23 mai 2022, ora 13:40

Scandal în sistemul judecătoresc. Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns pe mâna procurorilor pentru că a lăsat mai mulți angajați fără indemnizațiile pentru COVID. În locul unor grefieri și asistenți cu salarii modeste, managerul Judecătoriei Chișinău a decis să își acorde sie indemnizație și vicepreședintelui instanței de la Buiucani, Dorin Dulghieru. Deși acțiunea s-a întâmplat încă în 2020, procurorii s-au apucat de caz abia săptămâna trecută, după ce au primit o plângere penală din partea unei judecătoare. 

Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ajuns să fie cercetat penal pentru că ar fi împărțit după bunul său plac indemnizațiile destinate angajaților din instanțe care s-au îmbolnăvit de Coronavirus. 

Pe 10 mai, la solicitarea procurorului general, Consiliul Superior al Magistraturii, și-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința magistratului pentru abuz de putere. 

Procuratura a anunțat ulterior că Țurcanu este suspectat că, în anul 2020, pe când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista CSM, banii alocați pentru indemnizații COVID.

Cutia Neagră a reușit să afle cum a fost modificată lista, printre beneficiarii de indemnizații ajungând chiar Radu Țurcanu, dar și fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghieru. 

Șapte indemnizații au fost redistribuite

În septembrie 2020, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă și a transmis-o Ministerului Finanțelor. Lista număra 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei. 

La scurt timp, pe 30 septembrie 2020, Guvernul a și alocat bani pentru acordarea indemnizațiilor angajaților din domeniul public care au suferit de CODIV-19.

Potrivit anexei aprobate de Guvern, CSM-ul a primit peste un milion de lei, exact suma necesară pentru cele 65 de persoane incluse în lista sa. 

Ulterior, din această sumă, a transferat doar 112 mii de lei Judecătoriei Chișinău pentru achitarea indemnizațiilor pentru 7 persoane, toate angajate la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. 

Favorizarea angajaților de la Buiucani s-a produs după ce Dorin Dulghieru, pe atunci vicepreședinte al instanței, a trimis direct lista sa la CSM, fără a coordona acest lucru cu administrația Judecătoriei Chișinău, spune Țurcanu. Iar la alocarea banilor, CSM nu a luat în calcul listele transmise centralizat și de alte instanțe din capitală.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Împreună cu Resurse Umane am ridicat dosarul fiecărui potențial candidat în această listă și cu mare stupoare am constatat că unele persoane din această listă s-au aflat în concedii anuale de odihnă. Dar iată în perioada cât au fost în concediu, în perioada iunie sau iulie, s-au îmbolnăvit de COVID, stând acasă. Hotărârea de Guvern scrie foarte clar, doar persoanelor care s-au îmbolnăvit la locul de muncă. Din acea listă, prima care a depus-o dl Dulghieru la CSM, unele persoane până în prezent nu au prezentat testul COVID la cadre și am și informația oficială în acest sens. Când am văzut că doar de la Judecătoria Buiucani sunt aceste 7 persoane, exista riscul să mă trezesc cu diferite plângeri din partea altor angajați ai judecătoriei din celelalte sedii. Ce-am făcut atunci? Am convocat adunarea tuturor vicepreședinților și factorilor de decizie și am discutat situația care a apărut. Și iată am pus în discuție posibilitatea modificării. Să redistribui aceste sume de bani, 7 persoane, dar atenție, am luat din toate sediile persoane care au fost grav bolnave, care au fost infectate și care au fost intubate o parte, care într-adevăr au suferit și au fost acoperite și cu certificate de COVID”.

Contrar declarațiilor lui Țurcanu, că distribuția indemnizațiilor s-a făcut echitabil, în listă nu a ajuns niciun angajat din sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău, iar în locul unor angajați de la Buiucani în listă au ajuns chiar magistratul Dorin Dulghieru, vicepreședintele instanței și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău. 

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Prin ordinul meu am acordat pentru 5 persoane. Fiind și eu pe foaie de boală, pentru că am asigurat interimatul funcției pentru toate sediile la acea dată, pentru că o parte din colegi s-au îmbolnăvit, inclusiv vicepreședinții. Și la Buiucani dl Dulghieru a fost bolnav și am fost nevoit eu să asigur interimatul funcției, să semnez, să mă duc de două-trei ori pe zi pentru a asigura. M-am infectat și eu, pentru că sunt și eu om și m-am infectat și eu.  Și atunci dl Stratan, asigurând interimatul funcției de vicepreședinte pe Judecătoria Chișinău, a considerat și mi-a alocat și mie de rând cu toți ceilalți care au fost bolnavi. Dar dânsul a alocat nu numai pentru mine, dar a alocat și pentru alt judecător care de asemenea a fost bolnav”. 

