Curtea Constituțională a respins sesizările a 88 de cetățeni care au contestat amenzile de 37.500 de lei pentru vânzarea voturilor la alegeri și referendum. În hotărârea pronunțată pe 21 ianuarie, Înalta Curte a notat că sancțiunile instituite prin amendamentul din vara anului 2024 respectă principiile constituționale și au ca scop combaterea corupției electorale.
Autorii sesizărilor au argumentat că adoptarea amendamentului a fost făcută în regim de urgență, fără respectarea transparenței și fără dezbateri efective. De asemenea, aceștia au considerat că formulările precum „pretinderea”, „acceptarea” și „primirea” foloaselor necuvenite sunt prea generale și pot duce la interpretări arbitrare.
Un alt punct criticat a fost nivelul amenzilor, care variază între 25.000 și 37.500 de lei. Autorii au susținut că aceste sume sunt disproporționate față de gravitatea faptei, reprezentând de trei ori salariul mediu pe economie. De asemenea, diferența mică dintre limita minimă și maximă a sancțiunii a fost considerată insuficientă pentru a permite o individualizare reală a pedepselor.
De cealaltă parte, Curtea a explicat că articolul 471 din Codul contravențional, introdus în vara anului 2024, descrie strict fapta de corupere electorală, fără a obliga autoritățile să verifice dacă un alegător a votat efectiv pentru candidatul sau partidul care l-a corupt. O astfel de verificare ar încălca principiul votului secret, garantat de articolul 38 din Constituție.
„Curtea notează că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot. Coruperea alegătorilor sau vânzarea voturilor sunt incompatibile cu conceptul alegerii democratice şi printr-un vot liber exprimat de către cetăţeni a organelor reprezentative şi fraudează competiţia bazată pe idei şi pe programe politice desfăşurată între partidele politice şi între candidaţi”.
Totodată, Curtea Constituțională a subliniat că diferența de 250 de unități convenționale între limita minimă și maximă a sancțiunilor este suficientă pentru a permite instanțelor să individualizeze sancțiunile, în funcție de circumstanțele fiecărui caz.
Prin urmare, sesizările au fost declarate inadmisibile. Decizia este definitivă, intră în vigoare de la data adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Potrivit datelor prezentate la ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate, Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis decizii de aplicare a amenzilor în valoare de 10,8 milioane lei și a inițiat 30 de cauze penale, dintre care patru au fost deja trimise în instanță. De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane implicate în distribuirea de bani ilegali, parte a unui grup criminal condus de Ilan Șor, condamnat definitiv pentru frauda bancară.
