Pe terenul de lângă Stăuceni urmează să fie construit un centru de reciclare a deșeurilor și nu un poligon pentru depozitare, așa cum au vehiculat ieri unii funcționari publici. Autoarea proiectului ne-a explicat că urmează a fi amenajate opt centre de acest fel în toată țara. Ieri deputații urmau să voteze începerea elaborării studiului de fezabilitate, dar proiectul a fost scos de pe ordinea de zi a ședinței Legislativului.
„Elaborarea studiului durează mult timp, pentru că este nevoie să colectezi multe date și să le analizezi. Un an sau chiar doi ani. Mâine nu construim nimic lângă Stăuceni”, a declarat deputată PAS și autoarea proiectului, Ina Coșeru.
Ina Coșeru, autoarea proiectului de lege, ne-a explicat că, de fapt, la Stăuceni se planifică construcția unui centru de gestionare a deșeurilor. Adică de la colectare, sortare și până la reciclare. Asta deși, ieri, mai mulți funcționari, inclusiv primarul de Chișinău Ion Ceban au vehiculat că în zonă ar putea fi amenajată o groapă de gunoi asemeni celor de la Ciocana.
„Eu mă aflu în prezent pe un munte de gunoi. Tot în preajmă, aproximativ 20 de hectare de pământ, exact cum este inițiativa PAS-ului în zona Rîșcani, Ciocana, Stăuceni, Ciorescu, Cricova”, a menționat, Ion Ceban.
„Centrul de gestionare a deșeurilor nu este o groapă de gunoi ca și Tînțăreni. Este o uzină modernă, europeană, de sortare și prelucrare a deșeurilor. Și doar 10% din deșeuri, care sunt inerte și uscate, pot fi depozitate la sol. Nu toată organica poate să fie compostată. Din biogaz poate să fie produsă energie”, a specificat, Ina Coșeru.
Terenul unde ar urma să fie construit centrul se află în apropiere de localitatea Stăuceni. Este vorba despre 20 de hectare de pământ care aparțin statului și care în prezent sunt lăsate în paragină.
Ieri, proiectul s-a regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, iar dacă era votat, Banca Europeană pentru Investiții putea să înceapă elaborarea studiului de fezabilitate, în cadrul căruia erau să fie audiați și cei care locuiesc în comuna Stăuceni. De fapt, asta a fost una dintre doleanțele primarului de acolo, care se arată împotriva construcției centrului și a cerut autorităților să găsească un alt teren. Am vrut să discutăm astăzi cu Alexandru Vornicu, dar acesta ne-a refuzat, pe motiv că subiectul s-a epuizat. Până la urmă, ieri, documentul a fost scos de pe ordinea de zi.
Noi trebuie să credem că un astfel de proiect trebuie să vină din partea Guvernului. Cu studii de fezabilitate, evaluare de mediu și alte nuanțe. Credem că este un proiect în grabă”, a adăugat deputat BCS, Radu Mudreac.
„Eu cred că proiectul este întârziat, nu este în grabă, pentru că Republica Moldova se îneacă în deșeuri. Dar pentru a îmbunătăți proiectul de lege, eu propun să-l scoatem de pe ordinea de zi și să mai lucrăm la el”.
Acum, deputata spune că se va merge în localitate pentru consultări suplimentare cu cetățenii, după care documentul va fi supus votului în Legislativ. Acesta conține toate avizele necesare din partea Guvernului, a Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie, dar și de la Comisia mediu și dezvoltare regională. Astfel de centre de gestionare a deșeurilor urmează să fie construite și în alte șapte raioane ale țării din banii împrumutați de la BERD și BEI.
„Noi avem acești bani din 2019, deci țara dispune de bani, dar nu s-a făcut nimic. În 2023, peste patru ani, cu chiu cu vai, suntem la etapa de elaborare o proiectelor tehnice pentru începerea construcțiilor în zona cinci, adică Ungheni, Călărași și Nisporeni. Și poate dacă o să ne mișcăm repede, la anul o să începem și să construim. Dar asta este o zonă din opt zone”, a conchis, Coșeru.
Costul întregului proiect ajunge la 200 de milioane de euro. Până acum o săptămână în nicio localitate din Republica Moldova nu erau sortate deșeurile. Totuși, cele din Chișinău vor fi deja supuse reciclării, după ce Primăria a semnat un contract în valoare de 217 milioane de lei cu o firmă din domeniu. Potrivit datelor oficiale, în țara noastră sunt în jur de 3000 de gropi cu gunoi.