Motivul invocat de Dulghieru 

Potrivit surselor Cutiei Negre, atât Radu Țurcanu, cât și Dorin Dulghieru, s-au infectat de COVID mai târziu de emiterea hotărârii de Guvern din 30 septembrie 2020, prin care au fost alocați bani CSM-ului pentru aceste indemnizații. 

Dorin Dulghieru afirmă că a primit mai repede indemnizația de 16 mii de lei, pentru că a fost transferat atunci la Curtea de Apel Chișinău. 

DORIN DULGHIERU, judecător Curtea de Apel Chișinău: „Pot să vă spun cu siguranță că el nu a avut mare plăcere să mă includă în lista ceea, dar a fost obligat să o facă, pentru că, dacă țineți minte, a fost perioada în care m-am transferat de la Judecătoria Chișinău la Curtea de Apel și, respectiv, odată ce am întrerupt relațiile de muncă cu Judecătoria Chișinău, el trebuia să-mi achite toate plățile salariale, inclusiv concedialele și ce mai aveam eu acolo de primit. Și într-un mod sau altul eu am primit inclusiv și indemnizația asta împreună cu alte plăți salariale pe care urma să mi le achite. - Dar e adevărat că ați fost bolnav de COVID ulterior datei de 30 septembrie? Dacă să vă spun cinstit eu nici nu știu când a fost hotărârea de Guvern. Nu, nu pot să vă spun. Trebuie să mă uit. Chiar nu am considerat că e o dată pe care trebuie să o țin minte”. 

Pe de altă parte, fostul manager al Judecătoriei Chișinău recunoaște că a fost în concediu de boală mai târziu, dar este de părere că nu a încălcat nimic când a redistribuit indemnizațiile.

RADU ȚURCANU: „Decizia Guvernului la care faceți referire, atenție, nu indică termenul, pentru ce perioadă se alocă și pentru care categorii de persoane. Ea nu are termeni și m-am ghidat strict de această hotărâre. CSM-ul nu a emis nicio hotărâre, niciun act de dispoziție ori un act administrativ cu caracter individual sau normativ care să-mi impună mie o anumită conduită și eu să iau act și să execut întru totul, doar această listă. – Da, dar lista era nominală, pe persoane. - Da, această listă era nominală. Dar cum a fost întocmită această listă asta e paradoxal. Nici CSM-ul nu are o hotărâre în acest sens prin care să întocmească lista nominală”. 

Veniturile declarate în 2020

În anul 2020, când a ridicat indemnizația COVID, fostul președinte al Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu a avut venituri de peste 400 de mii de lei din salarii. Asta ar însemna peste 33 de mii de lei pe lună. Judecătorul mai avea peste 226 de mii de lei în conturi bancare. Țurcanu declara două apartamente în valoare totală de aproape un milion de lei și o mașină de model Toyota Rav 4, cumpărată în 2019 cu 330 de mii de lei.

Fostul vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani Dorin Dulghieru a declarat în 2020 venituri de aproape 300 de mii de lei din salarii, câte 24 de mii de lei pe lună. 

Acesta deține un apartament de 168 de metri pătrați, evaluat la un milion de lei, un garaj și 9 terenuri agricole cu o suprafață de peste 5 hectare, majoritatea obținute prin donație în 2019.  Judecătorul conducea o mașină de model Volkswagen Passat de 21 500 euro și mai avea în posesie o Skoda Kodiaq.

Denunțul unei judecătoare la Procuratura Anticorupție

Unii angajați ai Judecătoriei Buiucani, excluși în 2020 din lista beneficiarilor de indemnizații prin ordinul lui Radu Țurcanu, nu și-au primit banii nici până astăzi. Problema a ajuns în vizorul procurorilor în martie 2022, după ce o judecătoare a depus un denunț la Procuratura Anticorupție.

VASILISA MUNTEAN, judecătoare Judecătoria Buiucani: „- În momentul în care eu am primit indemnizația COVID am constatat că grefiera cu care eu activez, deși a fost bolnavă înaintea mea, nu a primit indemnizația corespunzătoare și i-am recomandat să facă interpelările de rigoare. Respectiv, dumneaei a aflat despre faptul că a fost inclusă în listă, urma să primească banii de la administrația instanței de judecată, dar din păcate lucrul respectiv nu s-a realizat nici până în ziua de astăzi. Eu cunoscând că grefiera a fost beneficiară a indemnizației COVID de jure și de fapt nu a primit indemnizația, am sesizat organele, doar cu scopul de a verifica unde au fost redirecționați banii care se destinau grefierilor. - Dar ați încercat mai întâi cumva pe interior să aflați, să soluționați sau din start ați mers cu denunțul ăsta? – Eu nu m-am ocupat cu alte chestiuni de interpelare pentru că nu vizau nemijlocit persoana mea. Este vorba despre grefieri”. 

