vladimir Andronachi și companiile din Bulgaria era asigurată de jurista familiei fostului deputat, Carolina Andriuța. Femeia ar fi gestionat de la Chișinău firmele bulgare. Nu am reușit să verificăm aceste acuzații.

Cu toate acestea, Procuratura Anticorupție a confirmat pentru Cutia Neagră că Andriuța are statut de învinuit în cauza penală „pentru complicitate la abuz în serviciu și spălarea banilor”. Însă, în privința acesteia nu sunt adoptate hotărâri, investigațiile și administrarea probatoriului fiind în derulare, au precizat procurorii.

Carolina Andriuța a administrat mai multe companii conectate la Vladimir Andronachi. În prezent, aceasta se află pe banca acuzaților într-un dosar ce vizează frauda bancară, împreună cu Nadejda Andronachi, soția fostului parlamentar.

Aceeași persoană a reprezentat și compania Energokapital în litigiul cu pretinsa bancă republicană a Transnistriei, conform unei decizii de judecată emisă în stânga Nistrului.Între 2014-2016, Energokapital a intermediat vânzarea de energie electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan consumatorilor din dreapta Nistrului. Cutia Neagră a publicat anterior mai multe interceptări telefonice care arătau că Andronachi dădea indicații directorului Energokapital și aproba transferul de dividende în offshore-uri din schema energetică.

I-am transmis, prin intermediul avocatului, mai multe întrebări fostului deputat Vladimir Andronachi, reținut recent în Ucraina și extrădat în R. Moldova. Acesta se află în prezent în penitenciar. Dar, până la publicarea investigației, nu am primit niciun răspuns. Potrivit avocatului său, Andronachi pledează nevinovat în dosarul numit generic „blanchete pentru pașapoarte”.

Reporter TV8: - Eu v-am remis săptămâna trecută câteva întrebări pentru dl Andronachi în dosarul pașapoartelor. Voiam să precizez dacă avem vreun răspuns de la dumnealui.

Oleg Mîța, avocat: - Nu.

Reporter TV8: - Dar ați reușit să-i transmiteți întrebările sau nici nu v-ați întâlnit?

Oleg Mîța: - Da. Eu v-am explicat că dumnealui nu mi-a dat răspuns deodată. A spus că vrea să le studieze. Până acum nu mi-a dat careva reacții. Eu o să mă duc zilele astea la dânsul în penitenciar și o să-l întreb în raport cu aceste întrebări, dacă el are careva răspunsuri.

Reporter TV8: - Dar dvs în calitate de avocat ne puteți spune dacă ați făcut cunoștință cu învinuirile care se aduc în dosarul pașapoartelor și cum pledează clientul dvs?

Oleg Mîța: - În acest dosar, dumnealui a fost pus oficial sub învinuire. Evident că vina nu își recunoaște. În general, a explicat procurorilor că nu cunoaște nimic despre asemenea acțiuni legate de așa-zise scheme de perfectare a pașapoartelor.

Oleg Mîța este și avocatul Carolinei Andriuța în dosarul fraudei bancare ajuns deja în judecată. În ce privește cauza penală ce vizează ASP-ul, apărătorul susține că clienta sa nu are statut de învinuit și la fel pledează nevinovată.

Vila de lux a fostului director ASP a ajuns sub sechestru

O altă persoană care a primit mandat de arest în lipsa sa în dosarul blanchetelor de pașapoarte este fostul director ASP Vladislav Zara. În mai 2020, acesta și-a pus semnătura pe acordul adițional încheiat cu compania Garsu Pasaulis când firma de la Vilnius a cedat drepturile asupra soft-ului de personalizare a actelor către Optimo Services din Bulgaria. În mandatul lui Zara, a fost organizată în mare grabă și o nouă licitație pentru achiziția blanchetelor de pașapoarte. Licitația a fost anulată după ce Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a semnalat riscuri de fraudare în favoarea companiei lituaniene Garsu Pasaulis.

Recent, Procuratura Anticorupție a estimat prejudiciul provocat în dosarul „blanchete pentru pașapoarte” la 817 milioane de lei. Oamenii legii au aplicat sechestru pe 38 de bunuri imobile ale figuranților din dosar. Printre acestea se numără și vila de lux care aparține fostului director al Agenției Servicii Publice, Vladislav Zara.

Pe 10 mai curent, angajații SPIA au făcut percheziții la domiciliul lui Zara în prezența soției sale, deoarece fostul șef al ASP plecase deja din Moldova. Reporterii Cutiei Negre au localizat imobilul de lux al familiei Zara. Casa se află într-o zonă selectă, lângă pădure, în renumitul cartier din Durlești „Poiana Domnească”.

Deși este finisată pe interior, după cum am văzut în imaginile făcute publice de Procuraturădin timpul perchezițiilor, dar și pe exterior, cum se vede la fața locului, are gard pe tot perimetrul terenului de 7 ari, o curte bine amenajată și chiar piscină în ogradă, casa familiei Zara nu este înregistrată oficial la Cadastru. Fostul director ASP a indicat vila în ultima declarație de avere depusă la ANI, ca fiind la etapa de construcție. Dar cu 4 ani în urmă, terenul pe care se află casa a fost ipotecat la bancă pentru un credit de două milioane de lei.

Vladislav Zara a lucrat toată viața la stat. A fost inspector în Garda Financiară, apoi a trecut la Serviciul Vamal. Din iunie 2013 a condus întreprinderea de stat Gările și Stațiile Auto, apoi Agenția Medicamentului, iar din mai 2020 până în august 2021 a fost director la ASP.