Cutia Neagră a aflat că în acea listă buclucașă, modificată în 2020, a figurat și numele judecătorului Gheorghe Balan, care a fost exclus. Acesta ne-a confirmat că nu a mai primit indemnizația, dar nici nu s-a interesat unde s-au pierdut banii. 

GHEORGHE BALAN, judecător Judecătoria Buiucani: „Eu nici nu știu dacă am fost în listă. Mi-a spus o colegă că noi am fi fost primii care am fost bolnavi. - Dar dvs ați primit o astfel de indemnizație sau nu ați primit deloc? - Nu am primit. Mi-au solicitat atunci actele, dar eu nu am primit indemnizația. - Nici mai târziu nu ați primit-o? – Nu am primit nici în a doua tranșă, nici în a treia.  Să vă spun sincer, după ce am bolit eu, medicul care a avut grijă de sănătatea mea 20 de ani, în ziua când am ieșit eu la serviciu, după 7 tratamente, ea a decedat. Chiar să vă spun sincer nu-mi era nici de asta. Nici nu aș vrea niciodată să primesc indemnizația asta.  Adică să fac eu gălăgie când am văzut că medici s-au dus cu picioarele la spital și nu s-au mai întors acasă? Eu am prezentat tot ce mi s-a solicitat. Mai mult chiar nimic nu cunosc”. 

1,6 milioane de lei de la Guvern pentru CSM

De la începutul pandemiei de Coronavirus, Guvernul a aprobat mai multe hotărâri prin care a alocat bani autorităților centrale și locale pentru achitarea indemnizațiilor COVID pentru bugetarii care s-au infectat la locul de muncă. Dar a fost acoperită doar o mică parte din listele prezentate de CSM. Prin două hotărâri de Guvern, CSM a primit doar 1,6 milioane de lei. 

NATALIA CERNEAVSCHI, șefă Serviciul Resurse Umane CSM: „Solicitări au venit de la toate instanțele și au venit repetat.  Dar pot să vă spun pentru câte persoane noi am solicitat, am cerut să fie alocate undeva în jur la 360 de persoane. Vă dați seama că nu a fost numai o listă, fiindcă totul s-a început în 2020. Normal că pe parcursul a 2 ani au fost liste și iar liste. Toate listele date au fost expediate cu demers la Ministerul Finanțelor și ministerul le-a examinat”. 

Potențialii beneficiari de indemnizații continuă să fie în așteptare, dar își doresc o mai mare claritate privind ordinea de repartizare a banilor. De exemplu, judecătoarea Livia Mitrofan, care a contractat virusul COVID încă în toamna anului 2020, nici măcar nu cunoaște dacă a ajuns în lista CSM.

LIVIA MITROFAN, judecătoare Judecătoria Chișinău, sediul Centru: „De pe 30 noiembrie până în a doua parte a lunii decembrie 2020 am fost bolnavă de COVID. Imediat ce am venit la serviciu am depus această cerere. Din câte mi s-a comunicat mie, toate listele cu persoanele care s-au îmbolnăvit se transmit regulat la sediul central al Judecătoriei. Ce se întâmplă acolo cu listele? Cel puțin eu nu am fost informată de atunci în care listă sunt eu, este temei de a-mi acorda această indemnizație, mă încadrez în perioada necesară sau nu?... Am înțeles că sunt două hotărâri ale Guvernului din 2020-2021 prin care se alocă bani CSM-ului pentru indemnizații de COVID, dar cine sunt aceste persoane, care este perioada pentru care s-a acordat, criteriile. Nouă nu ni s-a comunicat....Încerc să înțeleg unde se află persoana mea, cui s-au dat indemnizații, cui nu s-au dat și care sunt criteriile. La moment, nu am răspunsuri la aceste întrebări”. 

De la anunțul Procuraturii privind existența unui dosar penal ce vizează modul de repartizare a indemnizațiilor COVID la Judecătoria Chișinău, nimeni dintre cei vizați nu au fost chemați de procurori să facă declarații. Radu Țurcanu, Dorin Dulghieru, dar și magistrata Vasilisa Muntean, care a depus denunțul, ne-au declarat că nu au fost citați deocamdată de procurori. 

Premii grase și sporuri la salarii pentru performanțe, plătite la Judecătoria Chișinău

Nu doar banii pentru indemnizațiile COVID au fost împărțiți la discreția președintelui Judecătoriei Chișinău. Cât s-a aflat la conducerea instanței, Radu Țurcanu a acordat și premii grase, sporuri lunare de mii de lei la salarii pentru performanțe, dar și suplimente foarte mari pentru unii angajați care exercitau atribuțiile unor funcții temporar vacante. 

Printre principalii beneficiari, cunoscuta șefă a Secretariatului Judecătoriei Chișinău. Țurcanu afirmă că a acționat legal, iar economiile Judecătoriei i-au permis să achite premii mari.

Un audit realizat anul trecut la Judecătoria Chișinău a stabilit că, în perioada ianuarie 2020 – februarie 2021, au fost semnate 7 acte administrative prin care s-au oferit angajaților premii de sărbători, dar nu pentru toți angajații.

Pe 15 decembrie 2020, Țurcanu a decis acordarea unor premii cu ocazia Crăciunului pe stil nou. Iar peste o săptămână, 16 angajați cu funcții de conducere din cadrul Judecătoriei Chișinău au mai primit câte 4000 de lei și cu prilejul Anului Nou. Pe 11 ianuarie 2021, s-au dat premii și cu ocazia Crăciunului pe stil vechi. 

Sumele au variat între 2000 și 7000 de lei, în dependență de funcțiile angajaților. De exemplu, șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău, despre care presa a scris anterior că ar ridica lunar un salariu mai mare decât al unui judecător, Ludmila Nichitin-Gavriliţă, a primit un premiu de 8000 de lei pentru Crăciunul pe stil Nou și alte 4500 de lei cu ocazia Revelionului. Câte 11 500 lei au primit șefii Direcțiilor financiare și resurse umane.

De Ziua Internațională a Femeilor, la 8 martie, angajatele Judecătoriei Chișinău au primit cadou câte 2000 de lei.

RADU ȚURCANU, ex-președinte Judecătoria Chișinău: „Ținând cont de legislația muncii, de economiile instanței, am asigurat acordarea de premii în virtutea legii tuturor angajaților și personalului de deservire, și funcționarilor publici, și grefierilor, și asistenților, așa cum prevede legislația muncii. Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin.  Din cauza că salariile sunt foarte mici în coraport cu alte autorități sau alte instituții, în limita bugetului, discutând și analizând cu contabilitatea, am acordat aceste premii în limitele legale. – În cazul șefilor de Direcții sumele sunt destul de grase, să le zic așa, 10-12 mii. – Nu e adevărat. Vreau să vă spun că șefii de secretariat și adjuncții șefilor de secretariat din toate 5 sedii, reieșind din competența lor, fișele de post, bineînțeles că am asigurat proporțional funcțiilor, limitelor bugetare. Apropo, vreau să vă spun că Inspecția Financiară în 2021, la sfârșit de mandat, a verificat activitatea mea pe toată perioada, inclusiv cu sume de COVID. Controale care s-au finalizat cu corectitudinea activității instanței”.

Raportul de audit al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești a scos în vileag și faptul că Radu Țurcanu  a acordat premii și pentru rezultatele activității instanței în anul 2019. 

Iar 73 de funcționari au beneficiat chiar de două astfel de premii, pentru că realizau prin cumul activități ce reveneau unor funcții vacante din instanțe, motiva Țurcanu. 

Printre acești funcționari s-a numărat și șefa Secretariatului Judecătoriei Chișinău care a primit cei mai mulți bani,  8000 de lei  -  un premiu de 3700 lei și altul de 4300 lei.

Amintim că, în iunie 2019,  Radu Țurcanu a fost înlăturat de CSM de la conducerea Judecătoriei Chișinău, în urma unei sesizări depuse de judecătorul Mihai Murguleț. 

Acesta l-a acuzat de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției. CSM a cerut Procuraturii să verifice informațiile din sesizare, dar procurorii au respins ulterior nota informativă a lui Murguleț.

În prezent, Radu Țurcanu este cercetat penal pentru abuz de putere, care se pedepseşte cu amendă în mărime de la până la 117 mii de lei le sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 5 la 10 ani.

Guvernul nu a planificat bani în 2022 pentru indemnizații COVID

La solicitarea Cutiei Negre, Ministerul Finanțelor a informat că pentru anul curent nu au fost alocate mijloace financiare  pentru achitarea indemnizațiilor COVID  bugetarilor care s-au infectat la locul de muncă. 

În prezent, se află în proces de elaborare un proiect de hotărâre a Guvernului „Cu privire la alocarea mijloacelor financiare”, în baza solicitărilor prezentate din partea autorităților. Suma preconizată constituie 13,5 milioane lei. 

Totodată, Ministerul Finanțelor a a precizat că din partea CSM nu mai sunt solicitări pentru achitarea indemnizațiilor COVID. De la începutul pandemiei, CSM a transmis în adresa ministerului 4 demersuri cu solicitarea achitării indemnizațiilor pentru 309 persoane. Dintre acestea, doar 130 au fost eligibile.