De-a lungul anilor, Vladislav Zara a indicat în declarațiile de avere veniturile soției sale din afacerea pe care o administrează, dar și cadouri și donații generoase primite de la părinți: în 2014 - 10 mii de euro, în 2015 - peste 100 de mii de lei, iar în 2017 și 2018 - donații de la tatăl său în valoare de 1,6 milioane de lei.

Părinții i-au mai donat în 2014 un apartament de 117 metri pătrați pe care l-a vândut ulterior cu 90 de mii de euro. Tatăl fostului director ASP, Aurel Zara, conduce filiala din Bălți a unei instituții bancare și a făcut parte din conducerea organizației teritoriale din Bălți a Partidului Democrat.

Afară de vila luxoasă pe care și-a construit-o în cartierul de elită „Poiana Domnească”, Vladislav Zara a făcut și achiziții scumpe. De exemplu, în 2020 și-a cumpărat în leasing o mașină de marca BMW nou-nouță, pentru care a plătit 92 de mii de euro.

Tot în 2020, în declarația de avere, Zara a indicat o nouă afacere. Soția sa, Evelina Zara, s-a asociat într-o firmă cu fostul deputat democrat Eugeniu Nichiforciuc. Compania ECO PROFELECTRIC deține licență pentru furnizarea energiei electrice.

Contactat prin intermediul avocatului său, fostul șef al Agenției Servicii Publice a transmis reporterului Cutiei Negre că pledează nevinovat, dar a refuzat să discute, motivând că declarațiile sale ar putea să prejudicieze ancheta.   

Litigiul de milioane dintre ASP și Optimo IT Solutions din Bulgaria

În aprilie 2022, Agenția Servicii Publice a organizat o licitație pentru achiziția blanchetelor pentru acte. La tender au participat firme din 9 state, iar câștigătoare a fost desemnată o companie de stat din Polonia. Aceasta s-a oferit să livreze 3 milioane de blanchete cu aproximativ 130 de milioane de lei. Un an în urmă, în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, ASP condus de Vladislav Zara a încercat să desfășoare în grabă o licitație similară. Atunci, compania lituaniană Garsu Pasaulis venise cu o ofertă de patru ori mai scumpă, de 500 de milioane de lei.

La licitația din anul curent, Agenția Servicii Publice a selectat și o companie franceză care să producă un soft nou de personalizare a actelor de identitate, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a mașinilor. De această dată, ASP a avut grijă să-și înregistreze dreptul asupra soft-ului. Astfel, au fost excluse taxele royalty pe care le plătea anterior fiecare cetățean care-și perfecta un document.

MIRCEA EȘANU, director ASP: „Noi din august anul trecut nu mai debursăm pentru partea de royalty. Noi ne-am asigurat că soft-ul pe care îl utilizăm este în deplina noastră proprietate, cea a ASP-ului. Noi nu mai cotizăm în pușculița asta de royalty, bani care plecau în țări străine”.

Problemele ASP-ului însă nu s-au terminat aici. Instituția a ajuns într-un litigiu cu firma Optimo IT Solutions din Bulgaria după ce a refuzat să-i plătească taxele royalty din septembrie 2021. Dosarul se află în arbitrajul de la Chișinău.

Mariana Rață: - Ce datorie aveți la ei?

Mircea Eșanu: - Nu vă spun că o să știe cât să pretindă de la noi.

Mariana Rață: - Dar ei cât pretind?

Mircea Eșani: -  Ei pretind că avem datorii, dar ei nu știu cât anume. Noi am fost răutăcioși și nu le-am furnizat documentele care confirmă câte acte am personalizat. Pe baza acestor cifre ei ar fi putut calcula exact care este datoria. Suma este mare. Ea nu este existențială pentru ASP în acest moment, dar în cazul în care Procuratura și instanța de judecată nu își vor face treaba, dar după mine este un caz evident de corupție și delapidare în proporții exorbitante, noi riscăm destul de mult să pierdem în arbitraj”

/VIDEO/ Casierul din Dubai! Cum a „stors” Plahotniuc milioane de euro din pașapoartele moldovenilor și conexiunile cu alte scheme
/VIDEO INVESTIGAȚIE/ Licitația ASP de jumătate de miliard de lei! Ofertele prezentate la tender și riscurile identificate de SIS
Energia electrică s-ar putea scumpi din nou: Care sunt tarifele solicitate de Premier Energy și FEE Nord
/DOC/ Energia electrică s-ar putea scumpi din nou: Care sunt tarifele solicitate de Premier Energy și FEE Nord
„Sunt deja hazlii”: Ce spune Andrei Spînu după ce Platforma DA i-a cerut demisia în urma unei avarii la Termoelectrica
/VIDEO/ „Sunt deja hazlii”: Ce spune Andrei Spînu după ce Platforma DA i-a cerut demisia în urma unei avarii la Termoelectrica
Război în Ucraina, ziua 277: Avertizare din Estonia și petiția unor mame. RLI: Rusia complotează pentru a-l lichida pe Lukașenko
Război în Ucraina, ziua 277: Avertizare din Estonia și petiția unor mame. RLI: Rusia complotează pentru a-l lichida pe Lukașenko
/VIDEO/ A încercat să evite ciocnirea cu un automobil, dar s-a izbit într-un alt obstacol. Detalii despre accident
/VIDEO/ A încercat să evite ciocnirea cu un automobil, dar s-a izbit într-un alt obstacol. Detalii despre accident
Război în Ucraina, ziua 273: Atac masiv cu rachete și pană de curent uriașă în Moldova. UE declară Rusia „sponsor al terorismului”
Război în Ucraina, ziua 273: Atac masiv cu rachete și pană de curent uriașă în Moldova. UE declară Rusia „sponsor al terorismului”
TelegramWhatsappViber
Trimite-ne o știre

© 2022 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md se face doar cu citarea sursei și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

FacebookInstagramYouTubetwittertelegram