„Achitarea indemnizațiilor se efectuează de către autoritatea în care activează persoana. Ministerul Finanțelor nu stabilește ordinea achitării indemnizațiilor. Hotărârile de Guvern prin care sunt alocați bani în acest sens, stabilesc expres că autoritatea publică nominalizată în anexa Hotărârii poartă responsabilitate pentru datele prezentate”, a precizat Ministerul Finanțelor.

04 iunie 2023, ora 22:15

Mai multe cratere imense care amintesc de cele lăsate de meteoriți căzuți au apărut în ultimii ani în preajma unor sate din Republica Moldova. Gropile cu adâncime de peste zece metri nu au însă o proveniență cosmică, ci sunt consecințe ale neglijenței companiilor de construcție a drumurilor. O normă legală adoptată în urmă cu cinci ani în interesul firmelor de construcții, le permite acestora să extragă nisip și argilă pentru ridicarea terasamentului drumurilor de pe câmpii și imașuri apropiate de șantier. 

Aceeași lege îi obligă însă să respecte niște norme de exploatare a așa-numitelor gropi de împrumut și să le astupe de îndată ce șoseaua este finalizată. De multe ori însă companiile se eschivează de la aceste obligații, iar prejudiciul adus statului se ridică la zeci de milioane de lei. Cutia Neagră Plus a inspectat timp de câteva luni mai multe gropi de împrumut din republică și a descoperit grave încălcări. 

La câteva sute de metri de la intrarea în satul Coștangalia, raionul Cimișlia, la hotarul unor lanuri de grâu și a unor plantații de viță-de-vie se cască două cratere imense. Adânciturile de aproape zece metri în pământ sunt urme lăsate de o companie care a construit drumul de legătură dintre satul Porumbreni și orașul Cimișlia.

Specialiștii le numesc „gropi de împrumut”. De aici, constructorii de drumuri au primit dreptul legal să extragă lut sau nisip pentru ridicarea terasamentului șoselei moderne inaugurate cu mare fast în toamna anului trecut. Drumul a fost inaugurat, compania de construcții turcească Onur și-a luat banii. E vorba despre 30 de milioane de euro. Iar craterele de pe teritoriul satului Coștangalia au rămas să sperie localnicii. 

O lege adoptată încă în anului 2018, le permit companiilor să extragă argilă și lut de pe terenuri aflate în preajma drumurilor în construcții, cu condiția ca după încheierea lucrărilor, acestea să astupe gropile și  să aducă terenul în stare inițială. Lucru care nu se întâmplă aproape niciodată. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație:

“Ne aflăm pe una din “gropile de împrumut” din satul Coștangalia, raionul Cimișlia. În total, primăria a oferit Administrației de Stat a Drumurilor 13 hectare de pământ, pentru a extrage argilă și argilă nisipoasă, pentru construcția drumului M3”

Angajații companiei Onur s-au apucat abia acum să astupe dezastru pe care l-au lăsat în urma exploatării terenurilor publice. În ziua în care am mers să filmăm gropile de împrumut din Coștangalia, un escavator și șase camioane lucrau de zor. La escavarea acestor terenuri, firma a comis mai multe abateri de la legislație. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigație 

“Conform legislației, o groapă de împrumut nu trebuie să aibă mai mult de cinci metri adâncime. Eu am un metru optzeci și cinci. Dacă ne uităm atent la această groapă, o să observăm cu ochiul liber că ea este mult mai adâncă.“

Prejudicii de milioane aduse mediului

Escavarea la o adâncime mai mare de cinci metri poate să producă mai multe efecte nefaste asupra mediului, să perturbeze circulația apelor subterane, risc de poluare cu uleiuri si alte substanțe toxice, explică experții. Ina Coșeru, președinta Comisiei de mediu spune că adâncimea de cinci metri este stabilită deoarece “asta presupune bineînțeles că mai repede poți să recultivezi locul, nu periclitezi apele freatice dacă e cinci metri, pentru că apele freatice sunt până la 30 de metri.” 

Am arătat imaginile filmate lui Sergiu Bejan, directorul Administrației de Stat a Drumurilor, una dintre instituțiile responsabile de monitorizarea procesului de extragere a argilei. Bejan crede că inspectorii ar trebui să facă mai multe vizite inopinate pentru a tăia din poftele constructorilor.

Observațiile noastre sunt confirmate și de constatările inspectorilor de mediu. Ion Bulmaga, directorul Inspectoratului de Mediu, ne-a spus că verificările făcute de ei au arătat că firma turcească a efectuat extrageri mult peste cantitatea stabilită în proiect. Prejudiciul adus statului este de aproape șapte milioane de lei. 

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului ne-a spus că: “În urma controalelor efectuate de colaboratorii Inspectoratului de Mediu au fost depistate patru cazuri de extragere în afara perimetrilor atribuite. Au fost calculate și prejudiciile cauzate mediului prin aceste extrageri ilicite. Avem un prejudiciu de peste 250 de mii, peste trei milioane și două prejudicii de un milion treizeci și trei de mii și de aproape două milioane.” 

Primăria Coștangalia regretă că a permis extragerea

La aproape 3 ani de când a permis companiei Onur să extragă nisip, primarul localității, Efim Strogoteanu, își regretă decizia. “Prin decizia consiliului local au fost alocate aceste terenuri pentru “gropi de împrumut”. Însă, la moment, vă zic că îmi pare rău că am luat așa decizie, deoarece acolo s-au extras cantități enorme”, a ținut să menționeze primarul localității.

Primarul mai spune că în timpul escavării, compania de construcții a produs mai multe pagube.

“S-a deteriorat drumul, cu gropi. A mers de mai multe ori greiderul care a împrăștiat tot pietrișul care mai era. Acum, când plouă, este practic imposibil de ajuns în sat. Și, nu s-a alocat nici un ban pentru reparația acestui drum. Oamenii erau nemulțumiți. Treceau mașini de mare tonaj prin sat și deteriorau drumul, cutremura tocmai și casa. Și au construit un pârău, au pus două tuburi și noi am avut inundații. Noi ne-am adresat la Administrația de Stat a Drumului, au venit niște experți, care dacă au fost trimiși de dânșii, tot interesele lor le-au apărat”, a mai precizat acesta pentru Cutia Neagră Plus.

Am mers la sediul companiei Onur din Comrat pentru a vorbi cu reprezentanții companiei. În Oficiul firmei am găsit doar două secretare. Am lăsat numărul de telefon și ni s-a promis că vom fi apelați. Până la moment însă nu am fost sunați de reprezentanții Onur. 

Pe teritoriul Republicii Moldova există în prezent 25 de “gropi de împrumut”. Ne-am propus să facem o inspecție la câteva dintre acestea pentru a vedea dacă situația de la Coștangalia este un caz singular. Ceea ce am descoperit însă ne-a îngrozit. Craterele imense lăsate de izbeliște la marginea satelor arată că extragerea necontrolată a argilei de către companiile de construcție a drumurilor este un fenomen răspândit la scară largă.

Gropi ca după bomardament

În apropierea localității Cornești din raionul Ungheni am găsit o situație similară cu cea de la Coștangalia. Încă din 2018 întreprinderea moldovenească Rutador SRL a început extragerea argilei. Anul trecut compania de drumuri a terminat de săpat, și-a luat utilajele și a plecat. Argila extrasă de la Cornești a fost folosită pentru construcția unei porțiuni de șase km de drum care ocolește localitatea Bahmut, raionul Călărași. Construcția centurii Bahmutului s-a aflat deseori în atenția presei, deoarece lucrările au durat tocmai șapte ani.

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“Ne aflăm în apropiere de localitatea Bahmut. Nu! Nu este acel Bahmut, care este cunoscut de către toți și unde se duc astăzi lupte grele. Este Bahmutul din raionul Călărași, Republica Moldova. Deși, ceea ce a lăsat aici firma de construcții după extragerea argilei, seamănă ca și cum ar fi căzut o bombă. Ia uitați-vă aici ce crater. Locuitorii ne-au spus că acum mai bine de un an au avut loc ultimile extrageri și, de atunci, nimeni nu a mai venit să astupe aceste gropi. Ia uitați-vă, efectiv au abandonat această groapă. Aici s-a format și un mic lac.”

La doar câțiva metri de acest crater, găsim altul și mai mare. Nici în acest loc nu au fost respectate angajamentele pe care firma și le-a luat. Imaginile de aici par a fi inspirate din filme cu apocalipsă. 

ȘTEFAN BEJAN, Reporter de investigații:

“O groapă imensă. Cred că are mai mult de 10 metri înălțime. E greu să ne dăm seama. Au luat cât au putut. N-au ținut cont nici de cele mai elementare reguli de mediu. Observați! e mult mai mult decât cinci metri înălțime. Și au abandonat acest loc, la voia întâmplării, la voie mamei natură.”

“Ploile-nevoile”

Primarul orașului Cornești, Valeriu Morari, spune că anterior în acest loc a fost pășune iar firma a promis că va efectua toate lucrările de amenajare a terenului imediat după terminarea drumului. “Practic, la finalizarea lucrărilor de drum, cariera trebuie să fie amenajată conform standardelor care sunt - Să pună copaci? - Da! - Să pună iarbă! - Da!”, a declarant Morari.

Întrebat dacă a semnalat inspectorilor de mediu încălcările, primarul ne-a spus că el nu cunoaște normele de exploatare. “Da! Într-adevăr, adâncimea este foarte mare, dar eu, standardele date nu le cunosc. Dar, mai sunt alte instituții abilitate care trebuie să verifice”, s-a apărat acesta.

L-am sunat pe Anatol Mihalache, dirigintele de șantier, angajat de Rutador să fie responsabil de “groapa de împrumut” de la Cornești. Mihalache a dat vina pe vreme pentru întârzierea lucrărilor de acoperire a gropilor.

 ”Noi în toamnă, în noiembrie, înțelegeți, ploile-nevoile, n-ai cum lucra acolo. În primăvară iarăși la fel, toată luna aprilie a plouat. Am vrut să intervenim mai devreme. Nu am putut. Acum cu summit-ul ista toată tehnica a fost luată la Anenii Noi.  Noi am vrut mai devreme. Au fost ploile și nu am putut. Acolo nici nu puteai să te ridici sus. Acum săptămâna asta am ieșit cu lucrările la Bahmut și ne ocupăm și cu groapa de împrumut”, ne-a spus Mihalache la telefon.  

Drumul promis în schimbul lutului se lasă așteptat

În schimbul lutului gratuit oferit de primăria Cornești, Rutador urmează să repare și un km de drum de la intrarea în sat. 

Primarul se plânge că a transmis mai mult solicitări către companie și autorități, a primit asigurări că lucrările de reparație vor începe curând, dar cei responsabili încă nu și-au onorat angajamentul. “Conform programului de lucrări, asfaltarea drumului de acces spre Cornești a fost planificat să fie executat după finalizarea drumului de ocolire a satului Bahmut. Dat fiind faptul că lucrările au fost finalizate înaintea începutului sezonului rece al anului, iar temperaturile scăzute nu ne permit execuția a lucrărilor de asfaltare, antreprenorul va executa lucrările garantate îndată ce temperatura mediului ambiant va permite execuția lucrărilor de asflatare. Iaca!”, a citat primarul de Cornești dintr-un răspuns primit de la Rutador.  

Dirigintele de șantier ne asigură că în curând Rutador își va îndeplini promisiunea și va demara lucrările de reparație a drumului. “De la monumet până la calea ferată se repară total drumul ăsta. Este așa ceva, este ordin, banii sunt pregătiți pentru așa ceva. Până în august noi trebuie să finalizăm toate lucrările legate de drumul ăsta”, ne-a dat asigurări reprezentatul companiei.

Și Sergiu Bejan ne-a spus că reparația drumului va începe în scurt timp. “Noi îl facem, pentru că obiectul abia se finalizează. Acum noi facem rectificări în bugetul fondului rutier. Nu noi, dar ministerul. Și noi avem preconizați acești 900 de metri”, ne-a precizat șeful ASD. 

Au plătit amenda, dar spun că nu au comis nici o ilegalitate

Și în satul Troița Nouă din Anenii Noi, Rutador a lăsat în urmă un peisaj apocaliptic. O imensă pată galbenă și mormane de pământ tronează pe unul din dealurile acoperite cu iarbă fragedă. 

Inspectoratul pentru Protecția Mediului  spune că la exploatarea acestei gropi cu împrumut au fost extrase cantități de argilă mai mari decât prevedea proiectul de execuție. Prejudiciul adus statului este de peste 250 mii de lei.

Reprezentantul companiei neagă însă aceste acuzații și spune că Rutador a exploatat chiar mai puțin decât i s-a permis. “Nu! Asta nu e adevărat. Da noi acolo, tehnologic trebuia să facem suprafețele orizontale și trebuia să lucrăm cu tehnică grea. Temporat acolo poate mai adânc (n.r. am săpat) pe unele locuri, dar cantitatea scoasă este mult mai mică decât aceea care este permisă”, ne-a spus la telefon Sergiu Guțu, dirigintele de șantier, responsabil de groapa de la Troița Nouă.

Acesta este contrazis însă de șeful de la drumuri, care spune că Rutador a fost chiar amendată pentru încălcările depistate. “La Troița Nouă antreprenorul a fost amendat că a depășit acel volum pe adâncime, cu suma de 235 mii de lei, pe care a achitat-o. Și a fost impus să restabilească înapoi acele cote care au fost decapate și preîntâmpinat că dacă se mai repetă, desigur că urmările vor fi cu mult mai complicate”, a declarant Sergiu Bejan pentru Cutia Neagră Plus. 

O nouă “groapă de împrumut” – un nou crater

Același tablou dezolant îl găsim și la Hănăsenii Noi din raionul Leova. Primăria localității a oferit 59 de ari pentru extragerea argilei, folosită la reabilitarea drumului republican ce leagă Leova de Cantemir. Terenul a fost exploatat de firma turcească Ozka care și-a asumat ca după finalizarea lucrărilor să planteze copaci și arbuști pe pământul pustiit. În locul lor, la aproape un an distanță găsim în continuare o groapă imensă.

Sergiu Bejan ne asigură că Administrația de Stat a Drumurilor va avea grijă ca firmele să-și îndeplinească toate atribuțiile prevăzute în contract. ”În caz când admitem că se întâmplă ca antreprenorul nu-și onorează obligațiunile, atunci rămâne garanția de bună execuție. Finalizăm recultivarea deja din această garanție. Orice groapă de împrumut va fi dusă până la sfârșit 100% de administrația drumurilor”, a precizat Bejan. 

Ina Coșeru, președinta Comisiei de Mediu, spune că legislația are lacune și urmează să fie făcute mai multe modificări la Codul subsolului, inclusiv la exploatarea “gropilor de împrumut”. ”Noi o să facem fondul de recultivare funcțional, pentru că el era inclus în codul subsolului, dar nimeni niciodată nu a respectat acest fond. Fondul trebuie să fie o categorie aparte la agentul economic, care să respecte un plan de recultivare anual și atunci peisajele apocaliptice dispar. Se exploatează două hectare, după asta se recultivează, următorul teren și iar se recultivează. Noi creăm acum instrumente de monitorizare, de presiune în cazul în care agentul economic nu respectă și elaborăm și regulamentul de recultivare. Deci toate instrumentele care pot fi utilizate pentru a ieși din situația asta. Pentru că avem foarte multe locuri care au schimbat imaginea Republicii Moldova. Și multe cariere sunt într-adevăr în locuri valoroase din punct de vedere al peisajelor - de-a lungul Prutului, de-a lungul Nistrului”, ne-a informat deputata. 

“Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile. De aceea noi am refuzat continuarea colaborării.”

Anticipând probabil că firmele de construcții nu se vor ține de cuvânt, mai multe primării au refuzat să le ofere terenuri pentru extragerea argilei. Așa s-a întâmplat la Rădeni, unde Administrația de Stat a Drumului a solicitat consiliului local să ofere 40 de hectare în folosință unei companii de construcții.

Petru Răbdău, primarul comunei Rădeni, spune că inițial primăria a dat acordul, dar într-un final a refuzat să permită extragerea argilei de pe terenul localității. “Noi am avut drumuri în șantier în localitate și vreau să vă spun că campioanele oricum crează disconfort, începând cu îmbrăcămintea rutieră a drumurilor existente, disconfortul locuitorilor prin nivelul înalt de gălăgie și praful care este mult, urmare a acestor lucrări. Noi am avut discuții și locuitorii au dat acceptul doar cu condiție ca să fie făcute careva investiții. Din sursele noastre, am aflat că cei care se ocupă de astfel de activități nu-și onorează până la capăt obligațiile - nu conservează groapa din care extrag argila, nu plantează. De aceea noi am pus o pauză și am refuzat continuarea colaborării”, a menționat primarul comunei Rădeni. 

Pe urmele lutului

Am pornit această investigație de la ipoteza că firmele de construcții abuzează de permisiunea de exploatare a gropilor cu împrumut și fură argilă și pentru alte scopuri. Mai multe surse ne-au confirmat că furtul argilei din “gropile de împrumut” este o practică frecventă pe șantierele din țară. Ne-am propus să verificăm această ipoteză. Am mers la Leova, acolo unde era un șantier în lucru activ. Două zile am stat pe urmele camioanelor care cărau lutul extras pentru construcția drumului spre podul de la Bumbăta. Nu am reușit să identificăm nici un camion care să se fi abătut de la traseu.

În schimb, am observat că groapa din care se extrăgea lut era una imensă, iar adâncimea depășea cei cinci metri legali. Am arătat imaginele filmate de la Leova șefului de la Inspectoratul de Mediu. Ion Bulmaga a remarcat și el că adâncimea pare să nu corespundă cadrului legal. Cu exactitatea, spune acesta, va fi posibil de stabilit însă doar după efectuarea controalelor. 

“Din ceea ce văd eu aici, s-ar părea inițial că sunt lucrări la o adâncime mai mare. Dar, nu cunosc care a fost nicelul solului până la începutul lucrărilor. Aceste puncte sun fixate în acele contracte. Ulterior, urmează să ieșim la fața locului să le contrapunem, punctele din proiectul atribuit și punctele din natură, pentru a vedea dacă sunt devieri sau nu”, a declarant Bulmaga.